Fără buletin

Săptămînile trecute, ascultam la radio ştirea despre un eveniment mai rar. Dintr-un avion aparţinînd bazei militare americane de la Yokotsuka a căzut un obiect greu de peste o sută de kilograme. Se pare, un rezervor suplimentar, detaşabil. Experţii spun că a fost vorba de o mică explozie cauzată de oarece scurgeri pe la joncţiunea rezervorului cu corpul aparatului. Efectul a fost unul de-a dreptul meteorit. Din fericire, rezervorul a căzut într-o grădină. Nu a produs victime, dar a produs mînie. S-a reaprins plictisitoarea şi previzibila controversă asupra reducerii prezenţei militare americane în Asia, controversă atît de dragă pacifiştilor şi socialiştilor.

Acum 67 de ani, notorietatea unui astfel de eveniment nu ar fi depăşit marginea satului. Era penurie de metale. Rechiziţiile de război băgaseră inventarul gospodăriilor în epoca de piatră şi în sapă de lemn.
Îmi povestea un locuitor din Osakikamijima cum, prin 1945, două hidroavioane japoneze au fost parcate în buza micii insule. Piloţii le abandonaseră. Sătenii, cu ochii mijiţi de foame, s-au repezit cu sutele asupra aparatelor de zbor. În cîteva ore, le-au dezmembrat de nimic nu mai rămase din ele. Cu banii primiţi pe metalul extras, oamenii sperau să mai păcălească traiul, şi aşa, din ce în ce mai aspru. La limita disperării.
Alţii au avut alt noroc. Pe unul din munceii insulei, dintr-un bombardier american, căzu un rezervor fusiform, lung de vreo doisprezece metri. S-au strîns mai mulţi locuitori şi, cu chiu cu vai au cărat rezervorul în vale. Arăta superb. O bijuterie de duraluminiu, numai bună de despicat în două. De ce în două? Forma de trabuc conţinea două bărci de pescuit. Năvod se mai găsea.

Uite aşa ne dăm seama că epoca fierului s-a încheiat. Dar, epocii iPad-ului i-ar putea urma epoca de piatră, dacă sîcîitoarea discuţie asupra scutului militar american va fi la un moment dat luată în serios de americani. China, atît aşteaptă.