★ Asociaţia Ad Astra – Comunicat privind plagiatul
Am primit de la Gabriel Preda, un mail cu linkul către un comunicat al Asociaţiei cercetătorilor români Ad Astra, cu rugămintea de a-l difuza. O fac cu plăcere. Am mai făcut-o şi cu altă ocazie. Cred că e util ca cei ce încă nu au avut prilejul să reflecteze asupra gravităţii infracţiunii de plagiat, să o facă de acum încolo.
Întrucît comunicatul este un document de interes public, îmi permit a-l copia integral. (Sper să nu fiu acuzat de plagiat. 🙂 )
Comunicat privind plagiatul
Plagiatul – una dintre cele mai grave incalcari ale eticii in cercetare si educatie – este in aceste zile in fruntea agendei publice din Romania. Aceasta grava problema a mediului academic autohton a fost tratata cu discretie pana acum, si tocmai de aceea consideram ca atentia critica ce i se acorda din partea presei si a societatii civile este benefica. Consideram ca acest tip de presiune publica trebuie sa conduca in cele din urma la interzicerea juridica a accesului la functii publice de inalt nivel (ministere, parlament, primarii, ambasade etc.) a oricarei persoane dovedite de plagiat.
Nu trebuie sa uitam ca acest tip de infractiune a determinat recent demisia unor inalti demnitari publici din unele state ale Uniunii Europene, precum ministrul german al apararii Karl-Theodor zu Guttenberg sau Presedintele maghiar Pal Schmitt. Consideram ca este esential ca si in Romania orice inalt demnitar public dovedit ca plagiator sa fie demis in mod imediat, iar gradul (titlul) didactic (universitar) sa ii fie in mod automat retras. Credibilitatea Romaniei pe plan extern depinde de faptul ca oficialii de rang inalt ai Statului sunt ireprosabili din acest punct de vedere.
Aceasta exigenta este cu atat mai imperioasa cu cat in joc este Ministerul Educatiei si Cercetarii. Ne exprimam astfel in chip neechivoc pozitia de principiu ca portofoliul Educatiei nu poate fi ocupat de o persoana dovedita de plagiat si, in general, de frauda profesionala, niciun alt considerent neputand justifica ocuparea unei functii publice de catre o asemenea persoana. Nerespectarea acestui principiu este extrem de nociva atat pentru universitari, elevi si studenti, nemijlocit, cat si pentru intreaga societate. Indiferent de conjunctura sau culoarea politica, solicitam in chip ferm autoritatilor abilitate sa demita orice inalt demnitar dovedit de plagiat si sa nu nominalizeze pentru inalte functii publice persoane asupra carora planeaza suspiciuni de acest tip.
Totodata, potrivit L. 206/2004, modificata si completata prin O.G.28/2011, Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI) este singura instanta ce stabileste chip definitiv daca o persoana se face vinovata de plagiat. Consideram ca, in prezent, aceasta instanta are deplina competenta tehnica si independenta academica in judecata. Sustinem ferm ca independenta CNECSDTI trebuie respectata si in viitor si ca orice imixtiune sau presiune din partea politicului asupra activitatii acestei instante academice trebuie denuntata ca fiind nefasta. Data fiind abundenta cazurilor de plagiat din mediul academic romanesc, credem de asemenea ca orice masuri de sporire a capacitatii tehnice a CNECSDTI sunt binevenite.
Subliniem totodata ca difuzarea probelor care indica plagiatul reprezinta un element esential pentru constientizarea publica a gravitatii acestei infractiuni intelectuale. Totusi, consideram ca posesorii probelor care indica plagiatul trebuie sa le inainteze instantei potrivite (CNECSDTI, de exemplu) inainte de dezvaluirea lor in spatiul public.
Asociatia Ad Astra
Posted by Octavian Voiculescu
12/05/12
Alin Fumurescu
Fără buletin 
Comunicatul reprezintă o expunere de principii morale și unele sancțiuni. În mare parte sunt de acord cu ele, cu un amendament. Se spune: „Consideram ca este esential ca si in Romania orice inalt demnitar public dovedit ca plagiator sa fie demis in mod imediat, iar gradul (titlul) didactic (universitar) sa ii fie in mod automat retras”. Nu știu dacă este corect să i se retragă, în mod automat, gradul didactic dacă articolul plagiat nu a făcut parte din portofoliul care a fost prezentat la obținerea gradului didactic. Cu alte cuvinte, sancțiunea cu demiterea din funcția publică, precum și oprobriul sunt suficiente. În ceea ce privește gradul didactic, este sarcina instituției care a acordat gradul să reanalizeze dosarul care a condus la acordarea gradului. Dacă se dovedește că articolul plagiat a fost piesă esențială la acel dosar, atunci se poate retrage și gradul didactic.
Corect.
Știu, am observat imediat după ce am trimis comentariul, dar n-am avut cum să corectez. Am evitat să pun o erată, sperînd că cititorul va discerne corect.
Am corectat „in situ”. 🙂
Gresesti, Marius.
Poate ca retragerea gradului didactic nu trebuie sa se faca automat, in schimb automata trebuie fie excluderea plagatirilor din orice scoala, ca si din profesiile de pedagog sau cercetator. Un profesor este interfata intre stat si generatia viitoare, iar un stat care lasa educatia studentilor pe mana plagiatorilor este un stat in care ciordeala devine ideologie. Un cercetator care plagiaza si este recompensat pentru asta cu fonduri de stat este un hot. Orice secunda care trece de la descoperirea plagiatului pana la eliminarea plagiatorului din sistem arunca anatema asupra sistemului. Chair nu se-ntreaba nimeni de ce nu zice nimic Senatul universitatii unde lucreaza acest impostor ? Nici studentii, nici colegii lui, nici parintii care-si trimit odraslele acolo, nici neneumaratele ONG-uri care vad prefraudari dar inchid ochii la fraude evidente ?!!!
Prin cazul Mang, amprenta hotului este pusa chiar asupra statului. Lumea se fereste de statele „golanesti”, vrem ca Ro sa fie cunoscuta de azi incolo ca statul care tine cu orice pret sa defileze cu ciordeala in frunte ?
Pentru a greşi, trebuie ca eu să fi redactat textul. El nu îmi aparţine.
Acuma, depinde de unde vrei să îi excluzi. Din demnităţile publice îi poţi exclude automat. Din cele didactice însă, procedura de degradare urmează un alt curs.
ar fi atit de frumos sa se intimple asa ceva in .ro.
insa privind realist spun ca nu se va intimpla asa ceva. poate in citeva cazuri nominale dar nu ca norma
A fi realist este uşor. Realismul vă bagă cu nasul în pene. Mai greu e să fii realist cerînd imposibilul. 🙂
Mang si-a dat demisia. Interimatul e asigurat de un ministru care e (si) sef de sindicat in invatamant. Sau era. Nu imi e prea clar cum, in sindicatele astea feudale din Romania, autosuspendarea sefului cel mare are vreun efect. Adica fostii lui locotenenti il vor ignora pe durata mandatului de ministru ? Sau el isi ignora feuda ? Eu vad aici o incompatibilitate. In fine, poate ca exagerez. Dar mai bine il pun la loc pe Funeriu. Macar el stie ce trebuie facut la minister.
Se pare că e un geniu. Conform CV-ului, ştie să manevreze „corespunzător, xeroxul şi scanerul”.
Observ ca exista si alte aspecte ale taraseniei pe care nu le comenteaza nimeni. La un moment dat, pentru-2-zile-ministrul a incercat sa se scuze ca e nu a plagiat pentru ca nu stia ce contin articolele alea, ca nici nu stie cum i-a ajuns numele pe ele. Ori asta deschide doua subiecte noi, la fel de grave si de prezente in lumea academica romaneasca. Sau, cel putin, eu le-am intilnit in 2 domenii complet diferite, fizica si psihologie.
Prima problema ar fi ca exista profesori (as avea tupeul de a spune ca sint chiar multi) care scot carti si articole care nu sint munca lor. Primesti tema de semestru sa faci un dosar pe o tema, conspecte, traduceri si alte asemenea, iar bucati din dosarele alea ajung in lucrarile profesorilor. Fara nici un filtru, fara nici o corectura, fara o adaptare la lucrare. Am citit manuale in care era evident din ce limba tradusese studentul (dupa topica mai ales), cind se termina traducerea unuia si incepea a altuia. In cazul asta problema nu e doar plagiatul, ci si calitatea execrabila a rezultatului si faptul ca unor studenti li se va cere sa invete dupa respectivul manual.
A doua problema e aceea a utilizarii numelor „consacrate” pentru a usura publicarea. Agravata de ceea ce decurge din declaratia domnului Mang, cum ca el nu stia ca i-a fost folosit numele.
Lasind la o parte varianta in care domnul cu pricina minte de ingheata apele, extrem de plauzibila de altfel, ramine intrebarea „bine, bine, da’ ce valoare mai are selectia academica in Romania in cazul asta?” Mult laudatul peer-review din lumea stiintifica se bazeaza tocmai pe asta, pe verificare. Se verifica, in mod normal, autorii, originalitatea, importanta si corectitudinea. Iar in cele citeva cazuri din lumea civilizata in care evaluarea a fost incompleta, scandalul a fost monstruos si imediat.
S-a vorbit mult despre nocivitatea plagiatului si necesitatea demisiei. Dar doar pe considerente de morala si exemplu negativ. Poate ar trebui largita putin perspectiva. Poate asa peste citeva generatii studentii nu vor mai fi obligati sa invete dupa manuale facute in dorul lelii.
Salut, Bad Dragon,
La o sesiune de comunicări, unul din trucurile prin care îl poţi pune în dificultate pe cel ce prezintă ceva, este să îl întrebi despre ceea ce nu a făcut. 🙂
Ce vreau să spun e că, într-adevăr, lărgirea perspectivei este esenţială în eradicarea nocivei practici, dar Ad Astra nu are ca obiect învăţămîntul, ci cercetarea. Aşadar, comunicatul tratează doar implicaţiile plagiatului în cercetare.
Sigur, problema ridicată de tine este poate chiar mai importantă, ţinînd seama că atinge etica educaţiei şi sprijină formarea unor reflexe sănătoase în activitatea pedagogică.
Pari a fi din domeniu. M-aş bucura să văd subiectul dezvoltat. Chiar de către tine. Nu te uita în jur. 🙂 Te asigur că îl voi prelua şi aici.
Poate chiar un manual de contestare de către studenţi a plăgarilor cu catedră. E bine să ştie oricine că poate contesta legitimitatea cuiva, chiar dacă cel ce contestă nu se află mai sus pe scara ierarhică. Degeaba descriem, dacă nu scoatem şi un îndreptar.
🙂 Ai dreptate cu atentionarea. Vina e a mea, am fost lenes si nu tocmai precis in exprimare. Comentariu meu se referea in egala masura si la cercetare (articole), si la educatie (manuale), eu am explicitat exclusiv pe latura manualelor, dar problemele pot fi usor proiectate si in celalalt plan. Cu atit mai mult cu cit unele manuale sint privite ca fiind contributii personale ale autorului la domeniul lui de activitate.
In plus, ma refeream nu neaparat la comunicatul Ad Astra cit la intreaga dezbatere din ultimele zile, dezbatere centrata cu preponderenta pe latura „morala” si pe faptul ca plagiatul ministrului se constituie in exemplu negativ pentru ceilalti.
Din pacate nu sint din domeniu, asa ca nu imi permit sa scriu pe tema asta mai pe larg. Sint mai degraba un consumator entuziast de informatie stiintifica. Am iesit de multicel din lumea academica, intr-o oarecare masura si din cauza tarelor ei (printre care si problema publicarii, cu aspectele descrise in comentariul anterior). Iar in domeniul in care activez acum se plagiaza in stil mare, raminind la latitudinea avocatilor fiecaruia sa rezolve problemele de copyright.
In privinta ultimului paragraf, cred ca si ideea de acolo ar trebui sa o extindem :D. (Stiu, sint omul extinderilor.) Cred ca problema e mult mai larga, i-as putea spune „raportarea la autoritate”. Magister dixit nu mai este de mult timp un argument acceptabil in lumea stiintifica. Scepticismul (eventual si un manual pentru el) ar trebui sa fie prezent in orice context, nu doar in caz de plagiat. Orice autoritate trebuie contestata, matur si rational, nu juvenil si anarhic, orice teorie trebuie demontata si reconstruita, chiar si cu riscul de a reinventa anual apa calda.
Apropos de asta, prin alte lumi mai civilizate exista o comunitate foarte activa a scepticilor. O sa-i adaug pe citiva dintre ei la blog-roll (zilele astea sint inconjurat, ca si tine, de japonezi intr-un proiect care imi lasa foarte putin timp, asa ca nu stiu cind apuc), in cazul in care esti curios.
(Marius Badragan, BadDragon fiind versiunea data de japonezi numelui meu)