Fără buletin

Rezultatul unei anchete făcute de NHK în rîndul a 600 de locatari din casele provizorii arată o scădere drastică a veniturilor. 17% au un venit de mai puţin de ¼ din cît aveau înainte de cataclism. 17% – circa ½, iar 15% – circa ¾. 41% din locatari au cam aceleaşi venituri, iar pentru 5%, veniturile au crescut.

Se înregistrează însă o astenie socială, cauzată atît de stresul strămutării, cît şi de destrămarea comunităţilor prin atribuirea aleatorie a locuinţelor. Locuinţe situate adesea la distanţe mari de comunităţile din care provin locatarii. 38% percep starea proprie ca pe o slăbire a legăturilor sociale. Se adaugă sărăcia, pe fondul lipsei de perspective de reactivare rapidă a economiei locale.

Astfel, dacă, înainte de cataclism, 70% din respondenţi ieşeau zilnic din casă, după, însă, proporţia lor a scăzut la 48%. A sporit numărul celor ce ies de 3 ori pe săptămînă, de la 15%, la 23%. De asemeni, numărul celor ce ies doar o dată pe săptămînă: 18% după, comparativ cu 10% înainte. Cei ce nu ies aproape deloc, reprezintă 6%, faţă de numai 2% înainte. Retractilitatea respondenţilor prefigurează o boală socială severă: izolarea şi moartea în singurătate.

Din datele statistice asupra morţilor, rezultă că peste 350 de victime au fost pompieri voluntari. 60% au murit în timp ce umblau să îi salveze pe alţi oameni din calea apelor. 30% au murit înecaţi în timp ce închideau stăvilarele porturilor pescăreşti.

Numărul mare de pompieri voluntari morţi pune problema protecţiei propri. Faptul că ei provin din comunitate îi ajută ca, la apelul refugiaţilor, să ştie cine şi unde a rămas. Legăturile strînse cu membrii comunităţii îi îi face să se simtă obligaţi să îşi neglijeze propria siguranţă. Nu puţini au plecat în căutarea celor rămaşi în urmă, să le arunce furtunul pentru a-i trage din vîltoare, dar să fie înghiţiţi cu toţii. Se examinează posibilitatea acţionării stăvilarelor de la distanţă, pentru a preveni accidente similare în viitor. De asemeni, manualul de intervenţie va cuprinde şi clauze suplimentare referitoare la protecţia personală la inundaţii severe.

Pompierii voluntari şi-au dovedit utilitatea în primele 7 zile după cataclism, pînă cînd au sosit echipele speciale de protecţie civilă. Astfel, înafara stingerii incendiilor, pompierii voluntari au iniţiat operaţii de căutare şi salvare din ruine, au dirijat circulaţia, au patrulat pentru prevenirea jafurilor, au cărat alimente şi echipament, au scos din dărîmături şi au recondiţionat fotografii, albume, au organizat cazarea în adăposturile temporare, au întocmit situaţia statistică a supravieţuitorilor. Pe scurt, au preluat toate sarcinile statului.

Pompierii voluntari sunt oameni obişnuiţi, plătiţi cu între 20.000 şi 30.000 yen/an. (echivalentul a 2 zile de salariu mediu) la care se adaugă între 2.000 şi 3.000 yen per intervenţie.

Fukushima

În urma cercetărilor în zona de protecţie din jurul centralei nucleare Fukushima #1, rezultă că peste 8.500 de locuinţe, aproape 1/3 din cele circa 27.000 rămase goale după evacuare, sunt într-o stare avansată de degradare. Multele cutremure le-au afectat fără posibilitatea de reparaţie în timp util. Majoritatea locuinţelor au acoperişurile sparte, ceea ce accelerează degradarea lor. Atît fizică, cît şi prin favorizarea invaziei vegetale.

Din cele 54 de reactoare nucleare ale Japoniei, 52 sunt oprite pentru reacreditare în urma unor cronofage şi scumpe teste de stres. Ultimele două, programate pentru revizia generală, vor fi oprite în luna mai.