● Cum se organizează un balamuc
Cred că e util să comparăm circulaţia documentelor în spatele ghişeelor administraţiei de stat, în două state, pentru a vedea de fapt dacă sistemul de sănătate din România ne însănătoşeşte sau dacă, nu cumva, în subsidiar ne îmbolnăveşte de nervi.
Încep cu o scurtă introducere despre evidenţa populaţiei asigurate medical.
În Japonia, primăria, prin serviciul social, este organul ce ţine evidenţa asiguraţilor, preia contribuţia şi o virează către fondul de sănătate. Aşadar, colectarea o face primăria, iar plăţile le efectuează fondul de sănătate către fiecare agent medical. Dar asta nu intră în tema zilei.
Evidenţa asiguraţilor este pe fiecare locuinţă. Aşadar, după adresă. Dacă, să zicem, într-o familie de patru persoane numai un adult munceşte, calculul contribuţiei se face după venitul net intrat în casă în anul precedent. Pentru coasiguraţi (cei trei membri fără o slujbă), în funcţie de venitul specific şi de vîrsta minorilor, se adaugă la cuantumul contribuţiei un 10-15% pentru fiecare membru. Dacă sunt doi membri cu slujbă, de regulă, persoanele în îngrijire (minori, bătrîni fără venit) sunt trecute ca poziţie distinctă în „directorul” capului familiei.
Dovada plăţii contribuţiei se face cu cardul de sănătate sau cu o copie a sa. De pildă, un turist montan nu e dator să poarte cardul de sănătate, ci doar o fotocopie. În caz de Doamne fereşte, confirmarea validităţii documentului se poate face şi ex post, şi telefonic.
Cardul de sănătate este un document securizat sumar (filigranat) fără informaţie electro-magnetică. Este valabil 1 an şi soseşte de la primărie, prin poştă, cu 21 de zile înaintea expirării celui vechi.
Detalii puteţi găsi şi aici.
Pentru coasiguraţi se eliberează acelaşi model de card, dar de altă culoare. Pe card este trecut şi numele capului familiei (directorul rădăcină).
Căile de plată. Pentru pesoanele care au depus o împuternicire de plată recurentă prin virament, contribuţia se extrage lunar şi automat din contul bancar al capului familiei sau al fiecărui membru care are un venit. Dar sunt şi persoane fără un cont în bancă. Ele primesc o dată pe an un carnet de facturi, Fiecare factură are un termen de scadenţă şi un cod de bare. Titularul poate plăti, fără să achite vreun comision, la orice oficiu poştal, sediu de bancă sau magazin de 24 de ore similar celor din reţeaua mic.ro. Operatorul pune cititorul de bare pe factură, pii!, apoi încasează banii. Operaţia este înserată instantaneu în bazele de date corespunzătoare. Nici întîrzierea la plată nu se suprataxează. Important este ca, pînă la 1 iunie, toate facturile să fie achitate, pentru că altfel cardul de sănătate probabil nu mai soseşte.
Cum află primăriile valoarea venitului net pe anul fiscal? Păi, nimic mai simplu. Datele i le furnizează serviciul de taxe şi impozite din aceeaşi primărie. Totul intră automat în schema de calcul, iar pe partea cealaltă ies cardul (ce se trimite prin poştă) şi calendarul de plăţi (ce ia căi electronice de facturare).
Pierderea cardului de sănătate se anunţă la primărie. De regulă, se completează un formular de înştiinţare. În cîteva zile vine acasă un card nou.
Cam asta e toată scofala. Dacă 10 ani nu intervine nimic, (naşteri, morţi, schimbări de domiciliu, majorat, intrarea în pîine a copiilor, şomaj etc.) 10 ani nu ai de ce contacta primăria.
=======================================
Să vedem cum e în România. Reproduc mai jos ipotezele identificate de specialiştii de la http://www.avocatnet.ro. Fiind vorba de un text de interes public, îmi îngădui a-l reproduce integral. Voi intercala vizibil observaţiile personale.
