Fără buletin

★ Sănătate şi responsabilitate (XIV) – Tratament scump

Posted in Chestii, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2012/03/30

Am văzut cu alte ocazii care sunt valorile şi principiile ce guvernează sistemul de sănătate japonez. Am arătat cum se aplică coplata şi care sunt limitele ei. Uneori, o internare poate costa cu mult peste cît este în stare pacientul să achite într-un termen rezonabil, chiar dacă are o asigurare socială (cu 20% coplată) sau populară (30% coplată).

Povesteam într-un articol anterior că tratamentele medicale scumpe beneficiază de deducerea coplăţii la declaraţia de impozit, şi că peste un anumit total, beneficiază chiar şi de alte formule de calcul.

Vă prezint un nou studiu de caz în care sper să se poată vedea cum, cu o asigurare populară de 30% coplată, se poate ajunge în final ca, la o operaţie pe plămîn, cu 10 zile de internare, coplata să scadă la mai puţin de 10%, fără ca pacientul să mai aştepte încheierea anului fiscal pentru a-şi recupera banii.

Concret, este vorba despre un tînăr de 25 de ani, căruia i s-a găsit o gaură în plămînul stîng. Gaura nu este de natură infecţioasă, ci s-a format probabil în urma unui şoc mecanic mai vechi. Pacientul avusese un accident uşor, dar care i-a afectat asimptomatic plămînul. Decompensarea a avut loc la mai mult de jumătate de an de la accident, sub forma unei dureri de umăr. Internarea s-a făcut în regim de urgenţă. În prima etapă i-a fost înţepat toracele şi i s-a montat un aspirator de drenaj. Ulterior, pacientul a decis să aleagă tratamentul chirurgical radical: extirparea unei bucăţele de 10x2x2 cm (cca 40cc) din lobul superior al plămînului.
Operaţia a fost efectuată sub endoscop. Stabilizarea formei organului s-a făcut cu o plasă.
În urma intervenţiei chirurgicale (de 30′ efectiv) pacientul a rămas doar cu trei găurele în torace. Externarea a avut loc la 5 zile de la operaţie. Cu o zi înainte de termenul planificat, dar cu două zile mai tîrziu de termenul optimist (cel fără febră postoperatorie).

Aşadar, o operaţie uşoară pentru pacient, cu imobilizare de doar 36 de ore, dar nu lipsită de riscuri.

În continuare, aplic copiile anonimizate, după majoritatea înscrisurilor cu care pacientul a fost externat. Nu mi-a parvenit încă broşura cu îndrumările primăriei pentru aplicaţia de compensare în avans a coplăţii. Acolo se află şi formulele de calcul.

Întrucît articolul de faţă se adresează în special celor din domeniu, am scanat documentele la rezoluţia de 200ppi. Trei din documente sunt în format A3. Le-am scanat pe jumătăţi. Două dintre ele reprezintă scheme de flux “tehnologic”. Cine este interesat, le poate asambla după imprimarea pe hîrtie. De asemeni, traducerea o las în seama lor. Eu voi comenta comparativ numai ceea ce consider relevant. Însuşi faptul că sunt 32 de pagini devine relevant, deoarece ilustrează atenţia care se acordă informării pacientului.

Sistemul este făcut să atenueze pe cît posibil fricile. Cu alte cuvinte, să te facă bine fizic, fără să te îmbolnăvească de nervi.

Foaia de mai sus prezintă simptomele, diagnosticul la internare, precum şi soluţia terapeutică aplicată (drenaj) . Sunt consemnate investigaţiile preliminare: radiologice, măsurarea capacităţii vitale etc.

Schema logică de probare a dreptului la asistenţă medicală. Se poate vedea, este o schemă simplă. Arăţi unul din documentele: card de sănătate, carnet de hibakusha, carnet de pensionar şi gata. Spre deosebire de România, nu e nevoie să alergi după adeverinţe, copii după buletin sau după alte prostii.

Cine folosea şi asigurarea la serviciul de îngrijire la domiciliu înainte de internare, este rugat să anunţe verbal la fişier. În ultimul chenar, pacientul este anunţat că, în cazul în care foloseşte şi asigurarea de îngrijire la domiciliu, s-ar putea ca pe durata internării să i se ceară cardul pentru puţin timp, de către şeful de secţie sau de către agentul de îngrijire la domiciliu. (Pe semne, la bolile de plămîni, internările lungi s-ar putea să încalece şi termene de decontare.)


Acesta este procesul verbal la internare. Din acest moment, pacientul şi garantorul (de regulă un membru al familiei), ale căror date personale sunt înscrise în cele două chenare, devin solidare în răspunderea pecuniară ulterioară.

Un fluturaş de prezentare sumară a condiţiilor de îngrijire. Norma de îngrijire în pavilioanele 3 şi 4 (general şi urgenţe) este de 7 pacienţi la o asistentă. Pacientul este anunţat că, în cazul în care internarea va depăşi 17 zile, e posibil să fie mutat într-un alt pavilion.

Dispoziţia datează din luna mai 2007.

Din cît se vede, nu conducerea spitalului este cea care a decis, ci proprietarul spitalului, adică: Federaţia Sindicatelor Funcţionarilor Publici.

Hopa! Abia acum am descoperit să spitalul aparţine sindicatelor, făcînd legătura cu ceea ce am văzut pe teren. În apropierea spitalului mi-a atras atenţia un bloc de locuinţe “monacamerale” pe care scria că este un cămin al funcţionarilor publici. De ce cămin şi nu “casă ANL”? Pentru că funcţionarii publici sunt un fel de samurai. Se duc acolo unde sunt trimişi. De regulă, funcţionarii publici sunt rotiţi în medie o dată la doi ani. Adesea se duc la post fără să îşi ia familia. E foarte posibil ca în căminul pomenit să locuiască şi funcţionari ai biroului teritorial al ministerului construcţiilor şi amenajării teritoriului, aşa cum foarte bine pot locui şi funcţionari ai biroului teritorial al ministerului justiţiei.

Fluturaşul de mai sus anunţă pacientul că saloanele sunt cu cîte 4 paturi, dar există, contracost, şi saloane de 2 paturi, precum şi rezerve de 1 pat. Tarifele  sunt listate în alt fluturaş.

Tariful pentru lenjerie este de 73yen (ieftin). Norma este de trei schimburi pe săptămînă vara, şi două, iarna.

Comisia de administrarea siguranţei din spitalul Yoshijima a decis în iulie 2009 un set de 10 îndatoriri pe care medicul şi pacientul trebuie să le îndeplinească: 1. începe dialogul cu formula de salut, 2.  pacientul are datoria să stabilească relaţii amiabile cu ceilalţi, 3. cînd ai ceva de comunicat, notează undeva să nu uiţi, 4. anamneza şi simptomele sunt informaţii de cea mai mare importanţă, 5. întreabă care sunt perspectivele, 6. fă efortul să comunici transformările de după, 7. ce e important, notează pe hîrtie, 8. întreabă ori-de-cîte-ori, pînă cînd vei fi mulţumit de răspuns, 9. certitudinea rezultatului tratamentului are şi limite, 10. tu alegi soluţia terapeutică.

Cele două pagini, de sus şi de jos, reprezintă regulamentul de ordine interioară. Sunt prezentate condiţiile de convieţuire, orele de baie, ora stingerii, orele de vorbitor, circulaţia în interior, programul punctului comercial, tarifele serviciilor auxiliare (maşini de spălat, televizoare, frigidere etc.)

Mai jos este prezentat calendarul internării: investigaţii, regimul alimentar, perfuzii, aerosoli mucolitici, ciorapi compresori şi aparate de masaj pneumatic al picioarelor (pentru prevenirea formării cheagurilor), interdicţia de îmbăiere, sonde urinare, conduita în pat,  medicaţie, instructaje (despre ce? şi cînd?).

Pe pagina a doua, în dreapta jos, este trecut şi devizul estimativ de coplată (clasa 30%): 380.000yen.

Calendarul chirurgical. Cuprinde cam aceleaşi rubrici. În plus, descrie procedura de identificare verbală a pacientului. În episoadele anterioare am arătat că ea este obligatorie. Spre deosebire de spitalul Takanobashi, la spitalul Yoshijima, identificarea verbală are loc în două locuri. O dată în antecamera de operaţii (de către asistentă) iar a doua oară, întrebarea vine direct de la medicul chirurg.

——————

Fluturaşul prezintă riscurile pe care imobilizarea la pat le implică. Pacientul este învăţat să facă exerciţii fizice. Totodată se prezintă aparatul de masaj cu acţionare pneumatică.

Documentul de mai jos trebuia pus mai sus. El reprezintă instructajul la investigaţiile radiologice (raze X şi tomografie).

Mai jos, doi fluturaşi de prezentare a echipei de nutriţie precum şi asigurările în legătură cu adecvarea dietei la corpul pacientului şi la rigorile terapeutice. Pacienţii mobili sunt învăţaţi şi cum să sorteze vesela şi resturile alimentare.

Fluturaşul este semnat de comisia de nutriţie a spitalului.


De aici în jos sunt trei formulare de accept: pentru operaţie, pentru anestezie, pentru transfuzie. Ultimul, doar ipotetic, întrucît, în cazul pacientului în cauză, transfuzia devine necesară numai la manevre accidentale.

Minutele de accept sunt întocmite într-un exemplar, ce rămîne la pacient. Toate trei sunt semnate şi de către garantor.


Fluturaşul prin care pacientul este anunţat că, dacă are temeri în legătură cu: costul tratamentului, cu traiul familial, cu invaliditatea, cu traiul de după externare, poate lua legătura cu camera de serviciu social teritorial (nume, adresă, număr de telefon)


Fluturaşul roz descrie procedura de compensare a tratamentului medical costisitor de către primărie. Începînd cu aprilie 2007, procedura a fost simplificată, în sensul că compensarea se face încă înainte ca spitalul să emită factura de plată către pacient. Cu un simplu talon galben, eliberat de primărie, spitalul îşi ajustează în contabilitate suma de facturat, urmînd ca diferenţa ce ar fi fost de virat în contul pacientului la sfîrşitul anului fiscal, să fie virată în contul agentului medical (spitalul). În acest fel, întîrzierea la întoarcerea parţială a coplăţii se reduce la zero zile.

Ca fapt divers, titularul avusese, cu ani în urmă,  un gol de vreo doi ani la plata asigurărilor de sănătate. În urmă cu un an însă, la intrarea în conformitate, primăria i-a reeşalonat titularului datoria pentru cei doi ani de pauză. Însă reeşalonarea nu a putut fi respectată. Ieşea cca. 12.000 yen pe lună; prea mare pentru venitul titularului. Omul vira lunar numai 10.000yen/lună. Cînd garantorul s-a dus la primărie să regleze compensarea coplăţii (descrisă în fluturaşul roz) funcţionarul i-a atras atenţia că restanţa la contribuţie nu se recupera în ritmul stabilit de primărie. Însă cu o notă explicativă, (un formular de completat) dată de garantor în numele titularului, şi cu sigiliul personal al titularului, garantorul (prietena pacientului) a renegociat cu funcţionarul ritmul de reeşalonare. Astfel, rata a fost limitată la 10.000yen/lună.

Cam aşa arată umanizarea relaţiei dintre stat şi cetăţean. Fără procuri şi acte notariale. Practic, reprezentarea poate fi făcută de către oricine, dacă are în mănă sigiliul personal al titularului.

Următoarele cinci pagini reprezintă punctajul tuturor procedurilor şi serviciilor acoperite de asigurarea medicală. 1 punct = 10yen.


Aşadar, costul total al înternării a fost de 1.177.800yen (puţin peste 10.000 euro) din care:

taxa de prim consult: 2.700yen (universală pentru toate unităţile sanitare)

administrare medicală:  38.690yen

medicaţie:  9.240yen

injectabile: 23.790yen

dispozitive (aspirator de umori,  aparat de masaj etc.):  20.340yen

operaţie chirurgicală:  612.500yen

anestezie:  169.510yen

analize: 15.170yen

imagistică medicală:  34.540yen

internare:  237. 520yen (pentru 10 zile)

(probabil) aparatura de monitorizare a parametrilor fiziologici:  13.800yen

Total acoperit de asigurare: 1.177.800yen

Coplată (procentual): 30%

Coplată (absolut):  89.208yen

Hrană:  7.020yen

————————-

Total de plată: 96.228yen. Atît a plătit titularul.

