Fără buletin

Cît de bicameral e Parlamentul?

Reproduc mai jos sesizarea adresată Avocatului Poporului referitoare la cît de bisexuat e Parlamentul.

—– Original Message —–
From: Marius
To: avp(la)avp.ro
Sent: Sunday, June 14, 2009 3:47 AM
Subject: Parlament aproape bicameral. (UTF-8)

Caracterul documentului: neoficial, nesecret (Oficializarea se poate realiza prin ataşarea header-ului, ce jurnalizează spaţio-temporal originea şi traseul documentului. Pentru afişarea header-ului, apăsaţi tastele Alt+Enter)

Prin natura lui, documentul nu poate fi secretizat.

Stimate Domnule IOAN MURARU, Avocat al Poporului

Îndrăznesc să vă supun atenţiei o problemă pe care o consider gravă, ce ţine de însăşi constituţionalitatea organizării şi funcţionării Parlamentului, după cum urmează:

În Constituţie, la art. 61(2) se stipulează, pe de o parte, bicameralitatea Parlamentului. Pe de altă parte, art. 65(2) spune clar, că cele două Camere îşi desfăşoară activitatea în şedinţe comune, în situaţiile: (şi urmează…).

În opinia mea, prevederile constituţionale pomenite mai sus sunt în conflict. De ce? Pentru că, sintagma: “şedinţă comună” este în mod automat, şi necesar, asimilată conceptului de MONOCAMERAL. Cu alte cuvinte, România are un Parlament bicameral, pe pe ici pe colo, monocameral. Teama mea este că incoerenţa textului constituţional poate duce la lovirea de nulitate a tuturor deciziilor luate în şedinţă comună de Parlament. În opinia mea, conflictul trebuie neapărat tranşat la Curtea Constituţională. Desigur, dumneavoastră sunteţi persoana desemnată de Parlament să ia o decizie în sensul atacării, sau neatacării prevederilor legale la Curtea Constituţională ca urmare a sesizărilor cetăţeanului sau din oficiu.

Cu credinţa că veţi fi îngăduitor cu un cetăţean nespecialist în drept, îndrăznesc să speculez:

Să presupunem că CCR decide că tăria juridică a art.: 61(2) şi 65(2) este riguros egală. Nici în acest caz, nulitatea absolută a unor documente emise de Parlament în urma deciziilor în plenul Camerelor reunite, nu se poate evita. Se ridică problema reprezentativităţii. Votul unui senator nu poate fi egal cu cel al unui deputat, norma de reprezentare fiind de aproape 3 ori mai mare în cazul senatorului. Aşadar, reglarea reprezentativităţii atrage în mod necesar, instituirea votului ponderat, şi modificarea în acest sens, a regulamentului şedinţelor camerelor reunite, lege organică, ce se adoptă, conform Constituţiei (culmea ironiei!) în şedinţă comună.

Dacă CCR decide că Parlamentul este monocameral, atunci, Senatul se desfiinţează. (puţin probabil)

Dacă CCR decide că Parlamentul rămîne bicameral, atunci, unele atribuţii decizionale ale Senatului decad, în cazul legilor organice, puterea decizională revenind de drept, Camerei. Sigur, şedinţele comune nu pot fi interzise. Dar în mod logic, în acest caz, rămîn în vigoare doar art.65(2)a). şi 82(2). Cu alte cuvinte, Senatul devine un fel de… cameră de oaspeţi.

Cu rugămintea de a-mi ierta insolenţa de a specula pe marginea chestiunii (sincer, pentru mine este o aporie) vă urez să aveţi puterea de a veghea la întărirea statului de drept în România.

Cu stimă,

Marius Mistreţu
Hiroshima

Am adăugat azi, 25 martie 2010 răspunsul de la AvP sosit la 17 iulie 2009. Întrucît el cuprindea şi altă problemă ridicată, am spart cele trei pagini în două. De vreţi antetul şi numărul de înregistrare la AvP, îl găsiţi aici.


3 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Bucur said, on 2011/03/12 at 21:59

    Bravo tie Hagi, pui de dac!

  2. dictaturajustitiei said, on 2011/06/10 at 01:05

    Îmi pare rău, dar nu am înțeles logica Avocatului Poporului.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/06/10 at 12:25

      Bine ai venit, Dictaturo!

      I-am înţeles AvP logica (altminteri strict literală), dar nu i-am înţeles axiologia. După cum vezi, legalitatea şi echitatea nu se pupă întotdeauna. Legalitatea este o virtute, în timp ce echitatea o valoare. Nu e primul caz în care virtuţile sunt considerate valori. Fie vorba între noi, virtuţile sunt virtuţi doar dacă slujesc valori. Altminteri sunt doar vicii. Eu am semnalat un viciu. AvP a dormit în continuare.

      AvP nu e preocupat de echitate, de dreptate, de reprezentativitate, adică de valorile statului de drept, ci DOAR de legalitate. Din acest punct de vedere, AvP nu se deosebeşte de un calculator (perfect în logică, dar incapabil de judecăţi morale). Cu alte cuvinte, AvP este un conţopist, amoral (premoral?), ca toată pletora administrativă. Cu sau fără AvP, statul se va îndrepta moral în acelaşi ritm; zero, nada, canci.


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,867 other followers

%d bloggers like this: