Fără buletin

● Art.385(1) din Codul Penal este arma noastră

Posted in Drepturi individuale, Talanga de identitate, Teste, votul prin corespondenţă by Marius Delaepicentru on 2011/07/31

Iată că unul din visele mele de instalare a justeţii organizării alegerilor este aproape de împlinire. Odată cu intrarea noului Cod Penal în vigoare, alegătorul este protejat explicit de abuzurile duşmanilor democraţiei (citeşte USL). Să luăm aminte. Pace tuturor!

Titlul IX – INFRACTIUNI ELECTORALE

Art. 385 Impiedicarea exercitarii drepturilor electorale
(1) Impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Sublinierile îmi aparţin. Vă rog, reţineţi natura puternic inclusivă, şi fără excepţii, a articolului din Codul Penal, ce reflectă de fapt tăria articolului 36 din Constituţie:

ARTICOLUL 36
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Ce observăm? Natura exhaustivă a listei excepţiilor de la art.36: minori, debili mintal, alienaţi mintal, puşi sub interdicţie, condamnaţi prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă. Atît, şi nimic mai mult. E drept, se adaugă cîteva excepţii la art. 387-CP, dar excepţii raţionale, şi care constituie fapte penale. Ce lipseşte din tablou? Buletinul de identitate. Să îl căutăm:

Art. 387 Frauda la vot
(1) Fapta persoanei care voteaza:
a) fara a avea acest drept (cf.art36-CR n.MM);
(…)
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza utilizarea unei carti de alegator sau a unui act de identitate nul ori fals, sau a unui buletin de vot fals.

Ce consecinţe au toate acestea coroborate?

1) Că legea votului prin corespondenţă poate fi adoptată prin asumarea răspunderii*, fără ca Parlamentul sau altă entitate abilitată, să o poată contesta la CCR în esenţa sa. De ce? Pentru că, orice contestaţie va putea fi interpretată de către orice alegător drept tentativă de împiedicare a exercitării dreptului său de vot. Iată:

Art. 393 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in art. 385 si art. 387 – 391 se pedepseste.

Aşadar, articolele din CP (385 şi 393) nu prevăd coordonate şi limite temporale. Cu alte cuvinte, cele două articole se pot activa şi înafara procesului de votare propriu-zis.

2) Nici măcar nu este nevoie de o lege specială pentru votul la distanţă. E suficientă o ordonanţă guvernamentală. Nici aceea nu va putea fi contestată în fondul ei la CCR. Orice contestaţie va putea fi interpretată de către orice alegător drept violare a dreptului său de vot. (v. mai sus)

3) Se va putea vota cu buletinul/paşaportul expirat. Codul Penal este clar şi cît se poate de exclusiv: nul ori fals. NU expirat. 😀 Oricine poate depune o plîngere penală împotriva comisiei de votare, dacă va fi împiedicat să voteze doar pentru că buletinul e expirat. Are de partea sa art.385(1) şi 393-CP şi art.36 din Constituţie în întregul său.
Va putea argumenta că la vot merg cetăţenii, iar nu buletinele. Cetăţenii nu pot fi expiraţi decît în condiţiile legii. Cetăţeanul îi poate cere (şi are tot dreptul) jandarmului de la intrarea în secţia de votare, să confirme identitatea sa prin staţie. Dacă jandarmul refuză, jandarmul devine complice şi intră sub incidenţa art.385-CP.

4) O singură piedică văd. O eventuală ordonanţă care să prevadă, ca şi cu alte ocazii, condiţia de valabilitate a buletinului de identitate. Însă şi emitentul acelei ordonanţe poate fi reclamat la Procuratură, pe acelaşi temei. CP nu prevede condiţia cu pricina, ci numai actul nul sau fals. Orice altă limitare a dreptului de vot nu poate fi decît un abuz grosolan, întrucît pune o pedeapsă disproporţionat de mare. Mai mult, pentru orice act în prag de expirare, emitentul are OBLIGAŢIA de a anunţa titularul cu 21 de zile înainte. O întrebare scurtă de felul: aş vrea să ştiu cînd am fost prevenit oficial** că îmi expiră buletinu? le taie avîntul punitiv.

Actul expirat nu este nul, şi nici fals. Este doar expirat. A prezenta un act expirat nu este faptă penală. Nici măcar prezentarea unei copii a actului expirat. Actul nul are un succesor. Actul expirat, nu. Atîta timp cît un act nu are un succesor, rămîne valid în esenţa sa, şi nu poate fi ignorat fără ca statul, în întregul său, să se delegitimeze.

Avem legea de partea noastră. Şo, pe ei!

––––––-
* bineînţeles, dacă nu cade Executivul.
** de fiecare dată cînd îmi expiră buletinul de Hiroşima, primesc invitaţia la primărie cu 21 de zile înainte. Este raţional să nu pedepseşti înainte de a avertiza. Lipsa unei proceduri similare la serviciul de evidenţă a populaţiei din MAI invalidează orice tentativă de puniţie a titularului. Aşa cum nu poţi fi citat la tribunal fără o citaţie, tot aşa, nici buletinul nu eşti obligat să îl schimbi fără înştiinţare prealabilă. Cetăţeanul are de citit şi altele. Nu-i poţi cere să stea cu ochii numai pe buletin.

● Aberații birocratice (via Sare’n ochi)

Posted in Paşaport şi paşaportare, Scatoalce de Stat, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2011/07/30

Din nou, o antiteză grăitoare pentru natura profund poliţienească a statului român.

de Dorin Petrişor

Acum două luni am dat nas în nas cu unul dintre miile de cazuri in care statul român – sărac din născare – cheltuie bani, timp şi nervi. Am făcut un drum de la Sibiu la Bucureşti, însoţind o doamnă doctor, căreia i s-a „năzărit” că ar avea nevoie de un certificat european de conformitate, un soi de document emis de Ministerul Sănătăţii care atestă dreptul titularului de a-şi exercita profesiunea de medic oriunde în UE. Prima abe … Read More

(…) Un prieten, inginer emigrat prin anii 90 în Canada, s-a repatriat prin 2003. Cum îi expirase paşaportul canadian a procedat la reînoirea lui. A sunat la primăria din Toronto, şi-a „declinat” identitatea şi problema, a virat 15 dolari într-un cont anume al instituţiei, iar după o săptâmână l-a primit acasă, la adresa din Cluj. (…)
Concluzie: birocrații au un talent deosebit în a ne face viața dificilă. Completat de talentul nostru incredibil de a-i lăsa să ne ia banii doar pentru a-și justifica ei existența.

via Sareinochi's Blog

★ Leapşă: Concurs pentru programatorii de bună credinţă

Posted in Teste, votul prin corespondenţă by Marius Delaepicentru on 2011/07/27

USL şi-a făcut o marotă din acuzaţiile de fraudă electorală. Pe toate canalele urlă din toţi rărunchii că, vezi, Doamne!, introducerea votului prin corespondenţă ar amplifica frauda electorală. Varujan Vosganian intenţionează chiar să se facă de rîs în Piaţa Universităţii prin proteste neconvenţionale.

Acuma, pentru a le tempera niţel, unioniştilor socialişti şi liberali, avîntul paranoic – interesat pecuniar şi (auto)alimentat de fiecare tontshow – pentru a rîde niţel de Bogdan Niculescu Duvăz, cînd va mai cere de-a-mboulea expertize grafologice şi analize de ADN, vă propun dumneavoastră, specialiştilor în IT, să întocmiţi o rutină prin care să arătaţi simplitatea soluţiei de evidenţiere a fraudelor electorale.
Resentimentul USL-aşilor nu poate fi combătut decît cu argumente raţionale. Vă invit să le oferiţi.

Datele problemei

Se dau: a) lista persoanelor care au participat la scrutin, b) lista cetăţenilor cu drept de vot, c) lista cetăţenilor descetăţeniţi în ultimii 43* de ani, d) lista morţilor în ultimii 43 de ani. Toate listele conţin, ca element unificator, CNP.

Întocmiţi schema logică de evidenţiere a:
1) votului multiplu
2) votului morţilor
3) votului foştilor cetăţeni români
4) opţional, votul minorilor (tot din CNP iese: cifrele din intervalul #2-#7 al şirului).
5) opţional, CNP-urile fără corespondent în viaţa reală

La concurs poate participa orice cetăţean cu oarecari cunoştinţe de programare.

Termenul de semnalare/ înmînare a soluţiilor este 31 august, ora 24:00 (UTC+9).

Scrieţi schema logică în rubrica de comentarii, iar dacă prezentarea este una grafică, aplicaţi link-ul către imagine. La cerere, soluţiile prezente în comentarii vor putea fi ascunse temporar sau permanent. Dacă credeţi că soluţia dv. este originală şi exclusivă, şi nu vreţi să riscaţi, o puteţi trimite la bucataria_mea(la)yahoo.com, cu menţiunea: CONCURS. Orologiul aplicaţiei mele de mail, sau după caz, cel al aplicaţiei WordPress, va acorda şi exclusivitatea în cazul în care două sau mai multe soluţii se dovedesc identice.

Juriul ve fi alcătuit din 5 participanţi la concurs, prin tragere la sorţi, la data de 1 septembrie.

Anunţarea cîştigătorului se va face la 10 septembrie.

Pentru cine doreşte ca soluţia sa să nu-i fie publicată, şi ţinînd seama că eu, ca mediu, sunt nespecialist, ofer în mod obiectiv toată discreţia în păstrarea soluţiilor doar pentru juriu, pînă la data anunţării cîştigătorului (eventual şi după).

Premiul constă în evidenţierea în careu şi felicitări în scris, într-un articol dedicat.

Vă doresc succes.

–––––-
* am socotit timpul de cînd a fost introdus CNP în administraţia de stat.

