Chichi no furusato
-Tată, pot veni azi la tine la cîrciumă? Am o veste bună. Nu ţi-o spun dacă nu mă laşi să vin.
-Bine, vino; 🙂 îi spun la telefon. (Aveam încotro?)
………
Tetsu intră ţanţoş cu un plic în mînă. Mi-l înmînă solemn. Îl deschid. Citesc în grabă… premiul de aramă (bronz)… locul III, din 541 de lucrări.
Tema fusese generoasă: pictaţi ceva înduioşător. orice. Îl felicit şi-l strîng în braţe. Aflu apoi că pe 9 şi 10 octombrie, lucrarea va fi expusă, împreună cu altele, la Muzeul de Artă Contemporană din Hiroşima.
Bietul Tetsu! A pictat fără vreo îndrumare, cu mîna lui stîngă, seara, în timp ce păzea singur casa. Maică-sa i-a trimis lucrarea fără să-şi facă vreo speranţă. Şi iată că juriul, probabil mişcat şi de titlu (locul de baştină al tatălui meu) i-a acordat premiul.
Chichi no furusato
Jos: Crudul (înainte de decupare):
2007-10-0572-015
(Fotografie luată la Rînca, cu un bătrîn aparat Minolta α-303si, pe negativ Kodak ISO400; negativ scanat.)
…şi o caligramă scrisă cu mîna dreaptă:
sei
(vieţui)
Ideograma are circa 500 233 de citiri (cele mai multe alocate unei singure ideograme), din care 36 oficiale, însă sensurile de bază sunt a vieţui (ikiru) a lăsa să trăiască (ikasu), a se naşte (umareru), sau proaspăt, pe viu (nama). În compusul (altminteri pleonastic şi niţel scorţos) seimei (生命) are sensul generic: viaţă.
Alin Fumurescu
Fără buletin 
Hai ! Uakarimaska ! (sort of… 😆 ).
Oh. Foarte frumos Marius. Simte.
Si felicitari.
Omede to gozaimas !
„induiosarea” sau ceva „duios” marea problema a omeniriii…
Desenul fiului dv. mi-a amintit de marele Gopo , fara exagerare !
„Omulețul lui Gopo”, sau, mai simplu, „omulețul”, creația lui Ion Popescu-Gopo, este personajul nud și schițat din câteva linii, care interpretează însă atât de complet problemele lumii contemporane.
Mai târziu a mărturisit că nereușind să realizeze desene animate de perfecțiunea tehnică a filmelor americane de animație, Gopo a inițiat o revoltă anti-Disney
„Când am văzut că nu pot să egalez perfecțiunea lui tehnică, am început să fac filme anti-Disney. Deci, frumusețe-nu, culoare-nu, gingășie-nu. Singurul domeniu în care puteam să-l atac era subiectul.”
—Ion Popescu-Gopo
Vă mulţumesc tuturor pentru gîndurile bune. Vă rog să mă iertaţi pentru scurtime. (sunt cu mîna în perişoare, şi niţel pe fugă).
Salut,
am lucrat vreo zece ani la Catavencu, am plecat din cauza lu Vintu anul asta, impreuna cu alti vreo 15 colegi si ne-am facut revista Kamikaze. Am auzit de tine tocmai la Bruxelles, pe bune. Iti voi povesti. As vrea sa ne cunoastem (printre altele avem printre noi un japonez care traieste in Romania de vreo 20 de ani) si as vrea sa scriu de tine, initiativele tale vizavi de procesul de vot. Da-mi pe adresa mea de mail adresa ta de mail, te rog. Mersi
cu bine
Îţi mulţumesc pentru preluarea temei. Într-adevăr, trebuie să o luăm de la definiţia cetăţeniei, şi să comparăm proprietăţile fizico-chimice ale cetăţeniei, cu situaţia din teren. La o evaluare de etapă, statul român iese prost. Ilegitim şi prost. Însă trebuie ajutat. O punem de o colaborare. (Către publicul cîrcotaş: Bey!, am început deja ofensiva. Muriţi!, că mă văzui cu Alexandru Căutiş.)
felicitari!
Mulţumesc, Aline! Să vezi fază la festivitatea de premiere:
Se pare că fură mai mulţi premiaţi cu bronz. Pe Tetsu l-au strigat Tetsuro, în loc de Tetsutaro. Ofensă de neiertat. Drept care, Tetsu s-a oprit întîi la secretarul juriului şi i-a cerut pe un ton suveran rectificarea numelui. Pînă atunci a refuzat să-şi ridice diploma. (That’s surely my boy.) Cîţi copii de 9 ani ar protesta pentru atîta lucru?
http://europuls.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=506:vot-in-strainatate&catid=113:info-site
Dezbatere – Ce îmbunătățiri se pot aduce votului în străinătate?
La PE
Curios ca nu va invita … in schimb participa PSD si PNL.
Salut, Gabriel! Îmi pare rău, n-a fost să ne vedem în Bucureşti. Rămîne să ne citim în continuare pînă la proxima ocazie. Pînă la urmă făcui experimentul de care i-am povestit unui (foarte) apropiat de-al tău. Concluzii interesante. Le voi da cît de curînd o formă. Separat.
Da, nici eu nu am fost invitat la Bucuresti, la intalnirea cu Cristi; am aflat ulterior despre vizita, la o intalnire de familie … asta e … oricum, salut de la distanta pe cel mai mare autor de drept constitutional (pe intelesul romanilor) contemporan, Marius Delaepicentru 🙂 !