Observăm că, deşi nominal este 30%, la sume mari, în realitate, coplata este de doar: 100×96.228/1.177.800=8,17%.(!)

Deîndată ce voi avea formula de calcul o voi aplica într-un comentariu.

———————-

About these ads

9 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Flavia said, on 2012/03/30 at 05:08

    Exceptional. Si m-ati convins. De maine aplic in sectia pe care o coordonez cateva din regulamentele acelui spital. Desi pare complicat, de fapt, e foarte clar si simplu. Astept urmatoarea interventie.

  2. stefan60 said, on 2012/03/30 at 19:59

    Scrie Marius , scrie .
    Pina la urma cineva va incerca macar sa adapteze ceva la sistemul arhaic romanesc .
    Eu nu am ce scrie legat de sistemul italian de sanatate ca in afara ultimelor analize generale facute , nu am avut legatura cu sistemul de sanatate . In 22 de ani . :lol:

  3. ovidiu said, on 2012/03/31 at 04:13

    Multumesc frumos.

  4. impricinatul said, on 2012/04/02 at 03:55

    Nu va suparati, dar eu sunt chirurg toracic si sa stiti ca mare parte din prezentarea medicala a cazului nu prea e coerenta. O trauma, oricare ar fi ea, nu are cum sa lase cavitati in plaman. Exista o singura exceptie de la aceasta regula, iar aceasta este hematomul pulmonar posttraumatic, numai ca acesta nu are indicatie chirurgicala, ci doar de monitorizare. In al doilea rand, rezectia unei leziuni strict pulmonare nu necesita niciodata aplicarea unei plase (mentionez ca am oroare de cuvantul “niciodata”, mai ales in medicina, dar in cazul descris de dumneavoastra il pot folosi). probabil ca nefiind specialist, nu ati putut intelege anumite detalii pur chirurgicale.
    dar, nu aspectul medical era subiectul propus de dumneavoastra. pe parte pur administrativa ca sa zic asa, articolul este extrem de interesant. la un curs de management sanitar ne-a fost explicat faptul ca sistemul japonez de sanatate nu se supune regulilor si standardelor occidentale. de pilda, la japonezi nu este extrem de importanta durata medie de spitalizare ca indice general, desi in celelalte sisteme asa-zis occidentale DMS este extrem de importanta, fiind unul dintre indicii care “regularizeaza”, daca imi permiteti, valoarea ICM-ului, deci evaluarea costului pe caz rezolvat. totodata, profii nostri vorbeau foarte mult despre preeminenta conceptului de solidaritate in formularea strategiilor de sanatate japoneze, dar fara sa intre in detalii din pacate.
    am sa caut in blogul dumneavoastra mai multe despre acest sistem de sanatate. intamplator, de vreo doua-trei saptamani chiar eram pe urmele lui. personal nu-mi dau seama CAT de mult am putea prelua noi, romanii, dintr-un asemenea sistem, mai ales daca acesta pune baza pe un cu totul altfel de a-ti asuma responsabilitatile, atat ca medic, cat si ca pacient. recent am citit o stire despre batrani japonezi care au preferat sa moara de foame, decat sa faca apel la ajutorul social la care aveau dreptul legal. conceptul de rusine si de “povara” este cu mult mai potent in Japonia decat in societatea europeana, dar probabil ca dumneavoastra sunteti cu mult mai avizat asupra acestor aspecte.
    in fine, va multumesc pentru informatii si sper sa gasesc mai multe despre sistemul de sanatate japonez in blogul dumneavoastra.