▲ Cel mai mic testament din lume: 86x54mm

Posted in Drepturi individuale, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2011/07/26

(link scurt: http://wp.me/pKahb-16P)

A venit noua carte de sănătate. Prin poştă. Încercînd să o dezlipesc de pe hîrtia pe care fusese fixată în plic, mi-a atras atenţia un colant de acoperire a datelor cu caracter personal.
Ce date o trebui să ascund?, îmi zic. Odată ce eliberai cartea de pe suport, aflai. Hopa! O noutate. Pot să optez pentru destinaţia pe care organele mele o pot avea la o adică. Mă uit pe cartea veche, aceleaşi texte, cărora nu le dădusem nicio atenţie vreme de 9 luni, de cînd s-a schimbat formatul.
Reflectez scurt: păi, ăsta e un testament în toată regula. Dar, înainte de orice, să vedem ce scrie pe dosul cărţii de sănătate:

Reversul cărţii de sănătate

Lăsăm la o parte prima casetă (備考). Aceea oricum rămîne la vedere şi e doar pentru menţiuni de urgenţă în viu.
Ne concentrăm asupra textului de sub. Traduc aproximativ:

Mai jos vă puteţi exprima opţiunea la donarea de organe. În cazul în care veţi completa rubricile de mai jos, alegeţi prin 〇 una din cele trei clauze:

1. În cazul în care îmi moare creierul SAU îmi stă definitiv inima, sunt de acord să donez orice organ în scopul transplantului.
2. Sunt de acord să donez organe NUMAI în cazul în care îmi stă definitiv inima*.
3. Nu sunt de acord să donez NICIUN organ.
《În cazul 1. sau 2., dacă aveţi vreun organ pe care NU doriţi a-l dona, marcaţi-l cu ×.》
【inima, plămînii, ficatul, rinichii, pancreasul, intestinul subţire, globul ocular】
{loc pentru însemnări speciale––––––––-}
Dat la data: anul–-luna–ziua–
Semnătura titularului (olograf)–––-Semnătura unui membru al familiei (olograf)–––

Peste înscrisul de servitute voluntară postmortem se aplică colantul expus mai jos. I-am lăsat şi cotorul cu instrucţiunile de aplicare, pentru cazul în care vreunui grangur de la ministerul sănătăţii şi muncii va găsi de cuvinţă să documenteze reforma hîţogăriei în sănătate (am denaturat colantul dar nu inscripţia: sigiliu pentru protecţia datelor cu caracter personal)

Colantul pentru sigilarea testamentului


Aşadar, un card de sănătate cu clauze testamentare. Spre deosebire de un testament obişnuit, cred că cel de pe cartea de sănătate are valabilitatea egală cu cea a cărţii. În orice caz, el poate fi reînoit şi răzgîndit anual.

În continuare permiteţi-mi să aplic copia după faţa cărţii ce tocmai expiră. Am scanat-o şi am denaturat-o. Cea nouă este deja în vigoare, deşi cea veche încă nu a expirat (v. dreapta sus în poza de mai jos 31 iulie).

După cum vedeţi, cartea de sănătate are formatul unei cărţi de credit. Nu are poză şi nici informaţie electronică în ea. Am descoperit însă un element de siguranţă latent pe original. La copiere, apar în filigran ideogramele 複写 (copie). Sunt abia perceptibile. Să mai zică cineva că securizarea costă. Nu costă cine ştie ce. Iată! Totul se face din cerneală. Ca la bancnotele pentru delictul flagrant de mită.

Cartea este din hîrtie cerată, cam de consistenţa unei cărţi de joc, şi dă la palpare aceeaşi senzaţie ca un as, dacă e în termenul de valabilitate, sau de doiar de treflă, cînd e expirată. Cea expirată e recomandabil să fie denaturată şi aruncată la gunoi dacă nu ne mai trebuie.

Cartea de sănătate - avers


Nu detaliez înscrisul. Cine doreşte, mă poate întreba. Ce pot să vă spun este că seria şi numărul se regăsesc şi la cartea nouă, şi probabil şi la următoarele, dacă nu îmi schimb domiciliul.

Mai jos aplic, la rezoluţia de 300PPI, copia după faţa şi dosul unui pliant cu instrucţiuni de aplicare a aceleiaşi rutine testamentare, dar pe permisul de conducere. Pentru a le da guvernanţilor noştri surse de plagiat.


–––––––––
În orice caz, la donaţia de organe, acordul prezumat al titularului nu există în legislaţia japoneză. Doar acordul explicit, în formatul prezentat mai sus, sau acordul negociat cu familia în momentul critic, şi fără vreo recompensă materială.
În ipoteza dublei completări, dar cu diferenţe de conţinut, nu ştiu ce se poate întîmpla, dar pot presupune. Pe semne, cea mai recentă dată de încheiere se va lua în consideraţie. În cazul pluralităţii de documente, deşi tăria juridică a celor două documente este riguros egală, totuşi, ţinînd seama că durata de valabilitate este mai mică la cartea de sănătate, e de aşteptat ca ultima exprimare a voinţei să fie pe ea. Probabil va exista şi un precedent tranşat cumva. Fie administrativ, fie judecătoresc.

–––––––––
Dacă, în România, legiuitorul va găsi de cuvinţă să aplice o schemă asemănătoare pe permisul de conducere, MAI va trebui ţinut departe. MAI nu va avea niciun drept de a se pronunţa asupra calităţii întocmirii testamentului pe permisul de conducere. Nu e treaba lui. Nu e normal ca ceva opţional, ce ţine de dreptul asupra propriului corp să intre în vreo chestie contravenţională. Aşa cum nu era normal să fii amendat pentru lipsa ştampilei cu grupa sanguină pe buletinul de identitate.

––––––
* e vorba de moarte în condiţiile legii. Legea japoneză defineşte moartea clinică prin oprirea ireversibilă a inimii.
Profit de ocazie pentru a lămuri un termen folosit prost de către mînuitorii contemporani de limbă română.
Moartea clinică este de fapt moartea de-a binelea. Din moartea clinică nu se trezeşte nimeni.
Ceea ce semidocţii „gornalişti” numesc moarte clinică, în termeni de specialitate se cheamă moarte aparentă. Pe semne, moarte aparentă nu le sună suficient de supercalifragilistic pentru a atrage cititorii de tabloide, de unde şi autobăgarea în seamă cu bombasme.

● Lezmajestate în tabăra „monarhiştilor”

Posted in Drepturi individuale by Marius Delaepicentru on 2011/07/25

(Link scurt: http://wp.me/pKahb-16r)

Aflu de pe agenţiile de ştiri că Varujan Vosganian, fost ministru în guvernul Tăriceanu, lider de vază al PNL şi actual subaltern al lui Victor Ponta (în ciudata alcătuire politică, Uniunea Socialist-liberală) intenţionează să scoale o mişcare asemănătoare Pieţii Universităţii dacă proiectul de lege a votului prin corespondenţă va trece de Parlament.

În ultimul timp, referirea liderilor USL la Piaţa Universităţii este din ce în ce mai obstinată. Şi mai schizofrenică. De ce schizofrenică? Pentru că în Piaţă nu s-a strigat pentru abolirea democraţiei, ci pentru lărgirea democraţiei. Adică pentru exercitarea liberă a drepturilor cetăţeneşti. Iar legea votului prin corespondenţă vine să depăşească obstacolele obiective (preponderent topografice) la exprimarea liberă a opţiunilor politice ale cetăţenilor. Legea votului prin corespondenţă le va fi utilă şi cetăţenilor paralizaţi, netransportabili.

La 15 ani de cînd a fondat partiduleţul Alternativa României (pentru care am şi semnat în 1996) VV încă nu înţelege de unde îi vine legitimitatea politică. În Constituţie scrie clar de unde izvorăşte puterea. De la Suveran. Adică de la mine şi de la tine, cititorule, iar nu de la fostul monarh, pe care USL îl împăiază azi cu sîrg, şi nici de la sponsorul lui Vosganian, Dinu Patriciu. Cît de ticălos trebuie să fii, pentru a-i pretinde Suveranului, cu cinism, să se deplaseze sute de kilometri pentru a te legitima pe tine?

Prin opoziţia la votul prin corespondenţă, VV comite un act sinucigaş pentru un om politic. Cum poţi să susţii amputarea exprimării politice libere a Suveranului fără să fii pedepsit? Vedeţi un exemplu mai bun de tăiere a propriei crăci?

Aş vrea să îl văd pe Varujan Vosganian legîndu-se cu lanţuri de troiţa de la Universitate, într-o încercare disperată de salvare a propriului său vid moral. Pentru ca ridicolul să fie plenar.

Nu, domnule Vosganian! Nu de la banii oligarhilor, pe care îi lingi atîta în cur (am folosit o expresie la modă) îţi vine puterea, ci de la noi, oamenii de rînd, oriunde am fi noi. Reciteşte Constituţia înainte de a te umple de ridicol! Atitudinea dumitale este una vădit resentimentară. Şi perdantă. Prietenul şi mentorul dumitale, poetul Mircea Ciobanu, ar mai muri o dată dacă te-ar vedea în ce hal ai putrezit moral.
Voi avea grijă să îţi pierzi rînjetul, chiar dacă ar fi să străbat din nou 1800Km pînă la consulat, pentru a te spulbera electoral. Aşa să-mi ajute Dumneazeu!

▲ Ousama – regele Japoniei – şi Legenda mov-închis

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2011/07/24

Ousama (Rege) este numele de scenă al unui anume Roku-ou (Şase-regi) un interpret de rock, ghitarist profesionist, în vîrstă de 51 de ani.

Debutul a avut loc relativ tîrziu (în 1995) după o carieră de ghitarist de studio la o casă de discuri din Osaka.

Găselniţa lui Ousama este traducerea brută a textelor pieselor de rock din repertoriul Led Zeppelin, Deep Purple, Queen, T.Rex, Beatles, John Lennon, Rolling Stones, Kiss, Cream, Eric Clapton, Jimi Hendrix ş.a. Din inevitabilele diferenţe de metrică, precum şi din inovaţiile lingvistice (doamna-vulpoasă=foxy lady (Hendrix), balang-şi-tumba=rock’n-roll (L.Zepp.)) rezultă un umor de bună calitate, uneori cu accente autoironice. Umorul fără ochi (poantă), fără ruperi de automatisme, fără exagerări lirice, nu e umor. În linii mari, fidelitatea orchestraţiei este mare, însă pe ici pe colo, interpretul alunecă şi în kobushi şi min’you ceea ce amplifică efectul de poantă.

Succesul de casă al lui Ousama a fost relativ scurt. Chiar el mărturisea cu autorionia caracteristică, într-un microrecital din 2010, că la puţin timp după debut, s-a întîlnit cu Jimmy Page. I-a strîns mîna cu toată veneraţia, a primit şi cartea de vizită, dar în 15 ani, n-a primit niciun răspuns la corespondenţa de curtoazie.
În ultimul deceniu, Ousama abordează şi alte genuri, cu mult mai uşurele, dar cu încărcătură educativă. Desigur, în aceeaşi notă parodică. (v. penultimul clip)

Am selectat cîteva potpuriuri pentru ilustrare:
Jouousama monogatari (Povestea Reginei)↓

T.Rex↓

Legenda mov închis (Deep Purple)↓

Într-un program TV

Într-un recital din 2010 (Eric Clapton – Crossroads şi Led Zeppelin – Immigrant Song)

Sento (baia publică)

Întrebat de ce copiază coperta Abbeyroad, Ousama răspunde că, de la un anumit nivel în sus, marii artişti găsesc cam aceleaşi soluţii interpretative. (cu diferenţa că drumul de pe coperta discului lui Ousama era unul agricol, iar versurile, despre cum să fierbi orezul bine :D)

Audiţie plăcută!

