★ Despre potop
Pentru a ne putea face o idee despre efectele geografice ale cutremurului din 11 martie, permiteţi-mi să reproduc două imagini ale dezastrului. Una dintre ele explică parţial şi cronicizarea crizei de la centrala Fukushima #1.
În prima imagine sunt figurate ariile inundate permanent (marcate în albastru) şi cele expuse inundaţiilor mareice (macate cu roz) pe coasta pacifică, în oraşele (de la nord la sud): Ishimaki, Higashi Matsushima, Sendai, Nadori, Aeroportul Sendai (marcat cu cerculeţ), Iwanuma şi Yamamoto. Schiţa reprezenta situaţia la 24 martie 2011. Sursa: Pasuko-sha, citată de Yomiuri shinbun. În fotografia aeriană, luată la 29 martie ora 16:27 deasupra oraşului Higashi Matsushima, putem vedea şi pe teren cum arată un dig spart/ prăbuşit.
Despre nivelul de siguranţă al centralelor nucleare s-a tot vorbit, însă nu prea se cunoştea situaţia de ansamblu. Am găsit în ziarul citat mai sus, date comprehensibile despre: numărul de reactoare nucleare la fiecare centrală (bulinele brun-roşcat), cota absolută a grupurilor electrogene de avarie (cifrele brun închis), precum şi cota maximă tolerată, prevăzută pentru tsunami (valurile bleu). La centralele de pe coasta pacifică, datele sunt dublate de cele corespunzătoare cotei reale la care tsunami a ajuns pe 11 martie (valurile bleu pal). Întrucît iureşul apei a distrus traductorii de cotă, valorile sunt incerte, măsurate după cearcănul de inundaţie (cifrele marcate cu semnul întrebării). Veţi observa în cîteva locuri valori mai mari pentru maximul tolerabil decît cota grupului electrogen. Locurile sunt marcate cu ※ (komejirushi). Discrepanţa aparentă se datorează faptului că grupurile cu pricina sunt la cote mai înalte (exprimate şi cifric), dar înşurubate în subsol.
Eventualele întrebări vă rog să le plasaţi, ca de obicei, în coloana de comentarii.
În încheiere, un mesaj cules de pe Yahoo!
Wed Mar 16, 2011 08:47 am PDT
Dear friends all over the world
Thank you for your encouraging comments
I am in very neighbor of outrageous disaster of the quake.
And under tremendous fear of spreading nuclear substance from damaged nuclear power plants in Fukushima in Japan.
First thing which I want to say is that this quake and Tunami is unexpected things, besides we surveyed last 300 hundreds years. One can argue it is not enough periods for setting effective countermeasures, but in some town very close to coast set up breakwater over than 10 meters. However, the Tunami very overcame it and swallowed so many people with over than 10.000 casualties. Nightmere.I must admit that we should have much more careful about managing nuclear plant about huge quake. I am very sorry, but I think that unexpected thing may be happened and, in general, very positive attitude is that help each other and look into real and effective resolution of serious problem. Please give us your talented knowledge and technique to manage deadly consequence of the quale for the appropriate Japanese staff.
We, Japanese, for sure will hang on this problem and would like to welcome all of you to Japan with traditional hospitality as it went before the accident.
With warm regards
Yoshihiko Tomita MD
Alin Fumurescu
Fără buletin 
Ieri, în subsolul clădirii turbinelor de la R1, adîncimea apei măsura 40cm. Operaţia de evacuare a fost întreruptă pe la 20 cm, întrucît, rezervorul de colectare a apelor uzate se umpluse. Apa este contaminată la valori de 10.000 de ori mai mari decît în condiţii normale de exploatare a condensatorului de abur din care pare să se fi scurs.
Pariez că la această oră cercetătorii caută o soluţie rapidă de floculare a materialului radioactiv din apele reziduale.
E oficial:
R1,2,3,4 nu vor mai fi niciodata reactivate. Vor fi dezafectate. (Chuugoku shinbun)
Dupa linistire vor intra in „patrimoniul UNESCO”.
Deci le vor ingropa? Banuiesc ca asta este modul de „dezafectare”, asa cum au facut cu Cernobil.
Aveam intrebarea asta ‘pe virful limbii’: de ce nu ingroapa reactoarele daca pun viata oamenilor in pericol? …..se pare ca s-a ajuns la concluzia asta doar cu putina intirziere…..sper din suflet ca nimeni sa nu fie afectat de radiatii dincolo de ajutor, ca sa nu para ca au dezafectat prea tirziu reactoarele.
Multumesc de stiri, Marius.
Păi, nu e aşa simplu. Reactoarele incă se mai chinuie. Nu pot fi îngropate de vii. Combustibilul nu e uşor de scos de acolo pînă nu se răceşte definitiv. Abia după ce se termină trebuşoara asta vor putea fi mormîntate. Cred că vor să scoată şi metalele şi aliajele scumpe după ce vor scoate combustibilul. E vorba de miliarde de lei americani. Cîteva tone de zirconiu costă cît o garnitură de bancnote. Bani cu care se pot finanţa reconstrucţia şi asistenţa pentru sinistraţi.
