Fără buletin

Traiul “la comun”

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2011/03/17

Migraţia temporară provocată de cataclism ne-a uşurat reîntîlnirea cu prieteni şi cunoştinţe vechi.
Una este Anpan-man (literal omul-chiflă-umplută-cu-fasole dulce). Nu există preşcolar căruia să nu îi placă serialul de animaţie, mai pe faţă, mai subliminal, destinat educaţiei lui primare. Serialul cultivă virtuţi precum: cooperarea, empatia, altruismul, politeţea, modestia. Ieri, la radio NHK, marşul din generic a fost difuzat de cel puţin trei ori. Reacţiile ascultătorilor au fost pozitive. Se profilează resuscitarea marşului ca elevator de moral. Nimeni nu se jeleşte. Suferinţa este sublimată printr-un mecanism mental demn şi sofisticat. Reconstrucţia începe în minţile oamenior.

Istoria Japoniei nu este lipsită contagiunea prin cîntec.
Iată catalizatorul de reconstrucţie după WWII:

Iat-o pe aceeaşi Michiko Namiki în spectacolul de revelion din 1999:

Acasă, cele două mame cu copii simt nevoia să îşi exprime recunoştinţa plătind “în natură” şederea la noi. Mamele deretică, spală (la maşină) gătesc. La rîndul meu, las micul harem la domiciliu şi fac cam acelaşi lucru, însă la prăvălie.
Armonie. Moralul le este bun.

În răstimp, copiii profită de soarele cu dinţi. Peste cîteva zile vor intra de drept într-o scurtă vacanţă. Le-am pregătit o surpriză.

Oraşul se pregăteşte pentru alegerile locale.

Actualul primar socialist, Akiba, după trei mandate, a declarat că nu mai candidează.

În regiunea sinistrată alegerile locale se amînă.

Din găleata de şpan a istoriei răsare mîndru-anelid sufletul securist al plaiurilor piezolitice:

About these ads

39 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. mac gregor said, on 2011/03/17 at 15:45

    Am mai publicat un articol cu link catre blogul tau:
    http://giorno24.blogspot.com/2011/03/nu-va-lasati-manipulati-cu-stiri.html

    Sa-mi spui daca te deranjeaza asta.

  2. Theophyle said, on 2011/03/17 at 16:46

    Marius, Salut :)
    Viata este mai puternica decat orice! Aveti grija de voi si multa speranta. Nu sunteti singuri. Gandurile bune ale tuturor sunt cu voi.

  3. victor L said, on 2011/03/17 at 17:33

    Toate gindurile bune, Marius.

    • mirela said, on 2011/03/17 at 17:45

      frumos si duios postul asta. repet, as primi cu drag o familie de japonezi daca s-ar pune problema sa-si paraseasca tara. nu am bani sa le platesc transportul, dar m-as stradui sa le fac viata acceptabila aici. banuiesc ca le spui si lor ca suntem alaturi de voi in drama asta :)

      • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/17 at 18:38

        Multumesc, Victor L şi Mirela. Deocamdata nu e chiar disperata situatia. Permite-mi sa iau oferta ca pe o declaratie de solidaritate.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/17 at 17:47

      Mulţumesc. Tocmai ascult la radio cum regretă un cumpărător că a intrat în panică şi a cumpărat alimente mai mult decît are nevoie. Zice: parcă îmi vine să le duc înapoi.

      Altul care avea nevoie de medicamente, a mers la farmacie, dar a găsit-o prăbuşită. A scormonit în moloz, şi cu remuşcare în glas se ruga la ruine să-l ierte, dar n-a a vut încotro.

      • adriatika said, on 2011/03/18 at 00:03

        Lumea aia nu are nicio legatura cu cea de aici. Pare de pe alta planeta. Este incredibil ce se intampla acolo. Multumim ca imparti cu noi, poate invatam ceva, poate.

