Fără buletin

● O cale nepunitivă de surdinizare a manelei

Posted in Drepturi individuale, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2013/01/12

Cred că nu există cetăţean care, să nu fi fost deranjat de muzica dată tare, fie că ea intra, fie că nu, în preferinţele sale.
Am conceput o soluţie nepunitivă de păstrare a liniştii în orele legale de odihnă. Pentru aplicarea ei nu e nevoie decît de un contract încheiat între asociaţia de locatari şi compania de distribuţie a energiei electrice.

Producătorul unui bun sau serviciu, poate refuza livrarea lui, dacă clientul îl cumpără în scopuri antisociale, sau nu e în dreptul legal de a-l consuma. Aşa se explică interdicţia de a vinde ţigări minorului, sau de a urca la volan în stare de ebrietate. Studiind un contract de închiriere a unui apartament, am constatat că chiriaşului îi este interzis, printre altele, să consume substanţe interzise în apartament, şi că, încălcarea interdicţiei duce la evacuarea chiriaşului.

Cum facem însă linişte? Îl evacuăm pe zgomotos? Nu. Poate e proprietar. Ar însemna să-i încălcăm un drept fundamental. Dar ne putem uita la maşinăria de zgomot, să constatăm că se alimentează la 220V. Îi putem cere companiei de livrare a energiei electrice să îi taie curentul zgomotosului. În acelaşi timp, compania poate notifica poliţia, de decizia luată. Reconectarea se va face după “absolvirea” unui instructaj de folosire a energiei electrice.

A beneficia de energie electrică nu este un drept fundamental. Este un privilegiu cumpărat. El poate fi refuzat, dacă uzul contravine normelor de convieţuire socială. Ca în cazul uzului altor bunuri şi servicii licenţiate.
Trei reclamaţii la compania de elctricitate, eventual sprijinite de probe, pot determina compania să taie şi să sigileze circuitul electric ce alimentează sursa de zgomot. Simplu, nu?
Mai trebuie doar o completare la lege (dacă nu cumva ea există deja) pe baza căreia să putem forţa noi înşine aplicarea normelor de convieţuire socială. Printr-o exprimare ambiguă în lege, putem face în aşa fel ca sancţiunea să fie aplicată chiar dacă maşinăria ar fi alimentată de la baterie.

Un lucru e cert: tăierea curentului reduce intervenţia statului în incidentele minore, ieftineşte în mod evident costurile publice de impunere şi menţinere a liniştii.

La sofistica contestării mai e însă de gîndit. Contravenientul poate acuza cum că alarma de incendiu din apartament e alimentată tot de la reţea, că tăierea curentului pune blocul în pericol. În cazul ăsta, compania electrică poate înştiinţa şi compania de gaz, să-i închidă titularului robinetul. Pericolul de incendiu devine previzibil, anunţat, iar răsucirea cepului, legitimă.

Anunțuri

13 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. mariusmioc said, on 2013/01/12 at 02:12

    Contractele de furnizare a energiei electrice sînt individuale, pe fiecare apartament. Asociaţia de proprietari are contract numai pentru curentul folosit la iluminarea casei scării şi a altor părţi comune (uscătorie, pod).

    • Marius Delaepicentru said, on 2013/01/12 at 02:34

      Aşa este, dar asociaţia poate condiţiona livrarea către contractori, de cuminţenia lor în utilizarea electricităţii. În general, tăria dreptului de proprietate este direct proporţională cu distanţa între vecini. Cu cît distanţa e mai mică, cu atît creşte necesitatea servituţii în interes comun. Drept absolut de proprietate nu există.

      • Stelian said, on 2013/01/12 at 04:29

        Marius,
        Sunt proprietar al unui apartament. N-am contract cu asociatia de locatari. Stii bine ca asta e o inventie comunista de supraveghere a celor ce locuiesc. (Carte de imobil, citi sunt, etc). Contractul de furnizare de energie electrica este intre mine si furnizor, nu trece prin asociatie.
        Si ce te faci cind tu stai la bloc iar cel ce te deranjeaza e din blocul vecin sau de la vreo casa din imediata apropiere.
        Deci singura solutie este apelarea la politie. Ca si niste amenzi destul de mari. Cit de mari? Minima sa fie echivalentul la o zi de munca la salariul mediu.
        Acum multa vreme, eu am gasit o solutie destul de haioasa. Am scos si eu boxele pe geam si am pus muzica simfonica. Rezultatul a fost ca in 5 minute a fost liniste.
        Cit priveste supravegherea consumului de energie electrica, da, este o metoda pentru a descoperi pe cei ce cresc marijuana.

      • Marius Delaepicentru said, on 2013/01/12 at 18:17

        Stelian, nu e aşa. Asociaţiile de locatari există în toate condominioanele locative. Prin natura lucrurilor, atîta timp cît cu toţii exploatează aceeaşi structură construită, au drepturi, dar şi servituţi reciproce. Asociaţiile de locatari din Japonia reglementează pe teritoriul lor inclusiv modul de manipulare a cîinilor în lift.
        Nici pîlcurile de case nu sunt scutite de servituţi, inclusiv fiscale. De pildă, în micul cvartal în care locuiesc, considerat de primărie unitate locativă de-sine-stătătoare, sunt 7 case, din care 4 la stradă. La cele din spate se ajunge pe un mic drum de servitute. Impozitul aferent drumului de servitute nu se împarte în 3, ci în 7. Pe de altă parte, cînd mi-a venit de la primărie să-mi măsoare casa pentru stabilirea impozitului funciar, mi-a găsit mai multe prize decît la vecini (sporisem numărul lor). În formula de calcul intră şi numărul de prize electrice, dar el se ajustează printr-un factor ce face media numărului de prize pe cele 7 case.

  2. ovidiu said, on 2013/01/12 at 03:15

    Ce simplu!
    si inteligent.

    Multumesc.

  3. CoanaKiritza said, on 2013/01/12 at 05:32

    Intrebare: se poate interzice alimentarea cu benzina/motorina a masinilor care slobozesc decibelii pe strada?

  4. Stelian said, on 2013/01/13 at 00:06

    Marius, totul este relativ si depinde de punctul de vedere si, mai ales, de societatea unde traiesti.
    Am trait la bloc multi ani in 2 tari: Romania si Canada. In ambele drept chirias. In Romania, proprietarul nu s-a interesat deloc de cladire. Ba dupa ce a pus in vinzare apartamentele a devenit ceva mixt. In plus acea filozofie timpa ca acum e democratie si pot sa fac ce vreau va avea repercusiuni grave in viitor, fiindca s-au modificat pereti, s-au cioplit grinzi de rezistenta…
    In Canada proprietarul are un reprezentant si se ocupa de cladire. Orice defectiune apare o anunt reprezentantului si el se ocupa sa anunte mai departe si vine cineva si se ocupa. N-am schimbat decit becuri ce s-au ars, dar in rest nimic (termostat pentru incalzire, garnituri la chiuvete, robinete, planseul balconului). Cind am plecat apartamentul a fost verificat si l-am predat cum a fost, fara sa am dreptul sa fi modificat ceva….
    Evident ca in chiria platita intrau si taxele locale si cheltuieli comune aferente apartamentului unde stau.
    In Condominiile proprietate exista niste societati ce administreaza aceste cladiri. Fiecare locatar plateste niste cheltuieli de condominiu ce includ cheltuielile cu intretinerea gazonului, a liftului, curatenia in spatiile comune, curentul electric in spatiile comune, becurile din spatiile comune ce se inlocuiesc, incalzirea acestor spatii, etc. La etc putind intra, daca incalzirea este centrala cu pacura sau gaz inclusiv incalzirea apartamentelor. ACeste cheltuieli comuna sunt afisate de la bun inceput si asumate.
    Ramin la parerea ca civilizatia se face cu bita, bici, pumn si glont. Dar legea trebuie respectata in primul rind de cei ce o fac si trebuie sa o impuna. Te apuca risul cind vezi tinuta militistului roman in comparatie cu cea a unuia din vest. Aci politistul nu ma opreste sa ma verifice daca am baut sau daca cauciucurile sunt bune sau imi merg ambele stergatoare. Dar cind m-a oprit a facut-o cu motiv, spus scurt, mi-a luat actele, mi-a dat amenda spunindu-mi ca o pot contesta in 30 de zile. Discutie totdeauna la obiect, scurta, profesionala. Iar cind am oprit un politist sa intreb ceva am primit un raspuns competent, niciodata nu stiu.
    In materie de zgomot aici nimic nu se rezolva intre locatari pur si simplu ci mereu prin administrator si/sau politie.
    Asociatia de locatari in acceptiunea mea nu exista aici.

    • Bucur said, on 2013/01/14 at 21:26

      Desigur Marius incearca sa rezolve tanand cont de realitatile din Romania. Ca un exemplu, cand au construit un Mall din apropiere, s-au grabit atat de tare ca dadeau cu picamerele toata noaptea (!). Am sunat la Politie si mi-au spus ca n-au ce sa le faca, pentru ca le-a dat voie Primarul !!!

    • mariusmioc said, on 2013/01/14 at 22:02

      Urîte exemplele astea din Japonia şi Canada. De aia îmi place mie în România şi sper să fie ferită de influenţe greşite din afară.
      Observ că s-au înmulţit în ultima vreme cei care vorbesc mult despre libertate, dar au în minte „bîtă, bici, pumn şi glonţ”. Tună şi fulgeră împotriva restricţiilor făcute de Stat dar sînt gata să accepte restricţii de zece ori mai mari dacă sînt din iniţiativă particulară. Cică ăştia se numesc libertarieni.
      Mare încîntare pentru chiriaşi că nu trebuie să se mai ocupe de schimbarea garniturii la chiuvetă. Ce bune-s reglementările astea! Reglementări, reglementări, cît mai multe reglementări, jos filozofia tîmpă! Dacă costul chiriei ajunge de 5 ori mai mare decît în România nu contează, important e că nu mai plăteşti schimbarea garniturilor la chiuvete.
      Japonia – ţară de vis în care autorităţile îţi intră în casă ca să-ţi numere prizele din apartament (apropo, amendă nu ţi-au dat că ai pus prize noi fără autorizaţie? E un fel de evaziune fiscală). Sînt nostalgic după fanarioţi, care numărau doar hornurile casei, şi nu trebuiau să intre în casă pentru asta.

      • Marius Delaepicentru said, on 2013/01/16 at 17:59

        Marius Mioc, cred că ai o percepţie distorsionată a realităţii. Măsurarea locuinţei pentru stabilirea impozitului pe proprietate se face o singură dată, anume, la scurt timp de la intrarea în posesie. Următoarea evaluare are loc numai dacă se construieşte sau se demolează parţial sau total casa, sau dacă îşi schimbă proprietarul. Nu poţi evalua exact cubajul intern al unei locuinţe dacă nu intri în ea.

        Iar ceea ce ţi-am spus despre limitarea dreptului de proprietate este doar pentru a-ţi arăta că tăria lui depinde de distanţa dintre locuinţe. Între mine şi alţi patru vecini, e mai puţin de un metru între jgheaburile acoperişurilor. În condiţiile astea, un incendiu s-ar propaga imediat la vecini. De aceea, o lege care a intrat în vigoare în luna mai 2011, obligă proprietarii să îşi instaleze alarme de incendiu. Între intrarea în vigoare a legii şi controlul de la poliţie au trecut 16 luni. Cînd a venit poliţistul, nu l-am lăsat să intre, ci i-am arătat dispozitivul înainte de a fi montat, spunîndu-i că nu ştiu exact unde să îl plasez. Amabil, poliţistul nu numai că a consemnat că sunt în regulă, dar mi-a şi spus că prioritatea nu o are bucătăria, ci dormitoarele. Aşa că, vezi tu, se poate şi fără puniţie. Aseară am montat alte două alarme în două dormitoare de la etaj, şi voi mai monta trei, deşi legea nu cere decît unul. La cît de ieftine sunt alarmele (cca. 13euro bucata) ar fi mai degrabă reavoinţă şi iresponsabilitate să nu le montez.

    • Marius Delaepicentru said, on 2013/01/16 at 17:42

      Da, Stelian, şi aici, administrarea clădirilor, fie că sunt cu proprietar unic (persoană fizică sau juridică) fie că sunt cu proprietar multiplu, este puternic profesionalizată. Dar pentru a contracta o firmă de administrare a unui condominium, angajatorul (inevitabil colectiv) trebuie să aibă el însuşi personalitate juridică. Angajatul nu poate dicta regulile de exploatare a spaţiilor comune, ci doar propune, iar în caz de contradicţie, se supune voinţei locatarilor organizaţi. De pildă, o asociaţie de locatari poate decide ca spaţiul verde să fie întreţinut de către firma de administrare, în timp ce alta poate decide că locatarii înşişi îşi pot lua obligaţia cu pricina.

      Sigur, în cazul chiriaşilor, regulile le dictează administratorul şi proprietarul.

      • Stelian said, on 2013/01/17 at 04:33

        Fiindca facem schimb de informatii…
        Asa cum le am eu si le percep. Canada este o tara imensa si se dezvolta din aproape in aproape. Un dezvoltator cumpara o mare suprafata de teren si in functie de zona o parceleaza in suprafete mici pentru a face locuinte individuale (legea acum zice ca terenul nu poate fi mai mic de 5000 picioare patrate (cam 450 m patrati) sau blocuri sau ceea ce aici mai numim si multiplexuri (miniblocuri cu 3-8 apartamente). In cazul blocurilor nu se apuca de construit pina nu vinde cam 75%-80% din apartamente. Deja din acel moment exista si administratorul (se publica in anuntul de vinzare cheltuielile comune). Deci nu locatarii aleg administratorul ci dezvoltatorul, care de multe ori este o subsidiara a acestuia. Daca il pot schimba si cum, nu mai stiu. N-am auzit de asociatii de locatari pe aici avind si personalitate juridica.
        Dar e extrem de interesant schimbul de idei privind locuintele si regimul lor din 2 zone atit de diferite si de departate fizic.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: