● Medicină în limba maghiară
Mă bucur că Premierul Ungureanu a supralicitat pretenţia UDMR de înfiinţare la Tîrgu Mureş a unei facultăţi de medicină şi farmacie cu predare, nu numai în limba maghiară, dar şi în engleză, iar, în viitor, şi în germană.
Văd că Titus Corlăţean propagă învrăjbirea, invocînd o iluzorie segregare. Segregare ar fi dacă nu li s-ar permite etnicilor români sau romi să se înscrie la secţia nou-înfiinţată. Realitatea e că, teoretic, oricine se poate înscrie acolo dacă este alfabetizat în limba maghiară.
Mai mult, vitejii lideri socialişti vor să iniţieze şi o moţiune de cenzură pe tema sus-citată. USL mizează pe un cal mort. Obiectivele uniunii sunt strict politicianiste. Problema nu există decît în capetele tîmpiţilor.
Iată de ce. Predarea în limba maghiară favorizează şi migraţia studenţilor maghiari din Ungaria, pentru studii în România, crescînd astfel prestigiul universităţii. Ceea ce nu e puţin lucru. Mai sunt şi alte avantaje. Cu cît mai mulţi medici cunoscători ai jargonului medical maghiar sunt, cu atît mai mare este probabilitatea ca ei să „fure” mai multe secrete profesionale de-ale colegilor lor de peste hotare. Şi nu vorbesc din cărţi. Am întîlnit cu mulţi ani în urmă, un chimist maghiar de la Sinteza-Oradea. Îmi povestea cum a reuşit să fure un secret de fabricaţie a aspirinei cubice*) citind un ziar din Ungaria. Se spunea acolo ceva despre calitatea proastă a anhidridei acetice la recristalizare. Hopa! Ăsta e solventul! Şi iată cum, fără efracţii şi microfilme, un pont a intrat pe mîna cui trebuie, doar pentru că omul ştia limba maghiară.
Cît despre pretinsa investiţie „neperformantă” în medici vorbitori numai de maghiară, treaba este mult mai simplă. Pentru a avea dreptul de practică medicală pe teritoriul României, va fi musai ca absolvenţii secţiilor cu predare în limba maghiară să treacă un test de cunoştinţe de limba română. Dar numai dacă angajatorul gestionează bani publici. Pentru angajarea în clinicile private, testul de limbă va fi problema strict privată între angajatorul privat şi absolvent.
–––––––––-
*) Este vorba despre sistemul cubic de cristalizare, o structură uşor de dezintegrat în stomac. Pînă atunci, aspirina cristaliza acicular, ceea ce făcea ca, odată compactată prin pastilare, să se topească mai greu, mărind şansele să găurească mucoasa gastrică.
Alin Fumurescu
Fără buletin 
Salut Marius
Perfect de acord cu articolul . As adauga ca in culisele infintarii sectie in limba maghiara stau niste interese financiare dar si de posturi asigurate „pretinilor” . Eventual si cotizanti la UDMR . 🙂
Nu e imaginabil ca intregi promotii de absolventi a sectiei maghiare vor gasi de munca doar in judetele cu limba majoritar vorbita maghiara . Si atunci ne intoarcem la vechea problema din epoca de aur cind multi absolventi a scolilor maghiare au trebuit sa perfectioneze bine dar fortat limba romana ca in fabricile pe unde ajungeau sa lucreze nu prea era majoraranta maghiara . Opinia mea de ardelean cu mama de nationalitate maghiara . 🙂
Salut, Ştefan60!
Da, chestia cu posturile „pretinilor” poate fi în vigoare pînă la prima revoltă împotriva mediocrităţii şi a mediocrilor. Dacă plecăm de la ideea că UDMR nu poate fi etern corupt, cred că lucrurile se vor aranja ulterior prin mijloace administrative şi eventual penale. Pînă una, alta, avem de luptat cu etnocentrismul obtuz românesc, pe care socialiştii naţional liberali îl ventilează.
Stefan60 e tot Stefan A . Worldpress nu ma lasa sa comentez cu vechiul nume . 🙂
De , progresul asta uneori face figuri urite . 🙂
Sau aia de la CIA au decis sa monitoreze mai bine si indirect ce se discuta pe planeta . 😆
Te-am mirosit după originea intervenţiei, dar am păstrat discreţia. 🙂
Salut Marius!
Dincolo de reacția USL, pe care n-o comentez, înființarea de universități cu predare în altă limbă decât cea română din bani publici, nu-i chiar în regulă, după părerea mea.
Există posibilitatea înființării de secții cu predare în acele limbi – engleză, germană, maghiară, ucrainiană, tătară, romanes, bulgară etc. la o universitate românească.
Un alt aspect ar fi faptul că este o probabilitate foarte mare ca absolvenții acestei universități, pregătiți în principal cu eforturi bugetare românești, să meargă să practice în Ungaria, din simplul motiv că acolo sunt mai bine remunerați.
Și pe urmă este un tratament preferențial al etnicilor maghiari față de celelalte minorități – roma de exemplu, iar statul român nu cred că-și permite să facă univesități pentru fiecare minoritate națională semnificativă.
Salut Dumitre!
Conform logicii tale, un curs de medicină în limba engleză, ţinut la universitatea Tokio, ar face ca prea mulţi bursieri absolvenţi să plece în America, unde sigur sunt mai bine plătiţi. 🙂
Acuma, azi poate că sunt mai bine plătiţi în Ungaria. Mîine s-ar putea ca migraţia să fie inversă. Din ce în ce mai mulţi medici maghiari să vină să îşi practice profesia în România. 🙂 Depinde doar de noi să fim mai prosperi decît ungurii din Ungaria.
Tratamentul nu este preferenţial. Chiar dacă te-ai născut la Vaslui, dacă ştii limba maghiară, te poţi înscrie. Nu e nevoie de certificate de etnie (singura dovadă că ar fi discriminare) . Principiul este apărat. În principiu, dacă resursele intelectuale ale virtualilor profesori o permit, politiceşte nu aş avea nimic împotrivă ca şi alte minorităţi să studieze în limba lor. Cu cît mai multe, cu atît mai mare va fi cîmpul magnetic cultural. Vor veni şi ucrainieni din Ucraina, şi tătari din Crimeea şi armeni din Armenia să studieze. Beneficiul de prestigiu internaţional este imens pe termen lung.
1. Perfect de acord, da’ nu pe banii contribuabilului român. Cred că principala noastră problemă pe termen scurt și mediu nu este prestigiul internațional, iar finanțarea unor activități care să sporească amintitul prestigiu nu sunt tocmai prioritare…
2. Mi se pare destul de evident că e vorba mai mult despre un soi de mită, de genul ”bine mă, vă facem universitate, numai rămâneți în front și nu mai vorbiți (prostii) fără permisiune!”.
3. Cursul de medicină în limba engleză pe care-l amintești, nu cumva se face într-o universitate cu predare predominant în limba japoneză (în care sunt secții și pentru alte limbi ale planetei)? Sau poate statul japonez finanțează o universitate cu predare exclusiv în limba engleză?! 🙂
Păi, în cazul ăsta, cinstit ar fi ca tot învăţămîntul universitar ar trebui să înceteze a mai fi finanţat de stat. Pe termen scurt, ţăranul are nevoie de subvenţionarea culturilor agricole. De ce să îi furi din bani pentru a finanţa universităţi, cînd el nu are niciun student în familie? 🙂
He he …
Vorbeam de priorități 🙂
Acordarea unor burse de stat pentru studenți este prioritară, finanțarea învățământului (preponderent) din bugetul de stat este prioritară, înființarea unei univesități finanțată de stat cu predare în limba unei minorități (cca 6% din populație) nu e o prioritate…
Și ce facem cu argumentul mitei, care nu poate fi ușor trecut cu vederea și are grad mare de plauzibilitate?
Păi, o să vezi că ai dreptate. Va fi foarte greu să găsească profesori care să stăpînească jargonul maghiar de specialitate. 🙂 Mă îndoiesc că proiectul va putea porni în următorii doi ani. Iar dacă va porni fără studenţi, vor fi şi niscai delapidări date în fapt. Ceea ce nu e neapărat rău.
Examenul de rezidentiat este in limba romana? Normal asa ar trebui. Daca asa este nu vad probleme ulterioare.Daca nu,lucrurile se complica cel putin din punctul meu de vedere.
Limba maghiara, limba romana … ar trebui sa se introduca invatamantul obligatoriu in limba engleza de la clasa I pana la doctorat: piata limbii romane e de 30-40 de milioane, a limbi maghiare poate de 20 de milioane, a germanei poate de 90 de milioane, iar a limbii engleze de peste un miliard.