Fără buletin

O vorbă despre cutremurul din largul Sumatrei

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2012/04/11

După cum este descris, cutremurul de azi a durat 3-5′. De regulă, cutremurele marine nu sunt lungi, întrucît undele seismice nu se reflectă de zone orogene groase. Nu prea sunt. La un cutremur marin de peste M8,0, durata mare este semn că mai multe asperităţi* de pe interfaţa de subducţie au eliberat tensiunea.  Cu alte cuvinte, hipocentrul este multiplu. Nu un punct, ci o arie relativ largă. Magnitudinea rezultă astfel din însumarea magnitudinilor punctuale.  Acest lucru este bun sau rău, în funcţie de direcţia de deplasare a plăcilor tectonice. Dacă deplasarea s-a făcut pe verticală, în sensul că fundul oceanului a vibrat ca o membrană, atunci, e rău. Cu atît mai rău, cu cît, succesiunea rapidă de mişcări verticale poate face ca valuri succesive să se urce în “cîrca” primului, mărind amplitudinea finală a ţunami-ului. Cînd eliberarea energiei are loc fără ca fundul oceanului să vibreze pe verticală, atunci, ţunami nu are amplitudini mari.

Oamenii din media, în solida lor stupiditate, confundă mişcarea tectonică** (verticală sau orizontală) cu mişcarea ondulatorie (verticală sau orizontală) iscată de mişcarea tectonică. Tocmai ascult felul confuz în care o televiziune tratează subiectul.

Cum putem deosebi rapid cutremurele cu ţunami de cele fără? Nu există o metodă infailibilă, însă ca regulă generală, cam orice cutremur de peste M7,0 are potenţial devastator. Seria de cutremure de la 11:35 s-ar putea să fie preludiul unuia mai mare.

O altă întrebare ce apare frecvent în media, este cît va dura pînă la sosirea valului? Întrebarea este naivă, deoarece, niciodată nu vor fi găsite puncte egal depărtate de epicentru (epicentre), pentru a decide în ce moment va sosi valul în toată zona. Vor fi puncte mai apropiate şi puncte mai depărtate.

Întrebarea corectă este: cît va dura pînă cînd coasta proximă va fi inundată? Iar întrebarea poate avea un răspuns prompt şi destul de precis, dacă se împarte distanţa pînă la epicentru cu 300, în care 300 reprezintă viteza de propagare a valului în ape adînci.  Valul frînează mult în vecinătatea uscatului, iar după ce urcă pe uscat, viteza scade la circa 30Km/h.

În Oceanul Indian este de aşteptat ca numărul de victime să scadă dramatic, după 2005, cînd a fost instalată reţeaua de alarmare. Reţeaua a costat numai vreo 20 mil. USD.  Dacă comparăm, observăm că este un cost cu mult mai mic decît cel angajat de informatizarea (proastă a) evidenţei populaţiei în România.

Aflu că un nou seism, de 8,2 s-a iscat adineaori. S-ar putea ca el să fie cel mare.

———————–

* asperităţile sunt un fel de crampoane de la interfaţa de glisaj. Probabil aglomerări de roci mai dure, ce măresc frecarea şi acumulează tensiuni în mod neuniform. Odată eliberată energia dintr-o asperitate, este foarte probabil ca şi alte asperităţi să se elibereze de tensiuni. În orice caz, intensificarea activităţii seismice va mai persista cîteva luni după ziua de azi, întrucît sunt semnalate multe asperităţi, semănate pe zeci de mii de kilometri pătraţi.

** mişcarea seismică poate avea loc prin alunecare orizontală simplă, sau prin alunecare orizontală, însoţită de bobîrnac vertical. Chiar şi bobîrnacul are două posibile cauze.  Una ar fi ridicarea bruscă pe verticală, a platformei marine. O altă cauză ar fi surparea povîrnişului marin.

E bine să ştim că alunecări de teren pot avea loc şi submers.  Situaţie în care prăbuşirea într-un trench dislocă brusc un volum mare de apă.  Unda se transmite la supafaţă sub forma unei gîlme oceanice, ce, la revenire, iscă un ţunami. Aşadar, nu numai seismele provoacă ţunami, dar şi alunecările de teren. Fie exclusiv în imersie, fie prin prăbuşirea unui munte de pe uscat, în mare. Un exemplu este cel al Insulelor Canare din Atlantic.  Acolo, un munte a cărui structură face ca stînca să fie îmbibată permanent cu apă, fără prea multe căi de evacuare, cîndva, va glisa, iar cîţiva kilometri cubi de stîncă se vor prăbuşi în ocean. Ţunami-ul format va inunda inclusiv oraşul New York.  Probema nu este dacă, ci cînd.

About these ads

3 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Dumitru lui Nae said, on 2012/04/12 at 02:41

    salut Marius, off topic, a propos de solida stupiditate a celor din media, ”fracturarea hidraulica” – cu referire la extragerea / separarea unor hidrocarburi – ți se pare un termen la locul lui, în limba română?

    • Marius Delaepicentru said, on 2012/04/12 at 03:47

      Salut, Dumitre,

      Da. E OK. Nu am contextul, dar probabil extracţia se face prin fracturarea sedimentelor pentru eliberarea hidrocarburilor.

      Oricum, termenul “hidraulic” are o arie de folosire mai largă decît cea a utilajelor hidraulice.

      Dacă însă gazetarii au vrut să exprime banala separare a apei de ulei după densitate, atunci, “fracturare” nu e corect folosit. Cred că termenul potrivit ar fi dislocare hidraulică. În fapt, se injectează apă în zăcămînt, ceea ce face ca o bună parte din hidrocarburi să migreze mai spre suprafaţă. E posibil şi ca injecţia de apă la mare presiune să fractureze fizic stratele de sedimente. Caz în care, “fracturare” nu ar fi greşit folosit. Nu mă pricep.

  2. Magnitudine 10,0 « Fără buletin said, on 2012/11/24 at 23:51

    [...] cum explicam cu altă ocazie, tensiunile punctuale nu pot elibera energii oricît de mari, deoarece asperităţile ce duc la [...]


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 2,113 other followers

%d bloggers like this: