★ Diaspora nu are nevoie de parlamentari speciali, ci de procedura de vot prin corespondenţă
Acum trei ani, într-o vizită în România, am experimentat circulaţia incognito. Am descoperit cu acea ocazie că, deşi între timp devenisem cetăţean român cu domiciliul în străinătate, figuram în hîrţoagele de evidenţă a populaţiei, cu ultimul domiciliu din ţară. Intenţionez să valorific remanenţa datelor, în folosul lărgirii participării cetăţenilor la scrutin.
Trăiesc în diaspora de mai bine de două decenii. Am fost împiedicat sistematic să votez. Nici măcar după adoptarea legii 35/2008 şi înfiinţarea cîtorva fotolii de reprezentanţi ai diasporei, lucrurile nu s-au ameliorat. Legea electorală nu a făcut decît să mărească proporţia de demagogie, de ipocrizie, de inechitate, de amatorism, de mînie, de lehamite.
Pentru a căuta o soluţie de mărire a participării cetăţenilor la vot, vă propun să analizăm întîi bazele morale ale organizării alegerilor.
1) Natura alegerilor
Alegerile uninominale sunt profund teritorializate. Principiul este: votezi pentru locul în care ai domiciliul permanent. În condiţiile actuale, ţinînd seama de marea mobilitate a populaţiei, participarea la scrutin va fi mult redusă, atît la alegerile generale, cît şi la cele locale (prin definiţie teritorializate) deoarece este practic imposibil să ţii oamenii acasă. Şi este chiar abuziv să îi ţii acasă, deoarece astfel se acreditează ideea că cetăţenii atîrnă de stat, iar nu viceversa. Ceea ce este inechitabil. Nu poţi pedepsi cetăţeanul doar pentru că este mobil.
2) Demografia
Datele ce stau la baza întocmirii colegiilor electorale, fie că e vorba despre alegerile generale sau locale, sunt cele de la serviciul de evidenţă a populaţiei. Registrul de evidenţă a populaţiei nu minte. În orice caz, nu minte ireversibil. Aşa cum am arătat în preambul, datele rămîn acolo chiar şi după schimbarea statutului de şedere al cetăţeanului român în altă ţară.
Cînd legiuitorul a introdus colegii pentru diaspora, nu s-a bazat pe datele de evidenţă a populaţiei, ci pe estimări. Dacă paşapoartele CRDS dau certitudinea rezidenţei cuiva în altă ţară. paşapoartele simple nu. Titularul se poate repatria a doua zi, sau după 15 ani. Nimeni nu poate estima cu oarecare precizie mişcarea.
Bazele diferite de constituire a colegiilor dau inevitabil iechitate în reprezentare. Nu poţi fixa colegiile electorale după ureche, ci numai după date certe.
3) Conflictele de legi
Multe state înţeleg să îşi exercite suveranitatea şi prin interzicerea activităţilor politice străine. Din start, vor fi state în care partidele româneşti vor fi împiedicate să îşi formeze organizaţii extrateritoriale. Asta înseamnă că nu pot fi înfiinţate nici secţii de votare în locuri dinafara jurisdicţiei româneşti. Ceea ce este în esenţă tot o inechitate, deoarece nu toţi electorii locuiesc vizavi de ambasadă sau de consulat.
Aşadar, observăm că din toate punctele de vedere, atît teritorialitatea, cît şi extrateritorialitatea, produc nedreptăţi.
Nedreptăţile se pot topi prin opunerea soluţiilor ateritoriale, fie în spaţiu, fie în timp.
Sună pretenţios? În fapt este simplu. Pentru electorii mobili pe termen scurt, am descris deja procedura de vot în avans.
Pentru electorii mobili sau lipsă pe termen lung, votul prin corespondenţă. Inclusiv la alegerile locale. Un exemplu recent este cel din 2011, de la alegerile locale din localităţile spulberate de ţunami, localităţi ai căror locuitori stau cu anii în refugii, uneori la distanţe de sute de kilometri.
Propunerea mea de raţionalizare a organizării alegerilor generale şi locale se bazează pe faptul că majoritatea covîrşitoare a celor care nu se află în localitate au încă legături solide, inclusiv patrimoniale, cu locul din care au plecat (temporar sau permanent).
Optica cea mai sănătoasă de tratare a persoanei politice, din partea statului, este: permanent este temporar.