● Ataşatul cultural MAI la Ambasada României din Tokio este CI-stul miliţiei din Constanţa

Posted in Chestii, Drepturi individuale, Scatoalce de Stat by Marius Delaepicentru on 2011/07/20

Desigur, mă refer la cultura organizatorică din MAI. Cu tot cu năravurile moştenite din tată-n fiu, de la comisar la curcan: Orice şut în cur e un pas înainte.

Doamnelor şi domnilor,

din ciclul de prelegeri ilustrative: Circuitul băieţilor deştepţi în natură, azi, vă prezentăm un caz emblematic pentru rutina socialistă de rotire a cadrelor compromise, dar utile estabishmentului, procedură internă de amakudari, fondată de Ghe.Ghe.Dej, perfecţionată în regimul Ceauşescu, translăţită în era noastră de către regimul Ion Iliescu şi succesoarele sale mai mult sau mai puţin naţional-liberale, aplicată cu succes şi în regimul Băsescu.

Uitîndu-mă pe panoul de control al blogului de faţă, îmi atrase atenţia numărul neobişnuit de mare de hituri cu semnificantul Aurelian Neagu. Mergînd pe fir, aflai de la Radio România Actualităţi că azi, la ora 21:05, va fi difuzat un interviu cu fostul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Japonia şi Singapore, excelenţa-sa dl. Aurelian Neagu. Hopa! Nu mai e. Ia, să vedem care o fi succesorul. Dădui fuguţa la saitul ambasadei, dar nu descoperii numele fericitului. Numai un ad interim. Pe semne, lanţul slăbiciunilor zornăie pe la MAE şi prin Modrogan, întru numirea altui carierist cu facultatea de TAPL la bază. Pentru continuitate. 😀
Mă uitai în treacăt şi dacă domnişoara Ghimici, prietena mea de la secţia consulară şi de votare, mai este în schemă. Este. Se extenuează în continuare 3 ore pe zi, 200 zile pe an. Azi, într-o nouă prezentare, civilizat, cu programare ca la dentist.

Îmi căzu privirea pe numele ataşatului consilierului MAI al ambasadei. Un anume Dr. George Dorel Popa. Hait! Doctor în pulane! MAI rar aşa ceva. De cînd o fi devenit Japonia afacere internă? Chiar aşa de stat în stat să fi devenit MAI? Hai, Polonia mai treacă-meargă. Acolo se trece cu buletinul. Deşi se vede că şi în Polonia mai mor cetăţeni români în arestul poliţiei, în timp ce consilierul MAI la Varşovia doarme cu capul pe porthart.

Şi, uite aşa, căutînd să evaluez în ce măsură statul poliţienesc mă blagosloveşte cu un protector cu trei pulane la epolet, căutai oarece informaţii despre înainte-păşitor.

Să vedem acum şutul în cur. Citez:

Pe data de 25 mai 2011, George Dorel Popa a fost eliberat din funcţie „urmare a managementului defectuos constatat la nivelul unităţii teritoriale în gestionarea competenţelor specifice”. „În cadrul anchetei demarate de conducerea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), din ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, pentru verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către lucrătorii structurilor componente abilitate în plan teritorial şi central, în legătură cu situaţia fostului secretar general al MAI, (nr. Laurenţiu Mironescu) astăzi, 25 mai, s-a luat măsura eliberării din funcţie a şefului Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) al judeţului Constanţa, comisar şef Popa George. Măsura a fost luată urmare a managementului defectuos constatat la nivelul unităţii teritoriale în gestionarea competenţelor specifice”, potrivit reprezentanţilor MAI.

Cum ar veni, domnul doctor fu detaşat din postul de şef de serviciu secret. Judecînd după cîrdul de nelegiuiri din portul Constanţa dl. dr. este, dacă nu asociat cu lumea interlopă din Constanţa, cel puţin protectorul ei din umbră.

Dl. Traian Igaş, nu-şi dă seama că, prin semnarea dispoziţiei de detaşare a comisarului George Dorel Popa, după ce îi semnase cu cîteva zile în urmă decizia de destituire, face un mare rău României în primul rînd. E drept, doctorul în pulane este pe ultimul loc în ierarhia din sediul din Azabu. Imediat peste dna. Blănaru de la financiar*. Însă eu, ca cetăţean român trăitor în Japonia, mă simt ameninţat de prezenţa reprezentanţilor dubioşi, precum dl. dr. în serviciu secret, comisarul George Dorel Popa.

Oare Traian Igaş realizează că, prin promovarea incompetentului tocmai la Tokio, el însuşi vădeşte schizofrenie? Dacă nu e schizofrenie, aş întreba cît e şpaga pentru un post de băgător de seamă, pe bani publici, în Japonia, după ce ai dovedit că eşti naiv de dai în gropi? OK, s-o luăm altfel: cu ce îl are Popa la mînă pe Igaş, de primeşte şuturi în cur şi promovare cu acelaşi pix? Să nu îmi spuneţi că Popa George a fost plasat departe, doar pentru a fi ferit de răzbunarea mafioţilor constănţeni, că nu vă cred. 😀

–––––––
* Apropo, mai jos mai e şi un administrator. De ce o fi nevoie şi de responsabil financiar şi de administrator? La mărimea misiunii cu pricina, o singură persoană ar fi destul să le facă pe ambele. Mă rog, şi aici sunt banii dv. Dacă ar fi numai o persoană angajată, ar fi rămas mai mulţi bani pentru întreţinerea interiorului ambasadei mai de Doamne-ajută. Dar, aşa, dumneavoatstră plătiţi, iar tavanul din lobby-ul ambasadei rămîne pătat de infiltraţii. Pătat ca alde Popa George-infiltratul, şi ca cei care l-au promovat.

Neculai Constantin Munteanu corespondent de război

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2011/07/20

Aici…sau în format audio MP3.

● Avocatului poporului i se rupe de drepturile poporului, dar îi arhivează conştiincios petiţiile

Posted in Drepturi individuale, Scatoalce de Stat, Talanga de identitate, Teste by Marius Delaepicentru on 2011/07/14
Link scurt: http://wp.me/pKahb-14N

Cu ocazia zilei de aniversare a 222 de ani de la lansarea campaniei de PR, intitulată Libertate, Fraternitate, Egalitate!, îngăduiţi-mi să vă ofer o imagine a ricoşeului valorilor enumerate mai sus, în traincul blindaj din oţel înalt aliat (cu: nesimţire, conformism, dispreţ) turnat la Uzinele 23 August.

Mistreţu Marius
Hiroshima (…)
Stimate domnule IOAN MURARU – Avocat al Poporului
Permiteţi-mi, vă rog, să revin asupra sesizării cu numărul 5888 din 16 iunie 2009, sesizare la care, instituţia pe care cu onoare o conduceţi, mi-a trimis răspunsul cu numărul 6126 din 8 iulie 2009.  Dosarul include şi alte documente conexe
În intervalul scurs de la prima sesizare şi pînă astăzi, Curtea Constituţională a emis, într-o speţă mai mult decît similară, generoasa decizie nr. 820 din 7 iunie 2010, referitoare la neconstituţionalitatea Legii lustraţiei.
Nu am putut să nu constat că decizia 820 este imaginea în oglindă a obiectului sesizării 5888/2009. Mai exact, este vorba despre garantarea a două drepturi politice de aceeaşi natură, de rang egal, dar tratate cu dublă măsură în normele juridice.
Pentru a arăta similitudinea, am luat decizia 820 şi am suspus-o simulării. Simularea şi interpolarea sunt metode curente în extrapolarea, efectelor unor norme juridice noi sau ajustate. Astfel, am păstrat în linii mari sintaxa deciziei CCR şi am înlocuit în fraze doar: subiectul, obiectul şi agentul, după cum urmează:

1) legea lustraţiei cu:
OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor

2) limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 cu:
limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate, sau cu buletinul de identitate expirat.

3) Art. 37 şi 38 din Constituţie (dreptul de a fi ales), cu:
art. 36 şi 38 (dreptul de a alege).

Vă mărturisesc, cea mai mare parte a substituţiei am efectuat-o mecanizat, cu unealta: search and replace. După substituţie, doar mici ajustări de acord gramatical şi puneri în context au fost necesare. De asemeni, am fost silit să tai referinţele la speţe din jurisprudenţa CEDO, rămase nerelevante în urma substituţiei.

Este posibil ca în textul modificat să îmi fi scăpat cîteva incongruenţe, şi erori de numerotare, dar sunt convins că erorile nu sunt de natură să invalideze concluzia.

În textul anexat mai jos am supus criticii, cu titlu de exemplu, constituţionalitatatea articolului 1(d) din OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor. Însă legislaţia românească este plină de prevederi cel puţin la fel de absurde.

Sper ca în urma lecturii  Anexei (solidară cu textul sesizării de faţă), să reuşim cu toţii a deosebi adevărul de sofism, datoria de servitute, rezonabilul de excesiv. 
De asemeni, în numele poporului al cărui avocat cu onoare sunteţi, sper să iniţiaţi procedurile de contestare la Curtea Constituţională a tuturor reglementărilor ce restrîng în mod abuziv exercitarea drepturilor fundamentale negative, reglementări ce aduc atingere substanţei drepturilor universale şi/sau cetăţeneşti. La nevoie, voi căuta bucuros şi alte prevederi discutabile.
Cu speranţa în triumful dreptăţii în folosul tuturor cetăţenilor României, şi al fiecăruia în parte, permiteţi-mi să vă adresez urările cuvenite de succes în noua funcţie*.
Cu stimă,
Marius Mistreţu
Hiroşima

––––––––––––

* Actualul Avocat al Poporului este în mandat prelungit. Dar, nu mă îndoiesc, va primi o funcţie căldicică de răspundere, ca răsplată pentru zelul cu care a apărat statul poliţienesc şi nedreptatea. De aceea mi-am permis să îl felicit în avans.
––––––––––––
Anexa
–––––––––––––––-
Deşi a rezultat din modificarea unui text de normă juridică, autorul textului de mai jos („textul”) îşi rezervă dreptul exclusiv de a permite utilizarea textului, sau a părţi din text, la iniţierea prcedurilor legislative, de întîmpinare sau de contestare a constituţionalităţii oricărei norme de drept.
Autorul interzice utilizarea textului sau a părţi din text, fără permisiunea sa, la întocmirea sau ilustrarea oricărui tratat, lucrare, curs, articol de ştiinţe ale dreptului sau a altei lucrări scrise, sau vorbite, cu autor terţ cunoscut. Sancţiunea va fi facerea de ocară a celui ce nu respectă voinţa autorului. 

––––––––––––––––(mai jos, textul)

Decizia CCR nr…. din …(viitorul apropiat) 

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate sau cu buletinul de identitate expirat.

Pe rol se afla solutionarea obiectiilor de neconstitutionalitate asupra dispozitiilor OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate sau cu buletinul de identitate expirat, formulate de un grup de 29 de senatori si de un grup de 58 de deputati, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie.

Curtea, avand in vedere ca obiectiile de neconstitutionalitate, care formeaza obiectul dosarelor nr… si nr…, au continut identic, dispune conexarea Dosarului nr… la Dosarul nr…, care este primul inregistrat.

I. Cu Adresa nr… din… 209, secretarul general al Senatului a trimis Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea privind neconstitutionalitatea OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate, formulata de un grup de 29 de senatori.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzand semnaturile a 29 de senatori, autori ai sesizarii de neconstitutionalitate. La sesizare a fost anexata, in copie, OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate sau cu buletinul de identitate expirat.

Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr… din… si formeaza obiectul Dosarului nr…

Autorii sesizarii sustin ca prin legea contestata, denumita in continuare OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, sunt infrante, in principal, prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 23, art. 36, art. 41 alin. (1) si art. 53, precum si prevederile art. 6, 7, 8, 13, 15, 19, 20 si 21 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in esenta, pentru urmatoarele motive:

OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, excedeaza prevederilor constitutionale ale art. 36 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 16 alin. (3) si art. 40 alin. (3), prin aceea ca prevede o noua situatie care ar justifica restrangerea dreptului de vot, situatie care insa nu este prevazuta de art. 53 din Constitutie. Chiar daca s-ar admite posibilitatea restrangerii dreptului de a exercita drepturile electorale pe criteriul termenului de valabilitate al buletinului de identitate, se ridica problema proportionalitatii si a eficientei juridice a unei astfel de masuri in conditiile adoptarii sale la peste 20 de ani de la caderea regimului comunist. Or, asa cum s-a retinut si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, acest temei nu mai este suficient pentru a justifica efectul preventiv al restrictiei, in conditiile trecerii unei perioade de timp atat de indelungate din decembrie 1989. Astfel, apare ca necesara verificarea altor elemente, in special participarea persoanelor la acte de natură penală. Promovarea OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor atat de restrictiv aduce atingere deosebit de grava insasi esentei statului de drept, pe care se intemeiaza statul roman, conform art. 1 alin. (3) din Constitutie. Astfel, aceasta ordonanta incalca cerintele de previzibilitate ale normei juridice, instituind totodata o limitare a dreptului de a alege, pe temeiul unei culpabilizari generale avand la baza criteriul simplei expirari a actului de identitate, care, la momentul eliberării lui, era in concordanta cu prevederile constitutionale si legale aplicabile in statul roman. Faptul ca ineligibilitatea subiectilor Legii de organizare a alegerilor se bazeaza pe o hartie, iar nu pe comportamentul lor actual, aduce atingere prezumtiei de nevinovatie instituite in art. 23 alin. (11) din Constitutie.

In continuare, autorii sesizarii sustin ca OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, instituie, in mod evident, o discriminare intre cetatenii romani in ceea ce priveste dreptul de vot, pe criteriul termenului de valabilitate al actelor de identitate, dupa 20 de ani de la caderea regimului totalitar, in conditiile actualului context istorico-politic, in care nu sunt semnalate amenintari la adresa ordinii democratice si nici nu exista riscul reinstaurarii vechiului regim.

OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004,de organizare a alegerilor contravine prevederilor constitutionale ale art. 11 alin. (2) si art. 20 referitoare la suprematia instrumentelor juridice internationale ratificate de Romania in materia drepturilor omului. Aceasta lege aduce atingere unei serii de acte internationale care instituie drepturi si libertati pe care statul roman se obliga sa le garanteze, dupa cum urmeaza:

-art. 6, 7, 8, 13, 15, 19, 20 si 21 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care proclama personalitata juridică a omului, dreptul fiecarei persoane de a participa la conducerea treburilor publice ale tarii, dreptul de a avea acces in conditii de egalitate la exercitarea drepturilor electorale, dreptul la opinie si exprimare,  precum si libertatea de intrunire si asociere pasnica etc.;

-art. 19 si 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, care consacra dreptul de a alege si, respectiv, exercitarea drepturilor electorale in conditii de egalitate, cat si protectia impotriva discriminarii pentru opiniile exprimate, inclusiv cele politice;

-art. 8, 10, 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin care se consacra dreptul la respectarea vietii private si de familie, libertatea de exprimare, libertatea de intrunire si de asociere, interzicerea discriminarii, precum si art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventie, care proclama dreptul de vot si dreptul de a alege in functiile elective publice.

Problema aneantizarii administrative a persoanei umane si a interdictiei drepturilor electorale ale persoanelor fara buletin a fost dezbatuta de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in acest sens fiind spete relevante, precum Cauza Marius Mistretu contra Romaniei.

In aceste cauze, Curtea, analizand interdictiile adoptate de aceste state ale fostului bloc comunist, interdictii similare celor cuprinse in OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, a constatat incompatibilitatea acestora cu prevederile conventionale mentionate, prin incalcarea cerintelor de proportionalitate ce se impun respectate ori de cate ori se aduce o restrangere a drepturilor prevazute de Conventie. Astfel, adoptarea restrictiva a legii, la peste 20 de ani de la caderea comunismului, nu este proportionala cu scopurile legitime pe care se presupune ca le urmareste.

De asemenea, autorii sesizarii sustin ca OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, incalca conditiile stabilite prin Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.096/1996 relativa la masurile de desfiintare a mostenirii fostelor regimuri totalitare comuniste, masurile absurde de identificare a persoanei nefiind compatibile cu un stat de drept si democratic. Astfel, relaxarea masurilor de identificare a persoanei ar fi trebuit sa ia sfarsit cel mai tarziu la 31 decembrie 1999, deoarece la acea data noile regimuri democratice ar fi trebuit sa fie consolidate in toate tarile care au fost anterior supuse unui regim totalitar comunist. Adoptarea OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, la peste 20 de ani de la reinstaurarea democratiei in Romania este o masura in vadita disproportie cu scopurile urmarite si incalca, in mod flagrant, insesi valorile democratiei pe care doreste sa o protejeze.

In fine, OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, contravine art. 2 si 4 din Conventia nr. 111/1958 a Organizatiei Internationale a Muncii privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei, art. 1 alin. (2) din Conventia nr. 122/1964 a Organizatiei Internationale a Muncii privind întreruperea activităţii de producţie pentru scopuri cetăţeneşti, precum si art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, in sensul in care instituie discriminare in ceea ce priveste dreptul la munca, statul nepunînd electorilor la dispozitie procedura de vot la distanta, printre altele.

Autorii sesizarii apreciaza ca o reglementare precum OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, este inadmisibila, in conditiile in care se bazeaza pe o prezumtie de vinovatie colectiva, aplicata extensiv, cu infrangerea principiilor dreptului la aparare si a prezumtiei de nevinovatie.

II. Cu Adresa nr. 51/2.499 din 28 mai 2010, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea privind neconstitutionalitatea OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate, formulata de un grup de 58 de deputati.

La sesizare a fost anexata, in copie, OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate, sau care au documente de identitate exprirate.

Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr…. din… si formeaza obiectul Dosarului nr…

Autorii sesizarii sustin ca prin legea contestata, denumita in continuare OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, sunt infrante, in principal, prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 4, art. 8 alin. (1), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si (3), art. 20 alin. (1), art. 23 alin. (11), art. 29 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 38, art. 41 alin. (1), art. 45 si art. 53, precum si prevederile art. 8, 10, 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale Protocolului nr. 12 la Conventie si rezolutiile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.096/1996 si nr. 1.481/2006, in esenta, pentru urmatoarele motive:

Principalul viciu al OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, il constituie instituirea unei adevarate sanctiuni colective, bazate pe o forma de raspundere colectiva si pe o culpabilizare globala facuta pe criterii administrative. Astfel, refuzul de a permite exercitarea dreptului de vot, din cauza simplei expirari a buletinului de identitate constituie o prezumtie de vinovatie, indiferent de modul in care a actionat si s-a comportat persoana. In legatura cu acest aspect, autorii exceptiei invoca Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, prin care Curtea Constitutionala, declarand legea neconstitutionala, a statuat, printre altele, faptul ca „legea creeaza premizele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla expirare a buletinului de identitate, fara vinovatie si fara existenta unei fapte de incalcare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.”

In continuare, autorii sesizarii arata ca problema buletinului de identitate are o importanta rezonanta internationala, dovada fiind principiile si criteriile directoare ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei aprobate prin Raportul privind masurile de desfiintare a mostenirii fostelor regimuri totalitare comuniste, din 3 iunie 1996. Insa forma de sanctionare instituita prin legea criticata, afectand grav drepturile si libertatile fundamentale ale omului prin infrangerea unor documente internationale ratificate de Romania, poate avea implicatii internationale negative. Dintre documentele internationale cele mai relevante, autorii sesizarii fac referire la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care a devenit parte integrata a Tratatului de la Lisabona.

Una din principalele sanctiuni colective prevazute in art. 1 (d) din OUG vizeaza dreptul de vot, prin consecinta dreptul de a alege in functiile de demnitate publica enumerate, acordat persoanelor care nu au documente de identitate in termenul de valabilitate. Dispozitiile acestui articol contravin prevederilor constitutionale ale art. 36 si 38, coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 4, art. 8 alin. (1), art. 16, art. 23 alin. (1) si (11), ceea ce creeaza o forma de incompatibilitate necunoscuta si nerecunoscuta intr-un stat democratic, nedemocratica, bazata pe prezumtia de vinovatie, si nu pe o raspundere individuala care sa porneasca de la fapte ilicite, care incalca principiile pluralismului politic, ale solidaritatii cetateanului Romaniei, ale egalitatii in drepturi. (…)

Caracterul nedemocratic al unor masuri de acest fel reiese si din decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntate in Cauza Marius Mistretu contra Romaniei, 2009.

(…)

Nu se poate sustine cu argumente juridice ca persoanele vizate de dispozitiile art. 1(d), carora li se reproseaza că nu au documente de identitate valabile, sa fie sanctionate cu darea afară din secţia de votare după un drum de 900Km pentru care au plătit 300 euro. In aceste cazuri sunt infrante si prevederile art. 45 din Constitutie referitoare la libertatea economica.

(…)

In fine, in contextul celor aratate mai sus, autorii criticii subliniaza faptul ca, potrivit art. 53 din Constitutie, in conditiile strict reglementate, se poate actiona doar pentru restrangerea unor drepturi, iar in niciun caz pentru eliminarea, anihilarea, desfiintarea lor.

Masurile cuprinse in aceasta lege sunt evident discriminatorii si disproportionate in raport cu situatiile avute in vedere.

In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarile au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.

Presedintele Senatului, in punctul sau de vedere, apreciaza ca sesizarile de neconstitutionalitate sunt intemeiate. In acest sens, in esenta, arata ca OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor instituie o adevarata sanctiune colectiva, bazata pe o culpabilizare globala facuta pe criterii administrative. Simpla expirare a actului de identitate al unei persoane (…) se constituie, potrivit acestei OUG, intr-o prezumtie de vinovatie, indiferent de modul in care a actionat si s-a comportat persoana respectiva. Acest aspect contravine flagrant principiilor statului de drept si ale ordinii de drept, potrivit carora orice sanctiune are ca temei o raspundere juridica, de regula individuala, determinata de savarsirea unei fapte ilicite cu vinovatie. Sistemul juridic al oricarui stat de drept consacra, iar functionarea acestuia se bazeaza pe prezumtia de nevinovatie, instituita de art. 23 alin. (11) din Constitutie, care stabileste ca o persoana este considerata nevinovata pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, prezumtia de nevinovatie constituind un drept fundamental al cetateanului roman. Or, OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, instituie legal o prezumtie de vinovatie in sarcina categoriilor de persoane care nu se incadreaza in prevederile acesteia, ceea ce contravine flagrant art. 23 alin. (11) din Constitutie.

Este inadmisibil ca intr-un stat de drept sa se adopte un act normativ care instituie o limitare a dreptului de a alege, pe temeiul unei culpabilizari generale avand la baza criteriul simplei expirari a actului de identitate care, la momentul eliberării lui, era in concordanta cu dispozitiile constitutionale si legale aplicabile in statul roman.

Totodata, este inacceptabil pentru un stat de drept ca persoanele nevizate de art. 1(d) din OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor sa suporte interdictia de a vota, in conditiile in care, in sistemul de drept actual, o astfel de masura poate fi aplicata doar in urma unei condamnari penale.

Or, ineligibilitatea subiectilor OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, se bazeaza pe expirarea buletinului de identitate, iar nu pe comportamentul lor actual, neluand in calcul inexistenta condamnarilor penale ale acestora, aducandu-se in acest mod atingere si prezumtiei de nevinovatie.

OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, instituie, in mod evident, o discriminare intre cetatenii romani in ceea ce priveste dreptul de vot, pe criteriul termenului de valabilitate al actelor de identitate, in conditiile in care aceasta restrangere depaseste cadrul constitutional prevazut de art. 53 din Legea fundamentala, negasindu-si justificarea la distanta de 20 de ani de la caderea regimului totalitar, in conditiile actualului context istorico-politic, in care nu sunt semnalate amenintari la adresa ordinii democratice si nici nu exista riscul reinstaurarii vechiului regim daca cetateanul voteaza in baza unui act de identitate expirat.

Potrivit art. 20 din Constitutie, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte, iar in masura in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Or, OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, aduce atingere unei serii de acte internationale care instituie drepturi si libertati pe care statul roman se obliga sa le garanteze.

Problema aneantizarii administrative a persoanei umane si a interdictiei drepturilor electorale aplicate persoanelor fara buletin a fost dezbatuta in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, existand, in acest sens, o serie de spete relevante in care Curtea, analizand interdictiile similare celor cuprinse in OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, adoptate de unele dintre statele din fostul bloc comunist, a constatat incompatibilitatea acestora cu art. 8, 10, 11 si 14 din Conventie, precum si cu art. 3 al Protocolului nr. 1 la Conventie.

In lumina argumentelor prezentate in rationamentele Curtii Europene a Drepturilor Omului, se poate deci observa ca OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor contravine atat art. 8, 10, 11 si 14 din Conventie, cat si art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventie, prin incalcarea cerintelor de proportionalitate ce se impun respectate ori de cate ori se aduce o restrangere drepturilor prevazute de Conventie.

Astfel, adoptarea sa restrictiva, la mai mult de 20 de ani de la caderea regimului comunist nu este proportionala cu scopurile legitime pe care se presupune ca le urmareste – respectiv „necesitatea insanatosirii moralei publice, si a legalitatii”, dupa cum se precizeaza in expunerea de motive -, reducand drepturile electorale la un nivel la care este adusa atingere insasi substantei acestora, fara ca necesitatea lor intr-o societate democratica sa fie demonstrata.

In considerarea celor expuse mai sus, rezulta ca adoptarea OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, la peste 20 de ani de la reinstaurarea democratiei in Romania, nu poate fi motivata de necesitatea eliminarii sau reducerii amenintarilor pe care subiectii restrictiei administrative ar putea-o constitui pentru blocarea procesului de democratizare, fiind o masura in vadita disproportie cu scopurile urmarite. Mai mult, instituirea unor interdictii pentru dreptul de vot, pe considerentul simplei expirari a actelor de identitate – statul fiind unul legal la data eliberării documentelor de identitate care intra sub incidenta OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor – fara aducerea vreunei probe care sa demonstreze ca persoanele in cauza au savarsit acte concrete care au urmarit reinstaurarea vechiului regim comunist in Romania constituie, ea insasi, o ingerinta adusa sistemului democratic roman, incalcand, in mod flagrant, insasi valorile democratiei pe care doreste sa le protejeze in acest fel.

In contextul incalcarii actelor internationale mentionate, ratificate de Romania, ceea ce rezida intr-un angajament asumat pe plan international, in raport cu celelalte state, de a promova si respecta drepturile prevazute de acestea, OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, va genera implicatii negative pe plan international atat in ceea ce priveste imaginea Romaniei, cat si a raspunderii sale din perspectiva angajamentelor luate prin aceste acte, deschizand calea sesizarii Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg de catre persoanele care se vor considera nedreptatite, cu grave consecinte asupra credibilitatii Romaniei la nivel international.

Presedintele Camerei Deputaţilor considera ca sesizarile de neconstitutionalitate sunt neintemeiate, deoarece legea criticata nu incalca normele constitutionale invocate in sustinerea criticilor. Astfel, referitor la infrangerea art. 23 alin. (11) din Constitutie, apreciaza ca acest text constitutional nu are nicio legatura cu continutul OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, intrucat in cuprinsul acesteia nu este prevazuta nicio forma de raspundere penala aplicată electorului, ci doar i se refuză dreptul de vot. In continuare, arata ca in aceeasi situatie de nemotivare a incalcarilor Constitutiei si a actelor internationale invocate se afla si celelalte sustineri ale autorilor sesizarilor. OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, este in concordanta cu prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (3) si art. 53, precum si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Asadar, cel putin pentru siguranţa statului, o asemenea norma juridica trebuie sa ramana in vigoare.

Guvernul arata ca in expunerea de motive, precum si in preambulul OUG sunt invocate ca argumente in sustinerea acestui demers necesitatea consolidarii valorilor si institutiilor democratice din Romania si pentru protejarea principiilor fundamentale constitutionale, inlaturarea „oamenilor liberi”, adica a acelor persoane care, potrivit Constitutiei Romaniei, „si-au pus viata in pericol pentru instaurarea democratiei”.

Analizand jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Guvernul recunoaste ca legea criticata, prin faptul ca impune, in mod nediferentiat, eliminarea tuturor persoanelor care au acte de identitate expirate, sau nu au deloc, deoarece se apreciaza ope legis ca acestea au adus prejudicii drepturilor si libertatilor fundamentale si ca acest comportament al lor este in sine de natura a prejudicia mecanismele democratiei, ridica probleme din punctul de vedere al conformitatii cu prevederile Conventiei Europene si ale Constitutiei Romaniei.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a recunoscut ca un stat, pentru a garanta stabilitatea si eficienta unui sistem democratic, poate dispune anumite masuri specifice si ca pluralismul si democratia sunt bazate pe un compromis care determina uneori cetatenii sa accepte limitarea exercitarii unor drepturi si libertati. In aprecierea art. 3 al Protocolului nr. 1 la Conventie referitor la organizarea, la intervale rezonabile, de alegeri libere cu vot secret, in conditiile care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la componenta forului legislativ, se lasa statelor membre o marja larga de apreciere asupra modului in care se reglementeaza drepturile respective, dar impune ca eventualele restrangeri ale exercitarii acestor drepturi sa nu afecteze insasi esenta lor.

Curtea a recunoscut, de asemenea, dreptul oricarui stat de a-si reglementa cadrul legislativ in contextul evolutiei politice interne. Curtea a aratat ca previzibilitatea unei norme, mai ales cand aceasta impune restrictii, nu a fost respectata atunci cand restrictia vine ca urmare a unor absurditati administrative, cand persoana in cauza, din cauza procedurilor redundante şi absurde, nu putea in mod rezonabil sa isi inoiasca buletinul de identitate si nici nu a fost somata in scris cu 180 de zile inainte de expirare sa isi inoiasca actul de identitate. (…)

C U R T E A,

examinand obiectiile de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa solutioneze obiectiile de neconstitutionalitate formulate de grupul celor 29 de senatori si de grupul celor 58 de deputati.

Obiectiile de neconstitutionalitate se refera la OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a drepturilor electorale pentru persoanele fara buletin de identitate, sau cu buletinul de identitate expirat.

Autorii sesizarilor sustin ca aceasta lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 4, art. 7, art. 8 alin. (1), art. 11 lin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si (3), art. 20, art. 23 alin (11), art. 29 alin. (1), art. 36, art. 41 alin. (1), art. 45 si art. 53, prevederilor art. 1, 2, 8, 9, 10, 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventie, ale Protocolului nr. 12 la Conventie, ale art. 6, 7, 8, 13, 15, 19, 20 si 21 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 19 si 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, ale rezolutiilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.096/1996 si nr. 1.481/2006.

Curtea Constitutionala considera ca asigurarea exercitarii nediscriminatorii a dreptului de a alege se poate constitui ca reper moral, dar si ca masura de redare a demnităţii umane electorului, de a i se recunoaste personalitatea juridica, indiferent dacă are, sau nu, buletin de identitate în termenul de valabilitate. A asigura legalitatea la scrutin nu inseamna, epurare sau razbunare pentru alegeri ideologice gresite ori accidente biografice, ci incercarea de regasire a demnitatii si increderii, precum si redarea autoritatii şi a încrederii cetăţeanului. Legalitatea accentueaza mai ales principiul responsabilitatii in exercitarea dreptului de vot, precum şi legitimitatea organelor alese, bazată tocmai pe participarea largă a cetăţenilor la vot, fără restricţii formaliste în dispreţul demnităţii persoanei. 

Dincolo de numeroasele probleme morale, sociale, politice, legale etc. ridicate dupa adoptarea OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, aceasta are, per ansamblu, un efect pozitiv in perioada de tranzitie a fostelor tari comuniste in vederea trecerii la un stat democratic, de drept, bineinteles, daca este adoptata in conformitate cu prevederile constitutionale ale statului.

Principiul egalitatii accesului la scrutin este consacrat prin Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului din 1789, precum si in art. 21 paragraful 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, potrivit caruia „Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi.” si in art. 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice din 16 decembrie 1966, potrivit caruia „Orice cetatean are dreptul si posibilitatea, fara niciuna dintre discriminarile si fara restrictii nerezonabile; […] c) de a avea acces, in conditii generale de egalitate, la exercitarea drepturilor electorale din tara sa„.

Astfel, sunt interzise discriminarile bazate pe rasa, sex, religie, opinie, avere, origine sociala, buletin de identitate, domiciliu etc., dar fiecare stat are dreptul sa impuna, pe cale legislativa, anumite conditii specifice pe care trebuie sa le indeplineasca un functionar public, cum ar fi contestarea, numai pe baza de documente oficiale, a: cetateniei electorului, exercitarea deplina a drepturilor civile si politice, identitatea administrativa etc., avand totodata in vedere imprescriptibilitatea cetateniei.

Asadar, in toate statele membre ale Uniunii Europene exista conditii specifice pentru accederea la scrutin. In unele state membre votarea se executa in baza oricarui inscris de identificare a titularului, in, sau inafara, termenului de valabilitate, alte state (Anglia, Japonia, SUA) solicita doar ca titularul sa isi declare verbal identitatea, si doar in cazul în care sunt suspiciuni justificate, comisia de votare are capacitatea si caderea de a il contrazice pe titular, pe loc, cu probe certe.

(…)

De altfel, chiar initiatorii OUG, invocand art. 53 din Constitutie, afirma ca OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor se subscrie acestei norme constitutionale care statueaza ca „Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea […] moralei publice, […]”, morala intinata de cutumele comunismului si ale statului politienesc.

La ora actuala, in Romania, in ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot, nu exista o conditionare de neapartenenta la vechile structuri comuniste sau de valabilitate a documentelor de identitate, ele neconstituind propriu-zis indatoriri cetatenesti.

In conditiile legislatiei actuale, o asemenea conditie este numai cea prevazuta la art. 36 (2) din Constitutia Romaniei: „Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.„.

Procedand la examinarea criticilor de neconstitutionalitate, Curtea ia nota de formularea intr-o maniera defectuoasa, a art. 1(d), ceea ce duce la concluzia ca restrangerile si interdictiile prevazute de aceasta OUG au ca scop „restrangerea exercitarii dreptului de vot”.

Curtea observa, de asemenea, ca dispozitiile OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, sunt lipsite de rigoare normativa.

Fata de aceste ambiguitati, Curtea se margineste sa atraga atentia asupra posibilelor dificultati de ordin practic in aplicarea masurilor prevazute de lege.

Raspunderea juridica, indiferent de natura ei, este o raspundere preponderent individuala si exista numai intemeiata pe fapte juridice si acte juridice savarsite de o persoana, iar nu pe prezumtii.

Asa cum s-a mai aratat, expirarea buletinului de identitate, fiind cel mult o contraventie minora, nu poate face obiectul pedepsei sau razbunarii. O pedeapsa poate fi impusa doar pentru o activitate criminala din trecut, pe baza Codului penal aplicabil si in conformitate cu toate procedurile si garantiile procesului penal.

Or, supusa controlului de constitutionalitate sub acest aspect, art 1(d) din OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor este excesiv in raport cu scopul legitim urmarit, deoarece nu permite individualizarea masurii. Aceasta OUG instituie o prezumtie de vinovatie si o adevarata sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si pe o culpabilizare generica, globala, facuta pe criterii administrative, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept si prezumtiei de nevinovatie instituita prin art. 23 alin. (11) din Constitutie. Desi OUG supusă criticii permite apelarea la justitie pentru justificarea interzicerii dreptului de vot, aceasta nu reglementeaza un mecanism adecvat in scopul stabilirii desfasurarii unor activitati concrete indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale. Cu alte cuvinte, legea nu ofera garantii adecvate de control judiciar asupra aplicarii masurilor restrictive, intrucat electorul cu actul de identitate expirat, procedural, nu primeste niciun document care sa ateste prezenta sa in fata comisiei de votare si nicio motivatie scrisa pentru refuzul de a i se permite exercitarea dreptului de vot.

Nicio persoana nu va putea fi supusa restringerii drepturilor electorale pentru simpla expirare a buletinului de identitate şi care, pînă la data scrutinului nu a comis incalcari grave ale drepturilor omului. Interdictia este permisa doar cu privire la acele persoane care au luat parte efectiv, eventual impreuna cu organizatii ale statului la grave incalcari ale drepturilor si libertatilor omului.

Art. 1 (d) din OUG supus controlului de constitutionalitate prevede una dintre principalele sanctiuni colective care vizeaza dreptul de a alege. Dispozitiile acestui articol de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 36 prin care se consacra dreptul de a alege, cu interdictiile expres si limitativ mentionate. Este evident ca dispozitiile art. 1 (d) din OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, excedeaza cadrului constitutional, prevazand o interdictie dreptului de vot, care nu respecta art. 53 din Constitutie referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Astfel, Curtea constata ca aceasta limitare este lipsita de proportionalitate in raport cu scopul urmarit, intrucat aduce atingere insesi existentei dreptului si nu isi justifica necesitatea intr-o societate democratica.

(…)

Totodata, Curtea observa ca OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, a fost adoptata, dupa 20 de ani de la caderea comunismului. De aceea, caracterul restrictiv al OUG este considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproportionalitatea masurilor restrictive, chiar daca prin acestea s-a urmarit un scop legitim al statului. (…)

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

Decide:

Constata ca OUG 95/2009, de completare a Legii 370/2004, de organizare a alegerilor, privind limitarea temporara a dreptului de a alege pentru persoanele cu documentele de identitate expirate, sau fără documente de identitate este neconstitutionala.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

––––––––––––––––––––

Răspunsul Arhivarului Poporului:

● Alături de PNL, PSD şi PC, UDMR urăşte electoratul român de pretutindeni

Aflu cu indignare despre opoziţia UDMR la proiectul legii votului prin corespondenţă înaintat de MAE.

Înţeleg opoziţia UDMR. Pragmaticeşte, UDMR este interesată în suprareprezentarea rezultată din prezenţa slabă a electoratului nemaghiar la urne. Şi PSD, şi PNL, şi PC, au cam aceleaşi obiective antidemocratice, însă nu pot să nu constat că, în mod obiectiv*, UDMR vădeşte o doză impardonabilă de cinism în promovarea propriului politicianism.

La ora actuală, din 18 milioane de potenţiali electori, într-un echilibru dinamic, 450.000 au actele de identitate expirate. Iar statul român nu pare a dori să renunţe la fudulia de a pretinde acte în termenul de valabilitate la exercitarea dreptului de vot.
Alte 2 milioane de electori sunt în străinătate, la distanţe (futu-i!) prea mari pentru ca, raţional, să îşi poată exercita dreptul de vot. Aşadar, din 18 milioane de electori, 2,5 milioane sunt neexploataţi electoral. Dead weight. Vite. Căcaţi. Aproape 14% din electori sunt excluşi din procesul electoral. Unul din şapte. Ăsta-i stat de drept? Nu! E un stat care doar mimează democraţia. Ce mi-e Rusia, ce mi-e România?

Pentru 14% din electori, organele alese ale statului nu au niciun fel de legitimitate. Repet: niciun fel de legitimitate! Este un potenţial exploziv imens. Unul din şapte electori este virtualmente un rebel legitim, imun la abureli legaliste. Iar partitocraţia nu îşi dă seama pe ce butoi de pulbere îşi tractează interesele-i scîrnave.

Ce face UDMR? UDMR speră ca, prin menţinerea celor 2,5 milioane de electori cu nisip în ochi şi căluş administrativ în gură, ea însăşi să fie suprareprezentată în aceeaşi proporţie.
Dar, să vedem care e preţul cu care UDMR vinde electoratul român. 6% (reprezentarea demografică) / 0,86 (randamentul maxim de exploatare în condiţiile actuale) = aprox. 7%.
UDMR trădează 2,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot, pentru a-şi adjudeca un procent în plus în Parlament. Adică, trei deputaţi. UDMR vinde 800.000 de români pe un deputat ungur în plus. Vă daţi sema ce căcăcioşi sunt liderii maghiari? Cît de uşor le poate cădea subţirea scliviseală de civilitate! Doar securiştii lui Dan Voiculescu mai vînd aşa ieftin electori contra deputaţi. Prin nesimţirea sa, UDMR demonstrează că este tovarăşul de drum al lui Ion Iliescu. Alături de Crin Antonescu (supranumit Guţă Tătărăscu jr.).

Cum poţi să vorbeşti despre loialitate faţă de statul român, cînd trădezi 2.500.000 de cetăţeni doar pentru a avea suficientă reprezentare cît să-i dai lui Verestoy Attila drept de jaf pe un milion de hectare de pădure în plus? Asta e UDMR? Jalnică şi nemernică formaţiune politică! Unde sunt ecologiştii? 😀

Aştept din partea UDMR un gest de demnitate, iar nu un nou set de sofisme menite să acopere nemernicia liderilor UDMR.

Pentru început, dacă UDMR va continua jegoasa-i pornire politicianistă, ca cetăţean al României, abandonat de formaţiunile trădătoare: UDMR, PNL, PSD şi PC, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a scoate UDMR din Parlament. Chiar dacă ar fi să merg din nou 1800Km pentru a îmi exprima scîrba.
Dacă pînă la alegerile generale din 2012, UDMR nu îşi va revizui poziţia faţă de votul prin corespondenţă, cu riscul de a complica şi mai tare peisajul politic, voi căuta să mobilizez electoratul xenofob (24%), electoratul repelat administrativ (14%) şi electoratul dezamăgit (46%) în aşa fel, încît UDMR să intre în Parlament doar cu 1 (unul) deputat, pe picior de egalitate cu deputatul comunităţii armeneşti.

Aşa să-mi ajute Dumneazeu!

––––––
* obiectiv, în sensul că expansiunea UDMR este limitată demografic.

Bacalaureatul faţă în faţă cu baka laureatul

Posted in Drepturi individuale by Marius Delaepicentru on 2011/07/11

În aceste zile, baka* laureatul, puternic ameninţat de acurateţea selecţiei la bacalaureatul din acest an, este omniprezent ca păduchele în vremuri de tifos. Stă încruntat cu degetul arătător îndreptat înspre reflectorul studioului TV, indicînd apropierea afîrşitului propriei sale prezenţe în spaţiul public.

Recentul val de rahat deversat de distrusturile media Realitatea TV şi Antena 3, culminînd cu documentul contrafăcut de un baka cu ifose de gazetar (e vorba de toxicul Radu Tudor) prin care nemernicul susţine că Daniel Funeriu, ministrul învăţămîntului şi-ar fi luat bac-ul pe sponcă, vine să sublinieze antiutopia din capul elitei frauduloase. Baka, dacă nu e ofensat şi fudul, nu se simte în largul său. Cel mai tare îl doare atunci cînd deşteptul este marcat ca deştept, iar prostul ca prost. De ce?
Pentru că, mai devreme sau mai tîrziu, baka va afla că maldărul său de cartoane cumpărate pe căi politice, pecuniare etc., va valora, în viitorul apropiat, zero lei şi zero drepturi. Diplomele spiru-harete vor putea fi folosite doar pentru îmbrăcat caiete.

Aşadar, să admirăm cuminţi zvîrcolirile baka-laureate, şi să îl încurajăm pe ministrul Funeriu. Bucla de feedback se închide bine.

––––––––
* baka(s.) prost, tembel, tont, tut (l.jap.)

● Ţara cartoanelor

Posted in Scatoalce de Stat, Teste by Marius Delaepicentru on 2011/07/06

Cartonul a însoţit întreaga noastră istorie posbelică. În anii 50-60 ai secolului trecut, cartelele de hrană şi îmbrăcăminte regulau întreaga viaţă a oamenilor. Cum te mutai în alt oraş fără viză de flotant, erai agăţat fie pe baza cartonului numit biroul populaţiei, fie nu aveai dreptul de a cumpăra pîine pentru că îţi lipsea celălalt carton vital: cartela de alimente. Pe la anul 1981, cartonul de alimente a reintrat în uz, desigur, după ce întreaga societate mai trecu peste o culme, două, de cultură şi civilizaţie.
Paşapoartele erau cartoane de lux, pe care poporul le primea numai la ocazii speciale: misiuni de spionaj şi de exterminare a exialţilor, sau după caz, cînd rahatul nerespectării drepturilor omului se întindea peste graniţe. Excepţia o făceau paşapoartele contracost, pentru emigrarea saşilor şi a evreilor, dar se cheamă că acelea erau licenţe pentru exportul cetăţenilor în viu.

Exploatatorii tradiţionali ai cartonului scris sunt socialiştii cu funcţii de răspundere. După ce au basculat ideologia care le împiedica grasele neveste să îşi poarte blănurile dincolo de zidurile vilelor, socialiştii scăpaţi de legea 18 au democratizat cartonul. L-au democratizat prin monopolizare peri-statală. Au înfiinţat noua ramură a economiei: cartonicultura. Cea mai importantă resursă de înavuţire a cleptocraţiei contemporane este cartonul scris.

● Primele cartoane postrevoluţionare şi bănoase au fost certificatele de revoluţionar ce i-au făcut oameni pe toţi pîrliţii agramaţi şi post-bacalaureaţi, cu conexiuni şi complicităţi în eşalonul II şi III al PCR.
● Cuponiada a avut ca materie primă tot cartonul. A generat şi miliardarii de carton, din care unul se răsfaţă cu ochii în televizor şi cu batista-n hidrant.
● Însuşi liderul socialist Ponta, aplică în prezent o schemă de evaziune fiscală pe bază de cartoane.
● Judeţul Argeş, şi alte cîteva judeţe din Moldova, fiefuri ale socialiştilor, sunt centre ilegale de eliberare a permiselor de conducere auto. O categorie aparte de cartoane, a căror eliberare are întotdeauna ca sfînt protector ministrul de interne. E de notat că cea mai mare producţie de morţi şi buşiţi la hectar o dau şoferii cu pile socialiste şi permise false.
● Cartoanele universitare spiru-harete reprezintă de asemeni o afacere profitabilă, în special pentru reţeaua patronată de alde Bondrea&Impostorii.

Se mai îndoieşte cineva că, pentru socialişti, cel mai preţios capital este lova/ paraua/ euroiul şi că îi doare în cur şi la inimă de voi, pulimea? Socialiştii vă blagoslovesc cu cît mai multe drepturi pozitive, pentru a vă fura cît mai mulţi bani în baza lor. Pentru că, nu-i aşa, orice drept pozitiv trebuie atestat cu carton. Iar scriitorul de cartoane este tocmai socialistul ce le-a făcut obligatorii „spre binele poporului”. Cuplul de forţe la reproducţia sistemului (prin conraselecţie) este cel format din carton şi mîndria de a da şi primi şpagă pentru carton.

Ziele trecute, maşinăria de alimentare a cooperativei de cartoane universitare se gripă. Bacalaureatul de sub ministeriatul lui Daniel Funeriu încetă să mai furnizeze guvizi agramaţi pentru cooperativa lui Bondrea.
E de aşteptat ca socialiştii să sară de cur în sus. O resursă de pricopseală şi în celaşi timp de pervertire a moravurilor, (cu etica şi echitatea socialistă de şpagă) se reduse la 40%. Vînzoleală mare. Reacţia socialiştilor, a liberalilor de carton şi a conservatorilor de carton asfaltat este una previzibilă. Dizgraţioasă. Totuşi…

În funcţie de cum se vor poziţiona liderii PDL faţă de canciocul de nisip turnat de ministrul Funeriu în angrenajul corupţiei din învăţămînt, ne vom da seama dacă reforma din învăţămînt este una reală sau urmează a fi ajustată la una de carton ondulat şi la fel de socialist ca cel al socialiştilor.

De asemeni, un test important pentru PDL va fi reforma administrativă. Vom afla dacă PDL vrea o regionalizare adevărată, ca în Ţara Cantoanelor, sau doar o ţară a cartoanelor.

Un lucru e clar: carton vreţi, carton veţi mînca. (I’ll be back soon with another cartoon.)

● Clubul restauranţilor amatori

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2011/07/04

Mai acum un an mi s-a ars becul de la firma restaurantului. Firma e undeva la cucurigu, pe un panou colectiv, prins perpendicular şi diedru pe faţada clădirii. Pentru a schimba becul era nevoie de o autospecială cu gabie. Nu m-am încumetat să contractez una, ştiind că mă va usca devizul. În situaţii dintr-astea, aştept să se ardă şi becul altei firme, pentru a aranja ieşirea la jumătate de preţ.
De data asta, în lipsa becului, soţia mi-a propus să ne facem simţită prezenţa, prin arborarea unui drapel românesc. Zis şi făcut. Cumpărai o undiţă telescopică şi un drapel. Cînd să mă apuc să dau în zid găurile pentru suport, soţia îşi dădu seama că nu era soluţia cea mai bună. Aceleaşi culori sunt folosite de către o sectă religioasă japoneză (Sokagakkai). Nu vroiam să ne identificăm cu secta cu pricina, aşa că am renunţat la idee. I-am telefonat unui client de profesie electrician. Întîmplător avusese un şantier mic chiar în zonă. Pe drumul de întoarcere se abătu pe la prăvălie şi ne schimbă becul pentru doar 1/3 din preţ.

Ce concluzie desprindem? Că interpretarea unui simbol nu depinde neapărat de simbol, ci de experienţa anterioară a receptorilor simbolului. Un simbol nu îşi poate fi niciodată suficient sieşi. Nu există simboluri absolute, ci numai simboluri recunoscute.

Ce vreau să zic? Păi, să o luăm încetişor.

Un obscur (pentru mine) istoric, de numai 29 de ani, pe numele său Filip-Lucian Iorga, a deschis o listă* de semnături în sprijinul Casei Regale. Nu ştiu exact la ce foloseşte lista, şi ce îşi propun semnatarii să demonstreze, dar ea cuprinde nume de personalităţi din varii domenii: de la mardeiaşul interlop Bogdan Chirieac, la apreciatul actor Victor Rebengiuc, trecînd prin „analismul politic” al lui Mugur Ciuvică. Heteroclită listă!
Semnatarii se autointitulează „trădători”, în semn de solidaritate cu Regele Mihai I, după perdaful de acum aproape două săptămîni, tras în contumacie de Preşedinte, în direct, la o oră de maximă audienţă.

Nu zic că o mică parte din cei ce subscriu acolo n-ar fi trădători notorii (cel puţin moral), însă nu pot să nu mă mir de obiectul listei: Regele şi monarhia.
Deocamdată, Regele reprezintă ori un simbol caduc, ori un simbol murdar (cititorule fanatic, lasă piatra jos!), ori un simbol străin sau înstrăinat. Preşedintele vede arondarea Regelui, Rusiei. Este liber să considere asta, însă, oricît de multe şi de lungi ar fi listele de indignaţi contrari, Regele nu se va putea spăla de ruşine, şi nici Preşedintele nu poate fi contrazis, atîta timp cît Regele a tăcut, şi tace, pe tema păcatului abdicării din 1947.

Spre deposebire de drapelul pe care vroiam să îl arborez în faţa restaurantului, Regele e un simbol viu, cu voinţă şi cu conştiinţă. Singurul care ar avea ceva mai mare influenţă în recuperarea simbolului, întru restaurarea monarhiei, este Regele însuşi. Procedura e simplă: căinţa publică. Pînă atunci, pentru mine, Regele rămîne, precum tricolorul din faţa prăvăliei mele, un simbol bruiat, pe care nu îl pot arbora fără lungi explicaţii. Explicaţii pe care nu întotdeauna le pot da.

De ce ar fi nevoie de căinţa Regelui? Păi, pe 30 decembrie 1947, Regele a semnat un document dezonorant, atît pentru sine, cît şi pentru toţi cetăţenii români de atunci (şi de atunci încoace).

Nu pot să nu observ similitudinea între semnarea declaraţiei de abdicare a Regelui şi semnarea unui angajament de turnător la Secu.

Mulţi dintre susţinătorii „cronici” ai Regelui sunt gata să înghită, şi înghit, pocinogul istoric al Regelui pe nemestecate. Îl consideră pe Rege un simbol curat. Nimic mai legitim. Dar să vedem cît de creştinească e atitudinea lor.

Ce nu prea înţeleg, este că, aceiaşi oameni care îl susţin necondiţionat pe Rege, s-au arătat de-a lungul timpului intransigenţi cu turnătorii Secu. Fiare, aş putea spune. În limbajul lor în legătură cu turnătorii secu, se regăsesc aceleaşi cvinte pe care Preşedintele le-a folosit pentru gestul de abdicare al regelui: trădare, slugă. Cu ce este mai murdară Mona Muscă**, în comparaţie cu Regele? Dar Dan Voiculescu, altminteri susţinător de faţadă al monarhiei?

O altă observaţie este că o bună parte a „monarhiştilor” de ultimă oră sunt cam aceiaşi cu cei care nu recunosc caracterul imperativ al unui referendum popular, şi nici nu vor să audă de schimbarea Constituţiei actuale.

Aşadar, constatăm că, indiferent de motivaţia lor intimă (idealistă sau pragmatică), axiologic, susţinătorii „lirici” ai monarhiei sunt incoerenţi, şi nici nu par a-şi da seama de schizoidie.

În aceste condiţii, ce şanse de restaurare a monarhiei credeţi că sunt? Să speculăm: monarhiştii de circumstanţă ar sabota cu toate mijloacele validarea unui referendum pe tema formei de guvernămînt. În timp ce monarhiştii necondiţionaţi sunt gata să îşi tîrască simbolul aşa murdar cum este. Acuma, orice om cu simţ moral îşi dă seama că nu poţi vinde un popor întreg pentru ca apoi să revii senin să-ţi preiei tronul fără un minim şi la fel de simbolic act de penitenţă. Poţi prosti cîţiva automanipulaţi de wishful thinking, dar nu un popor întreg.
Repet întrebarea. În aceste condiţii, ce şanse de restaurare a monarhiei credeţi că sunt? Vă spun eu: zero, nada, nema, canci.

Oameni buni, dacă vreţi să fiţi coerenţi cu voi înşivă, faceţi naibii întîi şi întîi o listă prin care să îi cereţi expres Regelui să îşi exprime regretul că ne-a vîndut Rusiei. Fiecare turnător la Secu şi-a vîndut rudele, prietenii, cunoscuţii, colegii, dar nu întregul popor. Ce vă orbeşte în aşa hal, încît să nu vedeţi murdăria? Cîtă murdărie credeţi că poate înghiţi poporul acesta?

Dar, ca să n-o mai lungesc, pentru a face albul, alb şi negrul, negru, iată planul:

1) Militaţi pentru ca Regele să se autolustreze prin căinţă publică.
2) Consultaţi jurişti (în lista F.L. Iorga nu figurează niciunul deocamdată).
3) Popularizaţi gestul Regelui. Rugaţi-vă ca Regele să trăiască încă unul doi ani cel puţin.
4) Organizaţi referendum pe tema formei de guvernămînt.
5) Schimbaţi Constituţia actuală cu totul.
6) Votaţi noua Constituţie.

Niciuna din cele 6 etape nu poate fi sărită, fără ca planul să fie aruncat în aer.

Succes!
Doamne ajută!

–––––––––
*Printre cei care au semnat apelul istoricului Filip-Lucian Iorga: Zoe Petre – istoric, Neagu Djuvara – istoric, Stefan Caltia – pictor, Victor Rebengiuc – actor, Adrian Cioroianu – istoric, profesor universitar, Gheorghe Ciuhandu – Primarul Municipiului Timisoara, Florin Zamfirescu – actor, Doina Uricariu – scriitor, Michael Shafir – politolog, prof. univ. Cluj, Virgil Bercea – Episcop greco-catolic de Oradea, Val Valcu – jurnalist, Marilena Rotaru – realizator de televiziune, Dorina Rusu – presedinte Fundatia „Horia Rusu” , Marius Ghilezan – scriitor si jurnalist, dr. Gheorghe Ghilezan, fost medic al echipei Poli Timisoara, Cristian Bădiliţă – istoric al creştinismului, Şerban Foarţă – scriitor, Liviu Antonesei – scriitor, Petre-Mihai Bacanu – jurnalist, Cristina Topescu – jurnalist, Bogdan Chirieac – jurnalist, Mugur Ciuvica – analist politic, Mircea Cornișteanu – regizor, directorul Teatrului Național din Craiova, Oana Stanciulescu – jurnalist, Dorel Dorian – jurnalist, dramaturg, fost membru al Parlamentului Romaniei, Mircea Kivu – sociolog, Ioana Vintila-Radulescu – lingvist, Horia Uioreanu – inginer, deputat PNL de Cluj, Horațiu Buzatu – arhitect, om de afaceri, fost deputat, Ana-Maria Mihail – lingvist, Anca Florea – jurnalist, Liana Serban (sotia regretatului George Serban, autor al Proclamatiei de la Timisoara), Vlad-Constantin Badea – presedinte „Initiativa Tinerilor pentru Modernizarea Romaniei”

** Apropo, se făcură deja 5 ani de la deconspirarea Monei Muscă. Nu se autosesizează nimeni?

Tagged with: , , ,

★★★ Petru Groza avea pistolul cu cea mai lungă bătaie în timp

Posted in baconschi, Scatoalce de Stat by Marius Delaepicentru on 2011/07/01

Motto :

-Ce căutaţi aici? Nu aveţi Siberia aia imensă?
-În Siberia e iarna ger, iar vara, noroi şi ţînţari. Nouă, aici, la voi, ne place. Vă vom înlocui. Încet, încet, vă vom trimite pe voi în Siberia.”

(Aleksandr ZinovievHomo Sovieticus)
(citat aproximativ din memorie)

Un surprinzător comunicat pus în circulaţie de Ministerul de Externe rus foloseşte un limbaj extrem de contondent la adresa Preşedintelui României, şi implicit a României, fără să treacă prin necesarele şi premergătoarele faze procedurale (chemări de ambasadori la explicaţii etc.). Rusia califică nici mai mult nici mai puţin decît bravada nerusinata ieşirea de săptămîna trecută a Preşedintelui. Un calificativ fără precedent în limbajul diplomatic. Rusia acuză România că nu respectă cele 27 de milioane de victime produse de: instrucţia precară, lipsa unui stat major coerent, prezenţa apăsătoare a unui generalissim atoateştiutor, ambiţiile leninist-hrăpăreţe, pistolul ofiţerului politic din ceafa soldatului, taberele de reeducare, foametea atent dozată, asasinatele în masă, deportările, violurile în rîndul populaţiei feminine(eventual masculine), politica economică dezastruoasă, jertfe de sînge cu care URSS şi-a plătit sieşi ficţiunea ideologică de mankurtizare, de creare a omului nou, redus la nevoi etilice dublu distilate, ca replică la rinocerizarea fascistă.

Prin insolentu-i protest, Rusia îşi manifestă sprijinul total şi condiţionat, pentru regatul subteran şi Crescent, fondat de troica peltic-papiţoaie, pe osteoclast domnesc.

Rusia mardeiaşă ameninţă că are şi gaşcă în Europa „civilizată”. Europă civilizată care îşi vinde osteoblastele din coloana vertebrală, pe gaz şi petrol, înainte de a şi-o vinde şi pe mă-sa.

Episodul e doar o etapă de goarnă în planul mai larg de restaurare a hegemoniei politice ruse asupra ariei de terra deserta, „spaţiu vital” cu care oricărei tiranii îi place să se înconjoare. Pentru liniştea muscalului.

În acest răstimp, Sarkozy rostogoleşte francofonia cu băţul, iar Schroeder se scobeşte plictisit în nas la biroul unei corporaţii ruse.

Iată cum, lipsa unui gest de demnitate din partea Regelui Mihai I, în faţa pistolului lui Petru Groza, se răzbună, în ciuda faptului că România nu mai este republică populară, şi nici Rusia nu mai este URSS. Pe podeaua murdară, mujicului îi vine mai uşor să scuipe.

Îi mulţumesc misteriosului @Snapshot pentru snapshotul de mai jos.

Despre fotografii: Am scanat originalul, dar cu semnificantul 「Ion Slobozeanu」 veţi putea găsi pe net întregul număr al revistei Life din 19 februarie 1940.

EDIT Comunicatul MAE nu a întîrziat.

Ministerul roman de Externe a luat nota cu surprindere de declaratia exprimata in numele Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse, care se refera la unele comentarii ale presedintelui Romaniei pe teme istorice. MAE roman considera complet nepotrivit limbajul folosit in declaratia oficialului rus pe acest subiect si dezavueaza utilizarea unor comentarii privind evenimente tragice, atat pentru poporul roman, cat si pentru cel rus, de acum 70 de ani, dandu-le o semnificatie in actualitatea politica.

„Consideram regretabila si lipsita de temei lansarea unei asemenea reactii publice cu o violenta de limbaj inacceptabila, fara o informare completa si o minima interactiune prealabila in plan diplomatic”, se arata intr-un comunicat de presa.

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei are deplina deschidere pentru a dialoga cu Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse, pentru eliminarea oricaror confuzii si denaturari ale informatiilor ce au stat la baza reactiei oficialului rus.

In acelasi timp, Ministerul Afacerilor Externe considera ca acest episod nu trebuie sa conduca la afectarea dialogului firesc, purtat in termeni de civilitate, care este normal sa defineasca relatiile bilaterale si isi exprima disponibilitatea pentru dialog cu Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse pe orice tema de interes bilateral.