(de aici în jos, textul)
Daca sunteti salariati, pentru a va demonstra calitatea de asigurati, este nevoie ca angajatorul sa va elibereze o adeverinta din care sa reiasa ca vi se retine si vireaza contributia la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.
Adeverinta se elibereaza pe propria raspundere a angajatorului, insa modelul acesteia este stabilit de autoritati prin Ordinul nr. 903/2007 si folosirea acestui format este obligatorie.
Adeverinta eliberata de angajator are o valabilitate de 3 luni.
(cel puţin un drum dus-întors la locul de muncă al titularului)
Persoanele fizice autorizate, in schimb, trebuie sa isi demonstreze calitatea de asigurat printr-o adeverinta de asigurat, eliberata pe baza urmatoarelor documente, dupa cum informeaza Casa de Asigurari a Municipiului Bucuresti pe site-ul sau:
act de identitate;
dovada achitarii contributiei la asigurarile sociale de sanatate la zi.
Adeverinta de asigurat va fi valabila timp de valabila 3 luni de la momentul emiterii.
(Cel puţin un drum la casa de sănătate. Doamne fereşte să te trezeşti şi dator din neglijenţa vreunui căscat de pe acolo, sau să îţi fi expirat buletinul între timp, că atunci lucrurile se complică şi mai tare.)
Tot de adeverinta de asigurat au nevoie si celelalte categorii de persoane care sunt asigurate in sistemul national de sanatate pentru a-si dovedi aceasta calitate. Adeverinta de asigurat se elibereaza de Casa de Asigurari de Sanatate, pe baza anumitor documente, reglementate de Ordinul nr. 617/2007. Documentele solicitate difera in functie de categoria din care fac parte persoanele respective (sunt someri, pensionari, elevi, etc.). Concret, iata care sunt aceste documente.
Pensionarii au nevoie de:
actul de identitate,
cuponul mandatului postal de achitare a drepturilor sau a talonului de plata prin cont curent personal deschis la o unitate bancara, din luna anterioara.
In cazul pierderii acestor documente sau pana la dobandirea lor, calitatea de pensionar poate fi dovedita cu o adeverinta eliberata de institutia platitoare a pensiei. Adeverinta de asigurat eliberata pentru pensionari are valabilitate 2 ani.
(cel puţin un drum la casa de pensii)
Somerii trebuie sa pregateasca:
actul de identitate;
carnetul si/sau adeverinta de somaj.
In cazul somerilor, adeverinta de asigurat eliberata este valabila 6 luni.
Copiii in varsta de pana la 18 ani au nevoie de actul de identitate sau certificatul de nastere, dupa caz. Adeverinta de asigurat le va fi valabila pana cand implinesc 18 ani.
Adeverinta pentru elevii sau studentii cu varsta cuprinsa intre 18 si 26 de ani se elibereaza pe baza urmatoarelor documente:
act de identitate;
document eliberat de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca, un document din care sa rezulte ca au calitatea de elev sau student;
declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca.
(în Japonia, toată frecţia asta o preia primăria)
Adeverinta de asigurat eliberata pentru acestia este valabila pe durata anului scolar/universitar.
Parintii aflati in concediu pentru cresterea copilului au nevoie de:
actul de identitate
decizia emisa de directiile judetene de munca, familie si egalitate de sanse, respectiv de Directia de Munca, Familie si Egalitate de Sanse a Municipiului Bucuresti;
(încă cel puţin un drum cu copilul în cîrcă, la ispectoratul teritorial de muncă)
In acest caz, adeverinta de asigurat va avea o valabilitate de 2 ani, calculati de la data emiterii.