Trebuie să recunosc că nu mă pricep deloc la partea tehnică (ăsta e un eufemism, mai corect ar fi să zic că mi-s ciubotă), dar prezentarea ta e așa de clară și limpede, că pînă și un nătîng ca mine a priceput. Un lucru mi se pare cert: Japonia se va confrunta mulți ani de acu înainte cu urmările acestui cumul de dezastre, asta la modul general vorbind, că dacă e să punem la socoteală dramele individuale, chiar că ți se rupe sufletul 😦
Postarea culeasă de tine de pe yahoo e cutremurătoare, cîtă demnitate și forță morală poate avea omul acela dacă, după ce a trecut prin asemenea nenorociri, mai are puterea să fie atît de generos, de demn, de politicos…
De cînd cu revoluţia industrială, oamenii au trăit cu impresia că forţele naturii pot fi stăpânite, iar, dacă nu sunt stăpânite, precis e vina omului. Dacă în multe cazuri afirmaţia e adevărată (standarde nerespectate, eroare umană, etc.), în tot atâtea cazuri se dovedeşte falsă (cum să lupţi cu un tsunami altfel decât să fugi din calea valului, soluţie consacrată de milenii?!).
În definitiv, habar nu avem pe ce planetă trăim 🙂
cred ca e mai bine ca se inchid definitiv. vor costa ceva si procedurile de conservare, dar e pacat, mare pacat de sacrificiul oamenilor aceia care au lucrat acolo in aceste zile. toata stima si admiratia mea, o anonima romanca, pentru cultura si traditia japoneza care instruiesc oamenii atat de demni
Sendai:
De la data cutremurului şi pînă ieri, numărul furturilor s-a ridicat la 288 (la o populaţie de 1 milion de locuitori) cu circa 100 de evenimente mai multe decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. 50 de furturi au avut ca obiect benzina. Peste 40 de persoane sunt reţinute.
Memoria.
La antipodul etic, grupuri de tineri voluntari locali scormonesc în ruine în căutare de documente personale şi de familie, în special fotografii, înainte ca productivele buldozere şi excavatoare să intre în dispozitiv. Tinerii spală fotografiile de nămol şi le expun la intrarea în adăposturi. Un bătrîn refugiat, în vărstă de 82 de ani, cu gesturi lente caută fotografia soţiei decedate: „-Nu mi-a rămas nimic. Măcar o fotografie să am cu ea…”
Salut
Scoaterea combustibilului nuclear din reactoarele distruse este foarte , foarte , dificil . Chiar problematic . Din cauza ca bare de uraniu si plutoniu au ajuns sa se topeasca . Unele mai mult , altele mai putin .Ca urmare e posibil sa se fi deformat si „tecile” in care sint introduse .
Pomparea masiva de apa are ca unic scop sa impiedice topirea totala a combustibilului nuclear dar si a „camasii” de otel in care sint bagate . Care este deja fisurata la cel putin unul din reactoare. Drept dovada este o mare cantitate de radiatii in zona . Cu izotopi care apar doar cind se topesc barele de combustibil . Tehnic , centrala asta are probleme colosale . Tepco si guvernul nu prea anunta tot . Din o gramada de motive .
Voi sa fiti sanatosi ca de necazuri nu duce nimeni lipsa .
Să vedem. Am arătat în altă parte care sunt cele două dileme ale operatorului şi limitele extrem de înguste de stabilitate a agregatului. În special bilanţul termic. Se aşteaptă idei din toată lumea. (informaţie reală, fără glumă) Ai vreuna care să bată colosalul problemei? Mă refer la o soluţie fezabilă de îmbălsămare a monstrului. Că de îngropat ştie oricine. Pînă una, alta, nu e greu să ne dăm seama din dinamica radioactivităţii marine, că purcoiul de apă contaminată rezultată nu e stocat numai în rezervoare în vederea epurării ulterioare, ci apa este drenată (conştient) în fir subţire, către ocean. De subţierea ei se ocupă Kuro Shio sau Oya Shio (nu ştiu care trece pe acolo).
Pescuit interzis in zona din fata centralei . Ma intreb daca pestii stiu ca e interzis sa manince planctonul din zona si ca nu e bine sa se deplaseze in alte zone . 🙂
PS. Nu sint nici de departe un expert in reactoare nucleare dar chiar ca e groasa treaba acolo . Italienii scriu ca ar fi posibil sa fie nationalizata firma Tepco . Deoarece va avea ani buni de pierderi financiare din cauza cheltuielilor enorme cu centrala asta si nu e sigur ca au capacitatile financiare ( Tepco) pentru a face fata .
S-a spus. Vor urma procese multe. Cu peştele şi cu moluştele nu e o problemă. Flota de pescuit e distrusă. Mai găseşti cîte un vas de pasageri destul de bine conservat. Atît că e cocoţat pe cîte un bloc de trei etaje.
😆
Chiar am vazut poze cu vas pe o casa .
[…] Plus : https://delaepicentru.wordpress.com/2011/03/30/%E2%98%85-despre-potop/ […]
Pur si simplu, memorabil… 🙂
http://fotozaharia.blogspot.com/2011/03/cand-imparatul-ingenuncheaza.html
Zalex, mulţumesc pentru filmuleţ. Chiar vroiam azinoapte să comentez niţel vizita Împăratului la adăpostul din Adachi-ku (Tokio). Imaginea m-a ajutat să vă pot face o interpretare mai amplă a evenimentului. Ştiu, pare ciudat să ţi se explice ceea ce vezi, însă se cuvin totuşi cîteva lămuriri.
În adăpost sunt refugiaţii din Futaba-machi, o localitate în care probabil mult timp nu se va mai locui din cauza proximităţii cu centrala buclucaşă. Iniţial refugiaţii (cca. 1200) au fost duşi într-o sală polivalentă din Saitama. Însă, acolo e programat un eveniment. Aşa că au fost duşi în Tokio. Ruta refugiaţilor confirmă raţiunea pentru care au fost duşi la mai bine de 300Km de tîrgul natal: evitarea discriminării ulterioare pe motive radiologice. Vizita Împăratului face să le întărească nu numai moralul, ci devine un certificat de inocuitate radiologică. Asta e interpretarea mea dpdv administrativ.
Despre gestică
Îngenuncherea reciprocă este o formă tradiţională de a da bineţe la domiciliu.
În anul 1946, Împăratul Showa declara public că instituţia Împăratului nu are nimic divin (deşi formal, Împăratul este basileul religiei shinto). Şi dacă nu are nimic divin, este legitim ca la o vizită la domiciliu (fie el şi temporar) Împăratul să urmeze ritualul obişnuit pentru orice muritor.
Interpretare simbolică
Nu greşiţi dacă luaţi Împăratul ca pe un drapel ambulant. În interpretarea asta, prin îngenunchere, „drapelul” s-a autoarborat în bernă. Mai mult, „drapelul” şi-a exprimat compasiunea în cuvinte (nu s-a auzit în filmuleţ, dar a fost citat la radio). Mărturisind că, la rîndul lui, timp de o oră pe zi nu foloseşte energie electrică, şi-a exprimat simbolic şi solidaritatea.
După cum vezi, Împăratul este catalizatorul ce face ca naţiunea să nu cadă la cutremur, în ciuda bulinei roşii de pe drapelul de pînză.
[…] În prima imagine sunt figurate ariile inundate permanent (marcate în albastru) şi cele expuse inundaţiilor mareice (macate cu roz) pe coasta pacifică, în oraşele (de la nord la sud): Ishimaki, Higashi Matsushima, Sendai, Nadori, Aeroportul Sendai (marcat cu cerculeţ), Iwanuma şi Yamamoto. Schiţa reprezenta situaţia la 24 martie 2011. Sursa: Pasuko-sha, citată de Yomiuri shinbun. În fotografia aeriană, luată la 29 martie ora 16:27 deasupra oraşului Higashi Matsushima, putem vedea şi pe teren cum arată un dig spart/ prăbuşit.Continuare…. […]
Răsfoiesc Evenimentul zilei. Titlu: Doi japonezi iradiaţi, spitalizaţi în China(!).
Oare cît de mult dispreţ pentru cititor trebuie să ai pentru a colporta o informaţie flagrant eronată? China nu e totuna cu pref. Chiba (unde se află un institut de medicină nuclerară, şi unde au fost internaţi cei doi.)
Ca să nu mai zic de altă dovadă a ignoranţei însoţită de darea din burtă: cică hainele accidentaţilor ar fi fost incinerate. Ce prostie crasă! Materialul contaminat radioactiv NU SE ARDE. Dacă îl arzi, e ca şi cum ai alimenta o fîntînă arteziană cu apa radioactivă din tancurile centralei de la Fukushima.
Suntem în 31 martie. Ştirea a apărut pe 24 şi încă nu a fost rectificată. EvZ lucrează mai încet ca Parlamentul.
„Nu mi-a rămas nimic. Măcar o fotografie să am cu ea…”
Daca lacrimile mele ar putea strapunge planeta, i-ar picura pe maini in semn de adanc, nedisimulat respect.
Daca mainile mele ar putea calatori prin spatiu, l-ar imbratisa strans, in semn de omeneasca empatie.
Daca as vorbi limba japoneza, as incerca sa-i transmit un mesaj: „omule, stiu ca existi, stiu ca esti acolo si imi pasa.”
Flory, să fii liniştită. Nu produci pe stoc. Lacrimile ajung necondiţionat acolo unde trebuie. Via Marele Fluid.