      • zalex said, on 2011/03/18 at 05:38

        nu pot sa scred ca exista asemenea oameni… mintea mea de roman (european) nu are conceptele necesare pentru a pricepe pe deplin relatarile tale despre umanitatea japonezilor… simt ca-mi dau lacrimile de fiecare data cand vad piosenia, respectul, empatia pe care o au doi japonezi cand isi intrepatrund destinele. pentru noi, astia care traim in bucuresti, asa ceva e aproape de neimaginat… :(

  4. AVP said, on 2011/03/17 at 18:14

    Induiosator si stenic acest post, desi pe aici, pi la Romanica, la tembeliziunile mogulilor – care au nevoie de sacandal si senzational ca de aer, normal – se pompeza stiri panicarde, cum ca-n maxim 48 de ore va plesni bomba radiatiilor la Fukushima, unde totul pare a fi scapat de sub control la depozitul de material radioactiv. Daca ai putea si-ai vrea sa dai o dezmintire, din surse oricum mai apropiate de epicentru, ar fi OK. Tu ai devenit deja sursa cea mai credibila de stiri din Japonia.

    Pot sa reiau pe my blog unele din topicele tale, la o adica ? Evident ca voi mentiona obligatoriu sursa.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/17 at 18:19

      Îngrijorările sunt parţial justificate. Tirul cu apă nu merge chiar bine. Vîrcolacii din reactoare sunt departe de a se fi potolit.

      Poţi (pre)lua ce doreşti, AVP.

      • AVP said, on 2011/03/17 at 18:44

        Daca-i pe-asa, nu prea e bine. Mi se pare totusi incredibil faptul ca ditamai Japonia nu reuseste sa instaleze niste motoare electrice, ca sa reactiveze pompele alea odata si sa stinga dogoarea. E ceva putred si pe acolo, te pomenesti.

      • AVP said, on 2011/03/17 at 18:46

        Multumesc pt accept. Si sa dea Domnu s-auzim, in fine, de bine.

  5. noradamian said, on 2011/03/17 at 18:56

    Salut Marius, blogul tău e în aceste zile un loc unic al solidarităţii si speranţei.
    Să te ajute Cel de Sus!

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/17 at 20:24

      Mulţumesc, Nora.
      Primesc prin mail de la un client ce lucrează în sănătate, informaţia că o bună parte a industriei de aparatură medicală şi de instrumentar se afla în Tohoku şi a fost puternic afectată. Stocurile de materiale medicale ajung pînă în aprilie, însă după aceea, vor începe să lipsească una, alta.

      Pentru conformitate:
      意外にも、こんな離れたとこでも地震の影響は出始めてます。特定の輸液や医療器具が東北の工場で作られていたらしく、全壊した為、今後使えない。今月は在庫あるけど、4月からは見通しがたたないとか・・
      代用できるものにも問い合わせが殺到していて、無理とか・・
      これからもいろんな事が出てくるんだろうなぁ~と思います。まぁ私は普通に働くだけですけどね。
      そんな感じです。
      では、またm(_ _)m

  6. noradamian said, on 2011/03/17 at 19:10

  7. [...] Traiul “la comun” Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2011/03/17 [...]

  8. Freedom said, on 2011/03/17 at 21:39

    Frumos serialul animat .
    Ceva foarte asemanator in Coreea de Sud , serialul de animatie cu Toraymo, motanelul cel viteaz si altruist ii placea enorm fiului meu.L-a fotografiat in diverse ipostaze , pastreaza si acum un album de poze cu simpaticul motanel.
    Un om drag ,pensionat de la Kobe Steel nu din Securitate avea o vorba :”dragul meu prieten mai tanar, nu conteaza locul ,nici culoarea pielii ci doar mintea si sufletul”.
    Am inteles ca vor incerca racirea cu acid boric .
    Multa sanatate!

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/17 at 21:50

      Mulţumesc pentru intervenţie.
      Acid boric au mai turnat şi pînă acum, însă se volatilizează. Nu e pentru răcire ci pentru a frîna pe cît posibil particulele nucleare.

  9. neamtu tiganu said, on 2011/03/17 at 21:54

    Si mie mi-a placut serialu poznelor, desi mi se rupe inima cind ii vad pe copilasi stind pa pietre, o gradiita cu iarba si flori mi se pare muuult mai misto.

    • mirela said, on 2011/03/18 at 00:38

      copii aia stateau intr-o, cred, curte interioara extraordinar de curata si mi-as lasa instant copii acolo fara sa ma gandesc la iarba verde. trebuie si iarba verde, dar eu cred ca din motive de spatiu si igiena s-a ajuns la concluziia ca o curte interioara betonata pe care sa o foloseasca toti locatarii

      • mirela said, on 2011/03/18 at 00:40

        … e mult mai utila. asteptam sa ne spui si care a fost surpriza pe care le-ai facut-o :)

      • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/18 at 01:29

        Mai devreme de marţi, nu.

      • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/18 at 01:28

        Păi, acasă e luată poza. Asta e toată curtea. Ba, mint. Mai sunt vreo 2mp la stradă. Cu un gard viu. Se poate observa că fata se aşezase totuşi pe gazetă, semn că nu e chiar aşa curată curtea. :)

  10. Diana said, on 2011/03/17 at 22:37

    Marius,

    M-a înduioșat mult postul tău, sunt cu adevărat uimitoare decența, delicatețea și respectul față de viață de care dai dovadă. Mulțumesc mult.

    Cît despre găleata cu lături de la sfîrșit, permite-mi – și sper că sunt în asentimentul multora dintre cei care semnează aci – să îți cer iertare din suflet pentru mizeria pe care ești nevoit s-o înghiți și pe căreia eu, personal, în afara unei explicații care ține de patologic, nu îi găsesc nici o scuză.
    Toate gândurile mele bune, toate speranțele și rugile mele pentru tine și pentru toți prietenii japonezi.

    Și o întrebare (de fapt, mai mult o nedumerire): cum se face că, deși amenințată permanent de cataclisme, deși cu un număr mare de centrale nucleare și o poluare totuși însemnată, în Japonia nu s-a dezvoltat o mișcare politică ecologistă serioasă? Există oare acolo ONG-uri de mediu suficient de puternice, care fac inutilă apariția unui partid verde serios? Și, tot pe linia asta: cine se ocupă acolo de animalele care au avut și ele de suferit de pe urma nenorocirilor?
    Te rog să nu mi-o iei în nume de rău, știu că mulți vor spune – cu îndrituire – că prioritari sunt oamenii, da stric și eu o întrebare, nu dau cu paru :)

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/18 at 01:55

      Mulţumim pentru empatie.

      Ecologismul nu este ideologizat, ci practicat. Cred că aş putea scrie o broşură despre cum sortează fiecare om gunoiul. Poluare a fost mai ales în perioada de ascensiune industrială. A produs şi victime. Presiunea populaţiei, lipsa de spaţiu şi viziunea factorului politic au contribuit la formarea unei conştiinţe ecologice (metapartinice). Iar în prezent ea e reflectată şi în programa şcolară. Ce nevoie mai ai de hăbăuci gălăgioşi cînd ai un popor atît de înţelegător?
      Să nu crezi că idealizez. Problema deşeurilor va persista atîta timp cît arhipelagul va fi populat. Însă strîmtoarea duce şi la soluţii. De altfel, una din direcţiile de atac în comerţul internaţional pe care Japonia şi le-a propus este tocmai valorificarea tehnologiilor de ecologizare.

  11. Diana said, on 2011/03/17 at 22:41

    Am comis-o :) Am scăpat un ”pe” în plus, firește că e ”căreia”, nu ”pe căreia”.

  12. murfi said, on 2011/03/17 at 23:35

    Amid the uprooted trees, the cracked mud, and the sea of grey concrete, a cloaked body -one of the thousands yet to be retrieved -lays outstretched before him. The man, a Japanese police officer in rubber boots and a neon safety vest, pauses to bring his hands together in prayer, and bows.

    All around him, there is death and uncertainty. But in that moment, with his white helmet tilted to the earth that swallowed so many, there is respect, order, even politeness.

    Elsewhere, survivors in the wrecked northern prefecture are overheard apologizing to rescuers for the inconvenience -surely someone is worse off -and an injured woman saved by a Japanese soldier bows to thank him.
    [...]
    “When 10 bowls of soup arrived [at the shelter], they would pass them to the back of the queue, yielding to others,” a man in the Miyagi prefecture told the Korean Herald. Rather than publicly lament their loss, the man said survivors at the shelter “were holding their own grief so that someone who had graver sorrow could hold theirs.”
    [...]

    http://www.nationalpost.com/todays-paper/centuries+Japanese+have+faced+down+adversity+with+stoic+resolve/4446253/story.html

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/18 at 01:32

      Din relatările destul de rezervate, valurile (eoliene) aduc înapoi la ţărm cadavre pe jumătate mîncate de animale marine. Scenele sunt indescriptiibile, iar eventualele imagini şocante sunt scoase la montaj.

      De obicei după cîte o tragedie de proporţiile astea fondul piscicol, în special anghilele, proliferează.

      Molozul rămas pe uscat este adunat provizoriu în parcuri. Binele e nevoit să strice vremelnic Frumosul.

  13. Bianca said, on 2011/03/18 at 02:54

    Superb.M-a emotionat postarea ta.Te rog sa nu te superi,dar am pus si eu linkul cu pagina ta pe blogul meu.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/18 at 03:35

      Mulţumesc, Bianca. Să-ţi trăiască gemenii! Să vă bucuraţi de ei.

      負けるもんか?頑張ろうね。

  14. Tudor said, on 2011/03/18 at 05:00

    Salut Marius,

    am urmarit ca multi altii blogul tau in tacere in ultimele zile. Ca si multi altii am fost revoltat impotriva “apocalismului” televizat la anumite posturi de televiziune din RO de o calitate mai mult decat indoielnica. La fel ca altii am apreciat relatarile tale simple, concise si lipsite de elementul senzational-panicard. Cu toate acestea ma simt nevoit sa intervin acum. Efectele problemelor de la centrala nucleara NU TREBUIE neglijate sau tratate asa cum le tratezi tu. Atunci cand pasagerii din japonia care au ajuns in USA au reusit sa declanseze alarma de radiatie si atunci cand se gasesc urme de substante radioactive pe hainele lor, in bagaje si in sistemul de aer conditionat al avionului nu mai este cazul sa pastram FATA. Practic dupa umila mea parere Japonezii au actionat dpdv al informatiilor transmise la fel ca si URSS in ’86. Americanii au recomandat pe baza datelor preliminare luate din avion o raza de protectie de 50 de mile (aprox 80 km) in jurul centralei. Pentru comparatie, zona moarta in jurul centralei Cernobil este de 30 km in raza. Este adevarat ca nivelul de radiatii provocate de substantele radioactive descoperite in aeroporturile americane nu este periculos (asta in cazul in care cineva chiar stie ce inseamna periculos) insa populatia are dreptul sa cunoasca adevarul si sa ia masurile necesare: spalat haine, dus, spalat-spalat-spalat. Eu cred ca la Fukushima au dat-o in bara rau de tot si nu vor sa spuna. Atunci cand iti pocnesc mai multe reactoare si nivelul de radiatii este detectabil chiar si in Tokio NU MAI ESTE o situatie controlata si nu mai este o situatie de relatat cu sange rece. Si asta o spune un om care a lucrat in industria radioactiva (adica eu) si care a gadilat surse de raze Gama cu Cesiu 137 care apropos NU ARE durata de injumatatatire de cateva zile cum zic majoritatea habarnistilor ci are durata de injumatatire de aprox. 30 de ani. Radiatia se simte in ciuda a ceea ce spun habarnistii si chiar “specialistii”. Radiatia gamma si X se simte ca o caldura, la fel ca cea radiata de un bec cu incadescenta. M-am mai jucat si cu surse cu neutroni. Aceasta radiatie se simte ca si furnicaturi in regiunile corpului cu un numar mare de receptori (de exemplu varful degetelor). Nu am avut privilegiul sa vad si cum se simte in zona buzelor sau a organelor genitale.

    Pentru a preveni efectele trebuie sa acceptati realitatile. Nu se moare chiar asa usor din radiatie. Daca poti cumpara-ti un detector de raze gama si daca are si detector de neutroni e bine. Verifica-ti nivelul de expunere si spala-spala-spala.

    Be safe!

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/18 at 05:15

      Mulţumesc pentru recomandări, Tudor. Ai dreptate. Însă dacă citeşti posturile atent vei descoperi că nu sunt deloc indiferent, sau optimist inconştient. La bîlbe chiar m-am înfuriat.

      În mare parte, tehnica de (auto)decontaminare la nivel individual e făcută cunoscută. Nu pe trompete, ci în gazete.

      Sunt de acord, gestionarea crizei la Fukushima a fost făcută prost, dar am arătat şi care sunt circumstanţele. De la 10.000 de kilometri e uşor să mîni mîrţoaga. Cînd eşti la coada ei te poate şi recalcitra.