Femeile insarcinate sau lauze care solicita eliberarea adeverintei de asigurat trebuie sa prezinte:
actul de identitate;
adeverinta medicala;
certificatul de nastere a copilului – pentru lauze;
un document eliberat de unitatile fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile
o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri sau documente justificative din care sa rezulte ca realizeaza venituri lunare sub salariul de baza minim brut pe tara;
Adeverinta de asigurat eliberata va fi valabila valabila 1 an de la data emiterii.
(cel puţin un drum la fisc, unde, se ştie, niciodată nu poţi fi sigur că ai toate documentele)
Dosarul persoanelor cu handicap trebuie sa cuprinda:
actul de identitate;
certificatul de incadrare intr-un grad de handicap;
un document eliberat de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile,
declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza alte venituri in afara celor prevazute de legea prin care li s-a stabilit aceasta calitate.
(deja am obosit)
Adeverinta de asigurat va fi valabila 1 an.
Pentru un coasigurat aflat in intretinerea unui asigurat, documentele necesare la eliberarea adeverintei de asigurat sunt:
actul de identitate;
documente care sa ateste relatia de rudenie sau casatoria cu persoana asigurata;
documente eliberate de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile;
declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii;
declaratie pe propria raspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declara ca are in intretinere persoana respectiva.
(tot bulşitul de mai sus este deja înregistrat în primăriile japoneze, iar cardul îl are fiecare coasigurat)
Adeverinta de asigurat, in acest caz, va fi valabila 3 luni de la data emiterii.
(Ei, poftim! după ce te pune pe drumuri, ţi-o face doar pe 3 luni. Asta înseamnă de patru ori pe an la coasigurare „cronică”.)
Tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului au nevoie de:
act de identitate;
document care sa ateste ca au fost inclusi itr-un sistem de protectie a copilului;
document eliberat de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca, un document eliberat de primaria din localitatea de domiciliu prin care sa ateste ca nu beneficiaza de ajutor social;
declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca.
Adeverinta de asigurat eliberata acestor tineri are o valabilitate de 1 an.
Pentru eliberarea adeverintei de asigurat in cazul bolnavilor cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate sunt necesare:
actul de identitate;
o adeverinta medicala eliberata de medicul curant sau de medicul coordonator al programului de sanatate;
un document eliberat de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile;
o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse.
Adeverinta de asigurat pentru aceste persoane are valabilitate 1 an.
Persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit legii nr.416/2001, trebuie sa prezinte:
actul de identitate;
adeverinta eliberata de catre primaria localitatii de domiciliu, din care sa rezulte ca acestea se incadreaza in categoria persoanelor care au dreptul la ajutor social;
(În Japonia, persoanele asistate social sunt înregistrate EXACT în compartimentul social din care pleacă şi cardurile de sănătate.)
Adeverinta are valabilitate 1 an.
Beneficiarii de legi speciale (veterani de razboi , vaduve de razboi, persoane persecutate pe criterii politice, etnice sau rasiale, revolutionari) pot obtine adeverinta de asigurat daca prezinta:
actul de identitate,
documentele doveditoare ca se incadreaza In una dintre categoriile de beneficiari ai acestor legi;
documentul eliberat de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile, altele decat cele din pensii;
declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza alte venituri decat cele prevazute de legile speciale sau pensii.
In cazul acestora, adeverinta are valabilitate 1 an.
Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27561/Cum-demonstrezi-la-medic-ca-esti-asigurat-in-sistemul-national-de-sanatate.html#ixzz1klt3kcOT
=========================================
Nu pot adăuga decît că un asigurat nu are de ce să arate vreun buletin, nicăieri, ci numai cardul de sănătate. Şi chiar dacă i s-ar cere la primărie dovada că el e el, angajatul de la social nu are decît să intre în baza de date a serviciului de evidenţă a populaţiei din aceeaşi primărie, să se asigure că titularul e el însuşi. Dar nu e nevoie, pentru că uzurparea se poate stopa la livrarea prin poştă a cardului. Cardul se înmînează numai titularului de drept.
Aşadar, domnilor parlamentari, luaţi legile de organizare administrativă pentru partea ce îi revine „reformei” în sănătate periaţi-o pînă rămîne la fel de suplă. De acum nu mai aveţi nicio scuză.
20 răspunsuri
Subscribe to comments with RSS.
Salut Marius san . 🙂
Marea lacuna a cestui articol , nu explica cum in RO programele pentru computerele statului (unde exista nu doar programul dar si oamenii care le pricep ) sint marete , sublime dar nu comunica intre ele . Adica la fiecare schimbare de guvern , ministru , primar , s.a.m.d. , fiecare are clientii lui care asigura informatizarea pe bani grei . Ca nu comunica intre ele , ceva nerelevant in tara fara banci de date serioase ca RO . 🙂
A doua problema , ce ar face armata de birocrati angajati pe pile , cunostinte , relatii daca informatica eficienta ar simplifica sistemul ? Se pierd voturi multe tovarasi . 🙂
Salut, Ştefan! Şi se mai găsesc şi o grămadă de troglozi ce protestează împotriva proiectului e-România, că, vezi Doamne, le foloseşte Băse datele personale să le fure elasticul de la chiloţi.
@Ștefan & @Marius
Departe de mine de a protesta împotriva proiectului e-România… totuși…
Nu mi se pare normal să existe o bază de date imensă cu f.f.f.f. multe date personale în ea pentru că se creează ceea ce în informatică se numește „single point of failure”… adică „moare aia” e cam nasol ptr. toți… o „sparge” cineva știe TOT despre TOȚI… având în vedere o istorie neplăcută cred că Românii sunt reticenți la așa ceva.
Comunicarea între aplicațiile folosite de administrațiile publice și centră le trebuie făcută cu schimb minim necesar de informații între entități… ori în toate reglementările încercate/începute/etc. de actualii și foștii „aleși” acest minim necesar este înțeles ca „maximum”: CNP, adresă, data nașterii (că parcă nu o are în CNP), serie nr carte identitate, cât poartă la picior… etc.
Să facem un exercițiu de imaginație și să presupunem că CAS și primăriile au aplicații și au obligația (ar fi interesant asta!) să le facă să comunice între ele. Persoana X are nevoie ca primăria să îi confirme că nu are venituri. Pentru respectarea datelor personale aplicatia CAS ar trebui să solicite către aplicatia primăriei doar „CNP-ul 1810101…. este eligibil pentru asigurări de sănătate?” iar aplicația primăriei ar trebui să răspundă „CNP-ul 1810101…. DA/NU”. Atât… ăsta este schimbul minim de informații. Orice altă informație în plus ar duce la „scurgere de informații” în cazul în care comunicarea e interceptată… sau „sparge cineva DB-ul”.
Exagerez?
Mai multe:
http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2010/05/07/informatizarea-romaniei-panaceu-universal-pentru-probleme
http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2010/11/15/card-electronic-de-sanatate-romania-critica
http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2010/11/18/cardul-de-sanatate-2-cum-licitatia-incepe-inaintea-deciziei
http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2010/08/19/romania-acte-de-identitate-biometrice-de-ce
http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2010/06/18/opinie-e-licitatie-ro-sistem-informatic-perfect
Având în vedere cele de mai sus… e clar că de fapt interesul este economic (cineva are servere și/sau aplicații de vânzare)… nu de rezolvarea a unor probleme ale cetățeanului…
Da, căi de securizare sunt. În mod normal, CNP nu ar trebui să fie public. Îl găsim cu toate astea pe internet, în liste cu ajutoare pentru încălzire, în declaraţiile de interese etc. Inclusiv în Monitorul Oficial. Dacă reclami anomalia la filiala de protecţie a datelor, agenţie independentă de cîţiva ani, dar desprinsă din Avocatul Poporului, vei primi răspunsul senin că nu vede nicio problemă în asta.
Spre comparaţie, CNP există şi în Japonia, dar marea majoritate a titularilor nici măcar nu şi-l cunosc. Pentru că CNP are utilitate numai la operarea în baze de date din backoffice. Şi vine mai mult să lămurească o eventuală confuzie de persoane, decît să o prevină.
Pentru a-şi vedea CNP-ul pe vreo adeverinţă de la primărie, titularul trebuie să îl ceară expres. Dar nicio autoritate nu cere ca vreun document să aibă CNP înscris pe el. De obicei, numărul de telefon ţine loc de CNP.
Legea japoneză a CNP-ului (din 1967, contemporană cu cea din România) prevede şi procedura de schimbare a CNP la cerere. Dacă titularul află propriul CNP, şi nu-i place (consideră că conţine cifre nefaste) în cele patru cifre atribuite de stat, poate face o cerere de schimbare a lui.
Domnu Delaepicentru,
E frumos si instructiv ce ne povestiti. Instructiv pentru japoneji, ca e sistemul lor si trebuie sa-l cunoasca. Numai ca ei au incredere in el si fara sa-l cunoasca in profunzime, ca de aia sint japoneji, sa mearga pe incredere. Iar sistemul e dintre ei, pentru ei.
Acuma, ca ajunseram la cuvintul magic INCREDERE, de ce n-or avea incredere romanii nici in e-Romania, e-ghiseulminune, e-maiplatitiotaxa sau reforma sanitara pe stil Basescu? Cred ca din cauza ca nu e japoneji, domne! Nici romanii, nici, logic, dintre noi, pentru noi, aia de-i guverneaza.
Daca nu sint indiscret, credeti ca daca modificam rapid Constitutia, sa mai prinda Base inca 2 mandate, veti putea vota in 2023 cu pasaportul ala expirat cu care n-ati putut vota in 2008? Sau macar prin corespondenta?
pe langa lista aia lunga: pentru cei care isi platesc singuri impozitele, impozitele se pot plati doar la Trezoreria din judetul in care e domiciliul stabil sau prin virament, dar la banca trebuie sa vii cu formularele de acasa …
oare ce se mai aude de greva fiscala anuntata prin 2010 ?
@Marius
Excelenta prezentare; de curand, din cauza birocratiei ingrozitoare, pur si simplu am renuntat sa imi mai iau 3 zile de concediu medical, preferand sa bifez 3 din concediul de odihna, obtinerea adeverintei presupunand un efort pe care, dupa 3 zile de boala crunta, urmate de 2 saptamani de convalescenta chinuita, nu il puteam face
@Corson
Cred ca totusi faceti o confuzie intre faptele lui Iliescu si intentiile lui Basescu. Iliescu, da, il cheama pe cel care a justificat un al treilea mandat prezidential prin schimbarea Constitutiei. Dumneavoastra ii atribuiti lui Basescu drept intentie ceea ce, in anii ’90, Iliescu chiar a facut. Nu e frumos, si nici inteligent, ca nu ne-am nascut nici noi ieri si ne mai aducem aminte, si ce inseamna dictatura (inainte de ’89 si pe alocuri, pana in 1991) si ce inseamna dispretul fata de lege (pana in 1996) si ce inseamna minciuna si manipularea (multumita Antenei 3, nici pana astazi nu am scapat de astea).
Mulţumesc, Gabriel. Pentru ambele replici. 🙂
Aş adăuga că în România, dacă mergi la un doctor curant, trebuie de fiecare dată să arăţi dovada, chiar dacă figurezi în fişier, în timp ce, în Japonia, e suficient ca la acelaşi agent medical să arăţi dovada o dată pe an. Aşa de pildă, la dentist, unde merg cam de patru ori pe an, arăt cardul numai dacă am încălecat luna iulie.
@Gabriel Preda
Cred ca faceti o confuzie intre ce am scris eu si ce ati ales sa intelegeti dumneavoastra. Nu e nici frumos si nici inteligent, cum ati avut gentiletea sa remarcati.
„Bărbatul trebuie să fie doar puţin mai frumos decât dracul!” zice o vorba din popor, pe care n-am auzit s-o conteste cineva. Ca o parere personala, cred ca va intra in folclor si o zicala despre inteligenta admiratorilor presedintelui Basescu.
Buna ziua
Am gasit pe net dictionarele in format pdf pt limba japoneza de gramatica. Puteti sa va uitati sa vedeti daca alea sunt ? Va las linkurile
http://www.mediafire.com/?9k13hpmp39mlcbo
https://rs370dt.rapidshare.com/#!download|370l35|243971544|A_Dictionary_of_Intermediate_Japanese_Grammar.pdf|31102|R~72474C3B01DF635C0852D951906C4AD3|0|0
http://www.filestube.com/212da04e2b3e6b6003ea/go.html
Va adaug si Kodansha Dictionaru, pozte aveti nevoie
http://www.filestube.com/k/kodansha+kanji+learners+dictionary
Aveti cumva idee de ceva manuale ca lumea. Dictionarele de gramstica sunt ca lumea si pentru cuvinte da nu este suficient? Dumneavoastra cum folositi dictionarele pentru a usura lucrurile?
Da, astea sunt dicţionarele de gramatică.
Nu ştiu manuale.
Profesorul meu a fost un dicţionar electronic, în care, la început căutam, după numărul de trăsături, ideogramele întîlnite pe reclamele din metrou. 9 ani nu m-am despărţit de el.
Multumesc pentru sfaturi. Sunt asa de faine dictionarele. Mi-am clarificat si parte din gramatica. Dictionarul Kodansha are peste 1945 kanji cred ca pe la 2400 kanji. Apropo Joyo Kanji a fost revizuit si are vreo 2100 si ceva. Iar Jinmei coca urmeaza sa scada.
Mulţumesc pentru numărul joyo-kangi. Se schimbă mai mereu, dar nu prea mult.
Pe cel de kanji, de la
Kodansha, Kenkyusha atunci cînd l-am avut în mînă, am crezut că l-am apucat pe Dumnezeu de picior. Am fost atît de entuziasmat, încît m-am apucat şi eu să scriu unul după el, limitat însă la joyo. Am muncit vreo 2000 de ore la el, pe un calculator 286SX. Era prin 1995-96. Mi-a ieşit de vreo 270 de pagini, plin de greşeli, dar aveam ambiţia să fie primul. Ulterior mi-am dat seama că programul cu care îl scrisesem (un obscur program numit JW) nu era compatibil cu altele. 🙂 Oricum, manuscrisul mi-a folosit ca argument, atunci cînd am depus actele la consulatul Japoniei, să revin în Japonia. După ce stătusem ilegal vreo doi ani şi jumătate, şi după un an de stat în ţară, nimeni nu îmi putea garanta că voi primi viza. Am pretextat că vreau să îmi upgradez hardware şi să găsesc şi un editor. Pretextul a ţinut.Dicţionarul original e foarte bun, dar trebuie să ştii că are şi o clasificare originală a ideogramelor. Deosebeşte patru feluri: stînga-dreapta, sus-jos, circumscris şi solid.
A durat 19 ani compilarea dicţionarului lui Halpern. A fost primul dicţionar de kanji compilat în întregime pe calculator.
Este mai ca lumea Kenkyush? Am gasit in link mai ca lumea pentru Kodansha in pdf direct full download. Va referiti la cele 4 tipuri de scrierea kanji care le diferentiaza? La SKIP? Ati vazut toata Japonia? Ati ajuns in Hokkaido? Texte vechi ati citit in japoneza? Cum ar fi Kojiki? Aveti cumva texte clasice budiste in japonezs? Cele de Dogen, Deshimaru, din acele vechi? Mie limba japoneza mi se pare tarr logica pe parcurs ce o invat uneori mi se pare chiar artificiala. Sunt curios daca s-au facut ceva stdii poate comparativ cu esperanto.
Nu ştiu dacă vorbim de acelaşi dicţionar. Dar dacă editorul uman (american) este Halpern, este sigur acelaşi.
Nu am văzut toată Japonia. Teoretic se poate parcurge toată, dar nu vedea, toată. Aşa cum nicio ţară nu se poate vedea toată, ci numai vizita.
Pentru texte (stră)vechi e nevoie de carte multă (de la doctorat în sus). Altfel, pînă şi nativii adorm la ele. Recuperarea lor se face de obicei prin adaptarea la vocabularul contemporan.
Budismul nu mă interesează. Am o viaţă prea scurtă pentru a mi-o irosi cu lecturi savante.
Limba japoneză are ceva artificial dacă lăsăm de o parte că toate limbile sunt artificiale. Este logică atunci cînd o studiezi din cărţi. Limba vorbită însă e departe de a fi folosită după reguli gramaticale. De fapt, gramatica japoneză nu e propriu-zis o gramatică aşa cum o ştim din română de pildă. Ca să nu mai zic că, uneori ascultătorul îl întreabă pe vorbitor care e subiectul şi care e obiectul în propoziţie, atunci cînd exprimarea îi e confuză. Adesea, uzajul face reguli noi, dă definiţii noi, ca în orice altă limbă. Cine şi-ar fi închipuit acum 100 de ani că, în română, acuzativul nu va mai fi „pe care”, ci se va eroda în forma: „care”?
Nu ştiu să fie studii comparative cu esperanto. Esperanto are autor cunoscut. Japoneza, nu. Însă, ca şi în cazul limbilor alimentate din limbi clasice, pătura cultivată este creatoare de vocabular. Prin canibalizarea chinezei. Tendinţa actuală însă, este pur şi simplu importul fonetic din alte limbi contemporane, deşi există şi recomandări de calchiere (cu material ideografic), dar pe care nimeni nu le consultă.
Da, este acelaşi dicţionar. Deşi are o mie de pagini, recomandarea mea este să îl imprimi şi să îl legi.
http://www.scribd.com/mobile/doc/61597005
Da. M-am exprimat defectuos cu vazutul intregi tari sau mai degraba la figurat. Cu dictionarul asa o sa fac. A aparut si la magazin da nu-si ard sensu sa-l iau. Autorul este acelasi Halpern.
Cultura si limba japoneza e faina, de fapt tot extremul orient e fain. Am un unchi care s-a mutat din Germznia in Thailanda. Eu unu nu asa putea face asa ceva. Dar in lumea asta sunt multe lucruri faine.Am mai gasit si manualul asta
http://www.4shared.com/document/xaKxVQkG/Routledge_Press_-_Japanese_-_A.html?start=
Eu tot nu inteleg de ce nu este suficient un card magnetic (!): de identitate si sanatate+sofer.
Cu acces delimitat. E greu?
Ca la doctor ar trebui sa stiu (ca sa ma trateze stiintific) ce boli am avut la cinci ani (nu numai acum cinci ani).
Cardul nu e necesar să fie magnetic. Pacientul este singurul în măsură să îşi administreze informaţiile de interes medical. Medicul nu poate face investigaţii istorice decît prin anamneză, informaţii filtrate de pacient. Orice informaţie asupra căreia pacientul nu are controlul este potenţial periculoasă. Nu numai pentru că statul poate la un moment dat să o folosească împotriva titularului, dar şi entităţi private, ca de pildă companiile de asigurări, ar putea să se sustragă de la plăţi, motivînd pretinse tăinuiri.
Nu pot rămîne la vedere decît informaţii critice în salvarea pacientului în cazul pierderii cunoştinţei (diabet, epilepsie, boli cardiovasculare etc.)