▲ Alarmă matinală
Mă trezii cînd se îngîna prînzul cu el însuşi. O luai repede către prăvălie. De-a lungul celor 3-4Km de drum, văzui în vreo trei locuri cîte un poliţist. Păreau fără treabă, dar îşi roteau ochii ceva mau zglobiu decît de obicei. Mi-am zis că o fi vreun exerciţiu. Cînd ajunsei la prăvălie şi ascultai ştirile, aflai şi motivul. Din închisoarea Hiroşima, pe la ora zece, un deţinut periculos a evadat.
Din descrierea crainicului, lucrurile au decurs cam aşa: vreo 50 de deţinuţi jucau ceva pe terenul de sport al închisorii. Unul dintre ei a luat-o pe şest către o clădire cu un etaj, a urcat pe acoperiş, a sărit pe o schelă instalată pentru reparaţia zidului (de 4,5m înălţine) după care a sărit peste zidul dinspre răsărit. Conform descrierii unui martor dintr-un bloc apropiat, aterizarea nu a fost chiar lină. Martorul nu a văzut momentul saltului, ci l-a remarcat pe fugar cît era încă la orizontală, după buşitură. Deţinutul, îmbrăcat sumar în ceva ce părea lenjerie, s-a sculat şi a luat-o printre alte două blocuri. Paznicii nu au observat dispariţia sa decît la apelul de prînz. Senzorul de prezenţă nu era în funcţiune, tocmai din cauza şantierului de reparaţii. Saltul peste zid a fost însă înregistrat de o cameră video. Se pare, evadatul nu a avut complici înafara zidului, ceea ce ridică nivelul de alarmă. Fugarul ar putea recurge la violenţă pentru a-şi procura cele necesare (hrană, îmbrăcăminte, transport etc.)
Acum, tot oraşul este alarmat. Părinţii au fost sfătuiţi să meargă să îşi însoţească copiii pe drumul de întoarcere de la şcoală. Potere poliţieneşti şi mixte (cetăţeneşti) patrulează prin tot oraşul. Cetăţenilor li se recomandă statul acasă şi semnalarea oricărei mişcări suspecte în raza vizuală şi auditivă.
Date despre fugar: 40ani, 1,73m, 66Kg, ras în cap, haine subţiri, deschise la culoare. Răspunde la numele Li (chinez). Cu ani în urmă, condamnat pentru atac cu armă de foc, asupra unui poliţist, undeva prin Okayama. A avut prima tentativă de evadare chiar la arestarea din Okayama. Rănit, a fost dus iniţial la spital, unde i s-au scos temporar cătuşele. Înainte de a intra în clădire, s-a urcat la volanul maşinii, a buşit maşina de escortă şi a fugit spre Kurashiki, 4Km mai încolo. În închisoarea de la Hiroşima şi ispăşea cei 23 de ani de puşcărie fixaţi pentru cele 10 capete de condamnare.
Acuma, ce vreau de la cititorul român, e să îmi spună dacă fugarul Li apare cumva pe holurile Parlamentului, în vreo comisie ministerială sau în holul vreunui partid politic. Nu de alta, dar aş vrea să fie prins înainte de a dobîndi imunitate parlamentară.
Alin Fumurescu
Fără buletin 
Marius, daca Li asta ajunge pe holurile parlamentului de la noi se integreaza instantaneu in peisaj. Practic dispare.
e prin parlament Li, s-a deghizat in …..ponta
🙂
E cataLIN voicu?
Cum sunt constituite patrulele care includ cetățeni?
Pentru prevenirea actelor antisociale, în general sunt patrule de 6 persoane din care, trei, poliţişti. De obicei civilii sunt persoane mai în vîrstă (voluntari recrutaţi din adunările de cvartal) ce ţin mai mult praporul* decît să acţioneze, la o adică. Însă simpla prezenţă a martorilor civili este descurajantă. Mai ales cînd eventualul infractor e din zonă şi i se arată obrazul.
Tot cetăţenii cvartalelor inspectează parcul de joacă, closetul public din parc şi alte cotloane, locuri prielnice pentru eventuali pierde-vară. Umblă cîte doi, în costumaţie specifică (geacă verzulie) fără însoţitor poliţist.
Locurile în care au avut loc furturi de genţi sunt marcate, pentru a excita vigilenţa personală. De obicei, hoţii umblă pe motocicletă. De aceea, la capetele cîte unui podeţ cu antecedente, se instalează şicane de metal pentru a întîrzia sau împiedica accesul/fuga pe motocicletă.
Planificarea se face prin circulare în releu. Dacă nu eşti acasă, găseşti dosarul la uşă, completezi ce e de completat şi îl depui la vecinul consecutiv.
Recent am văzut un nou fel de voluntari îndrumători de circulaţie. Stau la intersecţiile mari, salută trecătorii şi îi escortează cu privirea la traversare. Uneori se pun chiar în faţa maşinilor şi ţin ridicat bastonul luminos.
Siguranţa circulaţiei copiilor dimineaţa, la şcoală, este vegheată la răspîntii, de către părinţi. Fiecare ştie cu cîteva luni înainte cînd, unde şi între ce ore, îi vine rîndul. Traseele de deplasare a copiilor sunt fixate dinainte, iar pe străzile mai înguste, circulaţia automobilelor este oprită total, între orele 7 şi 8.
Sunt şi alt fel de patrule, dar nu de voluntari, ci de colaboratori, plătiţi (destul de ieftin) de primărie, tot pensionari, ce umblă cu prapuri pe care e scris îndemnul de a nu mai umbla cu ţigara în mînă pe stradă.
De asemeni, tot în zonele aglomerate, sunt regulatori de circulaţie a bicicletelor, plătiţi de primărie. Pe străzile comerciale, pe lîngă inscripţia fixă, cu interdicţia de a circula pe bicicletă între anumite ore, este şi cîte un astfel de angajat, care îţi recomandă să cobori şi să împingi bicicleta. Atunci cînd găsesc biciclete staţionate, le marchează cu un bilet roz pe ghidon. Şi pentru acele biciclete începe numărătoarea inversă. Dacă pînă a doua zi, proprietarul nu şi-o ia, e încărcată în camion şi dusă la o bază de recepţie şi stocare, înafara oraşului. De acolo poate fi recuperată contra a 2000-3000yen. Dacă nu revendică nimeni bicicleta, după o lună este recondiţionată şi vîndută prin tragere la sorţi. Cu motoretele nu ştiu care e procedura, dar de ridicat sunt ridicate.
––––––
* un drapel pe care scrie lozinci: toleranţă zero faţă de infracţiuni!
Multumesc pentru informatii.
Pentru nimic.
Fugarul nu va apuca să ajungă în Indonezia ca alde Popa, neavînd protector eolian.
În general, fugarii sunt prinşi. Chiar şi după 17 ani. Recent, un anume Hirata (46), unul din cei trei, ce se mai ascundeau după atacul cu sarin din 20 martie 1995, altminteri, implicat în alt dosar penal – răpire cu omor, comandat de acelaşi Matsumoto – a fost prins în Osaka. Se pare, a avut drept complice o femeie, fostă enoriaşă a sectei. Prinderea fugarului a fost uşurată de cooperarea vecinilor (nu ştim nume).
Între timp, prevederea legală ce făcea ca prescripţia la crime grave să fie de 15 ani, a fost abolită. Nu se va putea invoca clauza cea mai favorabilă făptaşului, din moment ce abia acum începe procesul penal – în trena procesului Aum Shinrigyo, finalizat în decembrie trecut. Mai rămîn doi. O femeie şi un bărbat.
Se pare că e o legătură între ambiţia Justiţiei de a ieşi cu fruntea sus din epopee şi abolirea prevederii cu pricina. Dacă între timp nu mor de moarte naturală, cei dou fugari încă liberi vor fi cu siguranţă prinşi.