      • Tudor said, on 2011/03/18 at 06:34

        Da, e damblaua mea de inginer: nu ma exprim coerent. Scuze pentru balbe. Intre timp m-am apucat sa studiez serios problema asta cu Fukushima si sincer sa fiu nu-mi da cu plus. Trebuie sa precizez ca este posibil ca nivelul meu de habarnism sa fie de vina, dar totusi as vrea sa sintetizez informatiile pe care le am pana acum din surse serioase plus rationamentul meu. Sper sa nu te deranjeze concluziile. Daca te deranjeaza poti sa stergi linistit postul ca nu ma supar.

        EDIT (MM)

        Scuze, Tudor, nici eu nu fusei prea clar. Şi eu sunt inginer. Mă refeream la bîlbele din comunicatele alunecoase ale reprezentantului TEPCO.

        1) Daca invelisul de zirconiu atinge anumite temperatura critica e nasol din doua motive: a. Gazele de iod din interiorul barelor pleaca in atmosfera si b) peletii de uraniu pot cade pe fundul reactorului si fisiunea reincepe. Daca fisiunea reincepe si se toarna apa fara Bor, exista pericolul real al unei explozii efective care sa arunce materialele radioactive in toate partile – acesta este cel mai sumbru scenariu, si in momentul de fata nu poate fi exclus.

        2) Combustibilul “uzat” depaseste ca si cantitate combustibilul efectiv din reactor. Combustibilul uzat trebuie racit cu apa ca si reactorul. Camera combustibilului uzat este exact langa reactor. Se pare ca asta este problema cea mai grava: combustibilul uzat din R3 a reinceput procesul de fisiune. Daca se atinge temperatura critica de topire a zirconiului (si acest lucru este posibil) este si mai mare problema.

        3) Desi cablurile electrice vor fi conectate curand, tind sa cred ca doar pompa de la R2 va mai functiona (daca va functiona si acea pompa). Nivelul de deteriorare al cladirilor care se vede in poze ma face sa cred ca desi camasa reactoarelor a rezistat (poate fara fisuri) pompele de apa si sistemele de “tevi” sunt deteriorate peste capacitatea de functionare fie ea chiar si de avarie. In concluzie nu cred in povestile cu reconectarea capacitatii electrice.

        4) Consider ca singura solutie care ar fi trebuit luata imediat ce dezatrul a fost perceput este sa se construiasca sarcofagul de beton sau cel putin sa se demareze operatiunile de acoperire. Sa incerci sa iti salvezi “onoarea” cum cred eu ca procedeaza japonezii este o dovada de inconstienta. MA intorc la concluzia ca nu cred ca pompele de apa (oricare ar fi ele) mai sunt functionale – cel putin la R3 NU! Distrugerea este prea mare. Gandeste-te ca protectia de beton este facuta sa reziste unei bombe de mare putere. Cum naiba poate sa reziste un sitem de pompe si tevi la o deflagratie ATAT de puternica cand nu au fost proiectate pentru asa ceva?

        5) LA Fukushima, nivelul maxim de radiatii care a fost inregistrat a fost 1000 mSV. Asta e cam de 4.5 milioane peste nivelul normal. La Cernobil a fost de 20 milioane peste. CUM nu este comparabil acest accident cu Cernobil? La nivelele astea de radiatie mai conteaza ca “dar la Cernobil a fost mai mare”?

        6) Cum poti sa tii barele “uzate” langa reactorul normal pe malul unei falii seismice importante cu pericol iminent de cutremur “Big One” si tsunami aferent si sa ai pompe de rezerva care sunt scoase din uz de o crestere cu 10 m a nivelului oceanului? Nu te numesti inconstient?

        Poate sunt incoerent (si probabilitatea maxima este ca sunt) dar speri sa intelegi ca “trasul martoagei de la distanta” se face pentru ca un asemenea eveniment nu va afecteaza doar pe voi. Intr-adevar japonezii vor suporta consecintele cele mai grave. Dar noi, restul lumii vom suporta destul consecinte pentru fapte asupra carora au control numai japonezii cum ar fi iminenta valului 2 al crizei financiare – vezi cresterea Yen-ului la nivel record – asta a fost tsunami-ul nostru.

        In plus, ma enerveaza la culme opacitatea autoritatilor japoneze care este comparabila cu reactia autoritatilor sovietice. x4,5 milioane NU ESTE OK! E departe de ok. E atat de departe de ok ca si cum as vedea eu Japonia de aici dupa ce raza de lumina inconjoara pamantul de cateva ori.

        Si mai e o chestiune. La Cernobil a pocnit un singur reactor. La Fukushima au pocnit 4. Si accidentul e departe de a fi rezolvat.

      • Tudor said, on 2011/03/18 at 06:40

        Erata: au pocnit 3 nu 4 reactoare. Scuzele de rigoare pentru incoerenta.

      • Tudor said, on 2011/03/18 at 07:18

        Si la final as vrea sa pun aici niste extrase de pe wikipedia. (0.1 Sv/hr = 100 mSv/hr – de zece ori mai putin decat a fost inregistrat la Fukushima la nivel maxim apropos)

        Location Sieverts per hour (SI Unit)
        Vicinity of the reactor core 300
        Fuel fragments 150-200
        Debris heap at the place of circulation pumps 100
        Debris near the electrolyzers 50-150
        Water in the Level +25 feedwater room 50
        Level 0 of the turbine hall 5-150
        Area of the affected unit 10-15
        Water in Room 712 10
        Control room, shortly after explosion .03-.05
        Gidroelektromontazh depot .3
        Nearby concrete mixing unit .10-.15
        —————————————————————————

        The nearby city of Pripyat was not immediately evacuated after the incident; only after radiation levels set off alarms at the Forsmark Nuclear Power Plant in Sweden,[36] over one thousand kilometers from the Chernobyl Plant, did the Soviet Union admit that an accident had occurred. Nevertheless, authorities attempted to conceal the scale of the disaster. For example, while evacuating the city of Pripyat, the following warning message was read on local radio: “An accident has occurred at the Chernobyl Nuclear Power Plant. One of the atomic reactors has been damaged. Aid will be given to those affected and a committee of government inquiry has been set up.”

        ————————————————–

        The evacuation began at 14:00 on 27 April. In order to expedite the evacuation, the residents were told to bring only what was necessary, as the authorities had said it would only last approximately three days. As a result, most of the residents left their personal belongings, which can still be found today. An exclusion zone of 30 km (19 mi) remains in place today.

        ————————————————————–

        Four hundred times more radioactive material was released than had been by the atomic bombing of Hiroshima. However, compared to the total amount released by nuclear weapons testing during the 1950s and 1960s, the Chernobyl disaster released 1/100 to 1/1000 the radioactivity.[51] The fallout was detected over all of Europe except for the Iberian Peninsula.

        ——————————————————————————

        The initial evidence that a major release of radioactive material was affecting other countries came not from Soviet sources, but from Sweden, where on the morning of 28 April[55] workers at the Forsmark Nuclear Power Plant (approximately 1,100 km (680 mi) from the Chernobyl site) were found to have radioactive particles on their clothes.

        ——————————————————————

        In Western Europe, precautionary measures taken in response to the radiation included seemingly arbitrary regulations banning the importation of certain foods but not others. In France some officials stated that the Chernobyl accident had no adverse effects.

        ——————————————————————

        Bio-accumulation of radioactivity in fish[66] resulted in concentrations (both in western Europe and in the former Soviet Union) that in many cases were significantly above guideline maximum levels for consumption.[65] Guideline maximum levels for radiocaesium in fish vary from country to country but are approximately 1,000 Bq/kg in the European Union.

        ————————————————————————

        Sper ca unele paralele atunci-acum sau atunci-urmeaza sunt destul de vizibile.

  15. AVP said, on 2011/03/18 at 05:29

    Mai devreme am citit in The Washington Post un text despre capacitatea legendara a Japoniei de a renaste din propria-i cenusa, precum pasarea phoenix. De fiecare data, din astfel de incercari, Tara Soarelui Rasare a facut o trambulina de regenerare morala care i-a permis sa sara tot mai sus.

    http://www.washingtonpost.com/opinions/will-the-crisis-jump-start-japan/2011/03/15/ABoJ6Sk_story.html

    Nu e Drakkula atat de negru, chiar daca momentan este.


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 2,056 other followers

%d bloggers like this: