Fără buletin

Dragi cetăţeni,

La ora actuală, Justiţia este o putere asupra căreia cetăţenii nu au niciun fel de control. Cînd zic control, mă refer la vîrfurile celor două Justiţii actualmente alive and kickin’ în România…De ce protestaţi?… Cum, nu sunt două?… Păi să le numărăm, Cadîr Efendi!

ÎCCJ e una, da? Şi mai e CCR, care nu e parte a puterii judecătoreşti. Deci e a doua Justiţie în stat, întrucît nu este în subordinea ÎCCJ, iar deciziile sale de casare a normelor legale sunt imperative şi fără drept de recurs. Păi, imperative şi fără drept de recurs sunt şi deciziile ÎCCJ. OK? Dacă două imperative sunt plecate din două instituţii (care fac ţîţa dreaptă şi ţîţa stîngă a coanei Justiţia) şi care nu au treabă una cu cealaltă, înseamnă că sunt două Justiţii. Două ţîţe, două Justiţii. Eh! Acum, şi voi. Nu sunt egale? Păi, nicio femeie nu are ţîţele egale, ci „complemenare”. Ca ÎCCJ şi CCR. Două.

Dar ştiţi de ce sunt două Justiţii? Vă spune moşu. Pentru că actuala Constituţie a fost gîndită de un ciopor de sofişti. După cum ştiţi, pentru sofişti, 1 nu merită să fie considerat număr, întrucît nu este nici par, nici impar. Aşadar, sofiştii au evitat unicitatea Justiţiei. Nu intra în vederile lor.

Încă nu v-am convins? Păi, aflaţi dragii moşului că şi două Parlamente avem. Cum, două, cînd e doar unul bicameral? Păi, staţi, nu vă grăbiţi. Sunt două camere plus o dependinţă: corurile reunite ale deputaţilor şi senatorilor. Aţi zice că sunt şi alea complementare. În parte e adevărat. Dar să vedem care cu care seamănă.

La o lectură atentă a Constituţiei, veţi constata că sunt mai mici diferenţele între atribuţiile Camerei şi cele ale Senatului, decît între ale oricăreia dintre camere şi plenul camerelor reunite. Aşadar, sunt două parlamente: unul format din camerele A şi B, şi încă un parlament format din A+B. Două Parlamente, din care unul bicameral, şi unul monocameral.
Încă nu v-am convins? Nu-i nimic. Fie ca voi. E un singur Parlament, tricameral. Hopa! Trei e OK. Cu asta îi daţi gata. Sofiştii din Justiţie şi Parlament îl recunosc, întrucît e un număr impar.

Păi, dacă sunt două Justiţii şi două legislative cu trei camere, înseamnă că mai e loc de o Justiţie.

Băgaţi sharia. E tot complementară. Acolo unde nu merge cu drepturile omului, merge cu tăierea oului. Nu, sharia nu va fi a treia ţîţă (deşi am văzut şi femei cu patru ţîţe) ci va fi vadul dintre ţîţe.
Cum veţi face să introduceţi ceva între ţîţe? Nu mă întrebaţi pe mine. Io vă pot spune doar unde să daţi şpaga. Tot între ţîţe, atunci cînd cumetria nu vă permite să lipiţi bancnota direct pe fruntea lăutarilor judecători/ deputaţi. Mă rog, e doar o chestie tehnică. Un lucru e clar: unde merge mia merge şi suta de mii. Dar în principiu, dacă băgaţi şpaga unde trebuie, veţi putea recupera investiţia repede, că puteţi dislocui Justiţia Pămînteană. Mai cu binişorul, mai cu gălbiorul, mai cu sejurul, mai cu şnurul… veţi amazona*) Justiţia de tot. Iar noi, cetăţenii nemusulmani nu vom avea cum ne opune, deoarece Justiţia nu este sub controlul nostru. Şi nici Uniunea Socialistă, supranumită Cei Trei Boschetari (toţi pentru unul, Felix, unul pentru toţi) nici ungurimea şi nici PDL nu au de gînd să se bage la modificarea Constituţiei.

Al vostru e viitorul! Aferim!

––––––-
*) de la amazon (l.gr.) – fără ţîţe