    • Marius Delaepicentru said, on 2012/04/02 at 04:54

      Vă mulţumesc pentru aprecieri.
      E posibil să nu fi înţeles eu prea bine ce a zis chirurgul. Ceea ce am înţeles este că, statistic, găurile în plămîn sunt destul de frecvente. Se pare, există şi factori morfologici favorizanţi. În cazul subiectului, chirurgul zicea că forma plămînului celălalt ar fi fost mai susceptibilă la formarea structurilor anormale.
      În cazul în speţă, gravitatea a fost apreciată ca uşoară. Subiectul a ales totuşi soluţia radicală, pentru a nu fi nevoit să intre ocazional la drenaje atunci cînd l-ar mai fi apucat durerile. Voi încerca să obţin fotografia cu fragmentul extirpat, în speranţa că vă va fi de folos.

      Cît despre conceptul de ruşine, este ceva adevărat, însă nu atît de unanim. De multe ori, oamenii nu îşi cunosc drepturile. Alte ori, abuzează de ele. De pildă, sunt şi şomeri ce îşi iau ajutorul de şomaj şi mai şi muncesc în răstimp. Cu alte cuvinte, lucrurile sunt, cum era de aşteptat, amestecate. :)

      Se înregistrează însă, ca peste tot în societăţile îmbătrînite, explozia costurilor de îngrijire medicală. Pentru a le acoperi parţial, în 1997 a fost introdusă o a doua asigurare medicală publică, cea de îngrijire la pat. Ea se plăteşte de către toţi asiguraţii în vîrstă de peste 40 de ani. Cu toate acestea, deficitul se va croniciza. De aceea, începînd din 2014, o parte din sporul de TVA va merge către asigurările de sănătate.

      În medicina preventivă, pentru screening-ul unei serii de boli, toată munca de secretariat este automatizată. Plicurile şi cărţile poştale de sensibilizare a subiecţilor se tipăresc şi se expediază practic automat. Iar pentru unele boli, cum ar fi cancerul de colon, screening-ul se mediază prin poştă. Iei legătura cu unitatea medicală şi ţi se trimite kit-ul de prelevare a dublei probe, pe care o trimiţi tot prin poştă.

      Cu cîteva luni în urmă, fostul premier Kan, uitîndu-se pe cifrele statistice, constata că Japonia importă anual echipament medical în valoare de peste 2,5 Md USD, şi sugera că poate ar fi nimerit ca o parte din aparatură să fie produsă întern.

      După cum vă daţi seama, măsurile de ajustare sunt de naturi diferite.

      Pentru alte aspecte ale asistenţei medicale şi paramedicale, vă propun să căutaţi în blog, după semnificantul: “★ Sănătate”

  5. impricinatul said, on 2012/04/03 at 18:31

    Multumesc pentru… “orientare” in blog. In raspunsul dumneavoastra ati ridicat o problema extrem de interesanta care, nu stiu de ce, se tot amana la noi. Ma refer la asigurarea publica pentru ingrijirea la pat.
    In germania, de pilda, exista un indicator de management sanitar care se refera la acest aspect: este vorba de numarul paturilor la domiciliu/100.000 locuitori. conceptul strategic care se afla in spatele acestui indicator este, absoluit logic, urmatorul: e mult mai ieftin sa urmaresti un pacient la domiciliu, degrevand in acelasi timp, numarul paturilor din spitale care, teoretic, vizeaza pacientii acuti.
    din pacate, in Romania, la ora la care discutam, nu va poate spune nimeni nici macar care este numarul REAL de paturi de acuti vs. paturi de cronici din spitale. in ce priveste conceptul de ingrijire la domiciliu este insuficient jucat si, mai ales, prost finantat, in ciuda beneficiilor financiare evidente pentru sistem.

  6. pinocchiomuc said, on 2012/04/05 at 09:19

    Scuze pentru off-topic: Sînt în căutarea celebrului restaurant românesc din Hiroshima, despre care mulți vorbesc, dar nimeni nu știe să-mi spună unde e. Mi-ați putea da o informație? Nu reușesc să mă descurc pe internet. Mulțumesc anticipat!

    • Marius Delaepicentru said, on 2012/04/05 at 13:35

      Unde vă aflaţi acum?

      • pinocchiomuc said, on 2012/04/05 at 14:46

        Foarte aproape de Hiroshima. În weekenduri vin de obicei în oraș, de-asta întrebam. Putem să vorbim și prin e-mail: (şters de admin)
        Mulțumesc!


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 2,113 other followers

%d bloggers like this: