Fără buletin

Pentru început reproduc aici ştirea pe care am preluat-o din alte surse şi am adaptat-o pe Facebook.

Pe 20 august a căzut o ploaie de 204mm în mai puțin de 3 ore. (media precipitațiilor din București în 3 luni și echivalentul mediei multianuale a întregii luni august în Hiroșima.) În nordul oraşului Hiroșima, pe valea Ota, torenții au pătruns în cîteva așezări. Viitură de bușteni, stînci și mîl.
Se adaugă surpări de pantă și cîteva alunecări de teren minore.
(…)
Dezastrul a fost amplificat de erodarea văilor torenților, dislocarea stîncilor, care au prăvălit arbori, la rîndul lor, devenind mangealîc pentru dislocarea altor arbori și stînci. Intervenția pompierilor și a trupelor de apărare este îngreunată de nenumăratele capcane din conurile de dejecție.(…)

Cele mai nevinovate victime sunt însă din cauza surpărilor de mal. Dacă vecinătatea unui torent face ca locuitorii să se refugieze în timp util, malul se prăbușește fără preaviz. O casă din cartierul Yamamoto, a fost parțial surpată de mal. Doi copii de 2 și respectiv 11 ani ce dormeau într-o cameră, au fost tîrîți de valul de mîl și pietre. Se petrecea la orele 5:30. Părinții, împreună cu fiul mijlociu au scăpat pentru că erau în bucătărie şi respectiv în altă cameră.

Premierul Abe, aflat la o partidă de golf în Yamanashi, a întrerupt-o deîndată. La orele 11 dădea ordinul de suplimentare a trupelor de apărare pînă la 630 de militari.

Ploaia intensă este un fenomen rar în Hiroșima. Recordul de precipitații intense fusese de 101mm. Conform datelor Ministerului Transporturilor și Amenajării Teritoriului, În zona calamitată, suma a depășit 237mm în trei ore, cu un maxim de 120mm căzuți într-o singură oră.

În fapt, un curent de aer cald și umed a intrat dinspre SV și a întîlnit un front atmosferic venit din Marea Japoniei. Circulația aerului cald are loc pe o direcție mai puțin obișnuită. De regulă, aerul cald vine mai dinspre Sud. De data asta, mai dinspre Vest. Ceea ce produce cîrlionți atît pe coasta estică a insulei Kyushu, cît și în golful Hiroșima.

Obstacolele de relief au făcut ca aerul cald să se ridice și să alimenteze constant precipitarea. Un mare cîrlionț noros ce face să plouă îndesat, zgomotos și fulgeros, pe o arie relativ mică.

Profilul căderilor în timp
Se observă două reprize de cîte 20mm la orele 21 și 23 și căderea corpului principal de 237mm, între orele 2 și 4. Cumulat, în sectorul Kabe, au căzut 287mm.

De aici în jos, aflăm mai multe despre ceea ce a urmat.

Ieri, 24 august, erau raportaţi 49 de morţi şi 41 de dispăruţi. Între timp se făcură 54 de morţi, iar despre dispăruţi, televiziunile au schimbat brusc modul de raportare. Iniţial spuneau cîţi sunt, fără alte comentarii. De ieri încoace, formula a devenit: „există temeri că 28 de persoane sunt dispărute”. O ambiguitate care ne aruncă în ceaţă. Nu ştim dacă cifrele diferite (41 urmat de 28) sunt semnul că ele trebuie adunate, sau că dispăruţii s-au împuţinat mai repede decît a crescut cifra morţilor.

Cert este că de data aceasta, numărul probabil al morţilor va fi de aproape trei ori mai mare decît în urmă cu 15 ani, cînd, în urma unei ploi de iunie, în altă parte a judeţului se înregistrară 31.

Pe 20 august, numărul surpărilor şi al erodării masive a torenţilor a fost de 76, din care, 31 în zone populate. Dar cel mai violent au fost lovite aşezările de sub versantul sud-estic al muncelului din imagine.

Conurile de dejecţie au avansat cu 1Km, înecînd case şi curţi.

Un profesor de la un liceu industrial din oraş, comparînd imaginile 3D ale muncelului, a estimat volumul de material aluvionar cărat de pe versantul cu pricina, la circa 500.000 metri cubi de: rocă, nisip, mîl, arbori, moloz. Sigur, cea mai mare parte din materialul aluvionar s-a vărsat şi se varsă în continuare, în rîul Ota. Costul curăţirii este estimat la aproape 100 milioane USD.

Actualmente, înlăturarea obiectelor mari se face mecanic, cu utilaje grele, dar îndepărtarea de fineţe, numai manual. Sunt concentraţi 3.300 de militari, poliţişti şi pompieri. Se adaugă alte sute de voluntari locali. Voluntarii din alte părţi sunt priviţi cu suspiciune, deoarece s-au raportat deja cîteva furturi, cu toate restricţiile de circulaţie de pe străzile colmatate.
Peisajul arată cam aşa:

Drumul naţional #54, care străbate şesul de sub munte este deja curat, deşi fu traversat prin numeroase locuri de viitură.

Dar cele secundare sunt doar pe jumătate din lăţime practicabile, din cauza sacilor cu aluviuni şi a altor obstacole.

Pe o uliţă ascendentă, situaţia arată cam aşa:

Alţii sunt mai avansaţi cu curăţenia:

Documentele din biroul unei companii stau la uscat după grilaj:

Linia ferată este decolmatată, dar se pare că circulaţia nu va fi reluată în cursul anului. Spaţiul este strîmt. Au prioritate utilajele de: intervenţie, salvare, excavare şi transport.

Staţia Bairin din tîrgul Asa Minami este goală goluţă:

Şcoala generală Bairin a devenit cartierul general al trupelor de intervenţie. Am văzut vehicule ale poliţiei din Yamaguchi, Osaka şi Kagawa (Shikoku).

Pe DN54, însă, unde se află multe magazine de automobile, cu spaţii largi de parcare, alte utilaje şi cartiere generale sunt plasate.

Aici este centrul de comandă al echipei Ministerului Transporturilor şi Amenajării Teritoriului. Alături, vehicule ale trupelor de apărare. Pe praporii de pe prelate scrie mare: angajat pentru dezastru.
Operaţia amplă de salvare din partea trupelor de apărare are o puternică componentă de PR. Trupele de apărare au fost adesea luate la rost de către civili, pentru că ar mînca banii publici degeaba. Dar odată cu relaxarea obligaţiilor americanilor în apărarea Japoniei, simultan cu obrăznicirea Chinei, se pune problema ridicării capacităţii de luptă, atît intensiv, cît şi extensiv în teatre externe, lucru ce nu e permis de Constituţie decît dacă art.9 va fi îndulcit sau direct abolit. Legislativul şi Executivul lucrează atît la legislaţia aferentă cerută de tratatele internaţionale, cît şi la percepţia publicului. Aşa se explică prezenţa praporului.

Cîinii dresaţi că găsească victime îngropate sunt scoşi la treabă.
Din păcate, zgomotul elicopterelor angajate de televiziuni le cam perturbă auzul şi le scade randamentul.

Pompierii şi-au grupat utilajele în faţa unui magazin universal:

Televiziunile şi-au găsit parcare pentru carele de reportaj în curtea unui magazin ce vinde maşini Mazda:

Punct de observaţie cu vedere la torent.

Iată-le şi carele de reportaj:

NHK, ca de obicei, mai discret, şi-a pus autospeciala undeva la loc mai retras:

Oamenii îşi văd de ale lor. Pe la ora 17 puteam vedea traversînd DN54 pîlcuri de voluntari cu hainele stropite de mîl şi cu cîte o lopată în mînă. Am păstrat discreţia, deoarece începînd cu ziua a treia de la dezastru, oboseala şi stresul le-ar putea scădea toleranţa la intruşi cu aparat foto.

Nervii se întind şi mai tare atunci cînd începe să plouă. Şi a fost o aversă de ploaie ce i-a făcut şi pe militari să părăsească aria dezastrului.

Apa continuă să curgă tulbure, semn că substratul nu s-a aşezat.
La punctul de confluenţă al canalului colector al torenţilor, cu rîul, punct situat vreo 3-4Km mai la vale, la kilometrul 8,4 al rîului Ota, se vede clar diferenţa de culoare.

Ca întotdeauna, nu lipseşte pescuitorul în ape tulburi.

(va urma)