● Statul poliţienesc a rînjit la Braşov
Aflu că un număr semnificativ de studenţi braşoveni, cu viză de flotant, nu au fost lăsaţi să voteze pentru că, chipurile, s-a stricat reţeaua informatică a BEJ şi nu au mai putut fi radiaţi de pe listele elctorale din localităţile de baştină.
Incidentul mertită analizat din perspectiva drepturilor omului.
Tulburarea dreptului de vot este sancţionată de Codul Penal, la articolul 385. Articolul nu prevede NICIUN FEL de excepţie. Codul Penal face clar că dreptul de vot este unul negativ, întocmai ca dreptul la viaţă. Este ca şi cu dreptul de a respira. Nu poţi vota retroactiv, aşa cum nu poţi respira retroactiv.
Trebuie spus că BEJ nu licenţiază dreptul de vot, ci doar îi teritorializează exercitarea.
Orice reglementare ce vizează un drept fundamental este făcută să asigure exercitarea dreptului cu pricina şi să o oprească numai atunci cînd se constată o tentativă de fraudă.
Cînd o persoană ce, din motive tehnico-birocratice nu poate fi demonstrat că a atentat la corectitudinea alegerilor, îşi exercită dreptul de vot, ea trebuie lăsată să îşi exercite dreptul fundamental. A i-l refuza, pe lîngă că nu respectă prezumpţia de nevinovăţie, fapta intră clar sub incidenţa Art.385(1). din Titlul IX (Infracţiuni electorale).
Aşadar, sarcina probei nu cade la elector, ci la autoritatea statului desemnată să verifice. Dacă poate. Dacă nu, e obligatoriu să lase procesul electoral să curgă. Nu să-l zăgăzuiască. Orice zăgăzuire fără o probă contrarie devine penală.
În situaţia luată în discuţie, studenţii trebuiau lăsaţi să voteze, iar eventualele fraude, demonstrate ulterior, din moment ce cauza incidentului nu este intrinsecă votantului, ci instalaţiei de oameni şi maşinării a statului.
Pe preşedinţii secţiilor de votare ce au refuzat să lase flotanţii legali să voteze, îi paşte o pedeapsă de la 3 luni la 3 ani de puşcărie.
Clemenţa faţă de organizatori ar fi numai recunoaşterea statutului de deţinut într-un mare lagăr de concentrare pe care cetăţenii români îl au.
Alin Fumurescu
Fără buletin 
Încă nu și-au arătat adevărata față.
Şi nici noi. Mergem înainte.
Mergem.
cu Cocârlățeanu șef la justiție și cu Ponta (care l-a albit pe Bombonel fără să clipească) șef al primului, nu trag mari speranțe cu o rezolvare favorabilă.
Cu puţină agitaţie s-ar putea ca nemernicii să n-o mai poată îmbrobodi.
Asta cu albitul lui Bombonel este discutabilă… Eu am avut de „luptat” cu două „erori materiale” (așa cum le numesc ei… respectiv „greșeli umane” așa cum ar fi fost mai pământean să le zicem).
Până la urmă nenea ăla doar a trimis un act ce corecta o „eroare materiala”… din 1.5 mil € în 0 € 🙂
Și eu am „primit” sechestru asigurator pe apartament până la concurența sumei de 3 mil €… evident era la mijloc o „eroare materială” (CNP 17101… dierit de CNP 18101…)
Chestia cu albitul lui Bombonel este discutabila, zici…
Adica el e condamnat dintr-o eroare materiala, nu pentru ca a furat, a devalizat si si-a tras foloase necuvenite, nu? Iar avortonul ala (al carui nume nu-l dau aici) nu a fost pus acolo de dl. Ponta doar ca sa-l ”salveze” pe Bombonel, ci pentru ca boul nenumit anterior este un profesionist adevarat.
Eu zic ca Bombonel este vinovat si condamnat, dar incearca sa scape prin tertipuri avocatesti de cacat.
Eu zic ca prim ministrul s-a folosit de mana lui nea cum-il-cheama sa-si albeasca mentorul, respectiv sa faca sa dispara prejudiciul pentru care Bombonel este condamnat.
Si mai zic ca esti un postac care sper ca vei fi blocat.
O problemă însă se ridică odată cu grăjdana manevră. Fiind un recurs pe rol, procurorii nu puteau aduce probe noi, ci doar întări spiritul acuzaţiei, cu probele existente. De aceea nici nu au insistat în interogarea lui Năstase, ci au depus logul convorbirilor, însă fără a-l băga în economia recursului.
La recurs, luarea în considerare a eventualei stenograme a matinalei convorbiri telefonice, ar fi necesitat reluarea procesului, întrucît probele noi ar fi implicat şi un ulterior drept la recurs.
Asta, ca să vedeţi cît de perfizi sunt nemernicii.
Probele noi fac obiectul altui proces, cel al lui Grăjdan, în care, Năstase va compărea ca complice. Nenorocirea e că, dacă, pe 13 iunie, Năstase va fi achitat la instanţa de 5 judecători, inclusiv procesul lui Grăjdan va putea fi (sofisticeşte) considerat fără obiect.
Să le luăm pe rând:
1. Întotdeauna am pledat pentru cumpătare în afirmații de aici zic că este discuabil… nu știi ce au scris procurorii în dosar… faptul că tu l-ai condamnat deja este doar treaba ta. Poate, dacă vrei să asculți ambele părți și să iei (cel puțin până la finalizarea dsarului) o poziție echidistantă sau cel puțin mai detașată (că doar nu ți-a făcut ție personal ceva rău Năstase)… poate vrei să citești http://nastase.files.wordpress.com/2012/01/expertiza_prejudiciu_zero-1.pdf Nu poți adopta o sg. poziție și să nu te informezi ce zice tabăra cealaltă.
2. Mai cunosc un caz în care prejudiciul, de data asta de sute de milioane… a ajuns tot la 0… erau niște vapoare pe acolo 🙂
3. Dacă procurorii sunt convinși de ce a durat atât de mult… nu trebuia să fie închis până acum? De ce a fost nevoie ca procuroarea care a făcut dosaru’ să fie numită judecătoare pentru a fi condamnat la un scor de 2 la 1 în completul de 3 judecători? Iată alte puncte în favoarea lui „discutabil”.
4. Postac. Îmi pare rău să te dezamăgesc… aduc ceva de la fisc? Oricum nu te-aș putea convinge… Marius poate vedea f. clar IP-ul (de serviciu) de la care am postat primul comentariu și IP-ul de la acesta (de acasă).
Problema în dosaru’ lui Născăsică d.p.m.d.v. este după cum urmează.
– Să presupunem că va fi condamnat (notă: nu am zis „prin absurd”)
– 1-2 măgării prin dosaru’ lui tot sunt (numai doar și poate treaba cu judecătoarea, apoi prejudiciu care ori nu e… ori e.)
– După ce epuizează instanțele din .RO… Mr. Născăsică se va duce la CEDO…
– Dacă acolo câștigă, având în vedere și „renumele” .RO la CEDO….
Îmi spuneți și mie cine o să-i plătească despăgubiri?
La politicieni dosarul tebuie să fie PERFECT… altfel scapă „prin tertipuri avocatesti de cacat”.