Cu alte cuvinte, chiar şi cei cu domiciliul în străinătate au dreptul şi sunt datori să voteze pentru circumscripţia care arondează ultimul lor domiciliu din ţară. Aceasta este în fapt esenţa naţiunii. Votezi pentru locul în care te-ai născut. Naţiune vine de la natal. Principiul permanent este temporar face ca şi conflictele de legi să dispară. Distanţa dintre cetăţean şi stat se acoperă cu ateritorialul serviciu poştal.
Consecinţa imediată a votului prin corespondenţă – inclusiv la alegerile locale – este că devine inutilă existenţa parlamentarilor de diaspora. Criteriul de apartenenţă la naţiune se unfică astfel, prin ataşarea fiecărui cetăţean, oriunde ar fi el, a unui domiciliu, fie şi fictiv*), în ţară. O situaţie mult mai naturală, în care statul se abţine să diversifice categoriile de cetăţeni. În locul excluziunii, al dezbinării, al invidiei, se instalează incluziunea socială, fie şi de la distanţă.
––––––-
*) Rezidenţii străini din Japonia pot solicita de la primărie adeverinţe de domiciliu, pentru domiciliul din ţara de origine, dacă doresc. Pot de asemeni solicita şi adeverinţă pentru domiciliul din Japonia. Prima, pentru proceduri în baza cetăţeniei. Cea de-a doua, pentru proceduri în baza rezidenţei.
▲ Instrucţiuni de vot în Japonia
Duminică au avut loc alegerile parţiale pentru Senatul Japoniei. Despre importanţa recentelor alegeri poate voi scrie un articol separat. Mă mărginesc doar la a prezenta felul în care se votează.
Alegătorul primeşte o carte poştală. Pe revers are înscrise următoarele informaţii:
[Titlul] Carte poştală
[Codul poştal] 73….
[Adresa destinatarului] Hiroshima….
[Numele destinatarului] Hisa….Mi… sama
[dedesubt] două coduri de bare cu corespondent în listele electorale
[Timbrul poştal – pătratul verde] „Corespondenţă cu plata la colectare”
[lozincă în acelaşi cadru] „Alegeri curate – viitor luminos”
[Dreptunghiul roşu] Biroul pentru alegeri
[Expeditor (în parantezele verzi)] Comisia de organizare a alegerilor din primăria sectorului… municipiul Hiroshima. [Rîndul II] Adresa… nr telefon… şi un număr de control (probabil pentru prevenirea falsificării)
[Cadrul rotunjit] (cu roşu) Înştiinţare pentru alegeri (cu verde) Alegeri ordinare pentru Senat.
[Ziua alegerilor] iulie 21 între orele 7 şi 20.
[Locul] secţia 311 Cartierul… ochiul 2, căminul cultural al ochiului 2. şi urmează adresa: ochiul 2, 9-26
[Deasupra liniei orizontale verzi] Votul în avans poate fi exercitat între 5 şi 20 iulie (pentru cei ocupaţi cu altele la data alegerilor)
[Sub linia verde (litere roşii)] Detalii pe spatele cărţii poştale.
Tot acolo sunt două rubrici pentru completat de către comisia de votare. Probabil, numărul de buletine pentru uninominal şi pentru listă. Probabil, număr de control pentru inventarul buletinelor de vot de la sfîrşitul votării.
Aversul conţine instrucţiunile
Coloana din stînga
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
[Fraza 1] Dacă aduceţi cartea poştală la secţia de votare, identificarea dumneavoastră va decurge rapid.
[Fraza 2 litere roşii] Chiar dacă pierdeţi cartea poştală, vă rugăm veniţi la secţia de votare, deoarece puteţi vota.
[Fraza 3] La secţia de votare vă putem identifica dacă ne răspundeţi cînd v-aţi născut (luna şi ziua). În mod sigur nu vă vom întreba în ce an v-aţi născut. Sau:
[Fraza 4] vă putem identifica în baza unui document, cum ar fi permisul de conducere.
[Fraza 5] Vă rugăm să cooperaţi, pentru a nu vă pierde importantul vot.
Modul de votare
[dreptunghi roşu plin 1] Pentru votul uninominal, scrieţi numele candidatului pe buletinul de culoare galben deschis.
[dreptunghi roşu plin 2] Pentru votul proporţional pe listă, scrieţi pe buletinul de culoare albă numele candidatului sau pe cel al formaţiunii politice.
Despre informaţiile publice
[Fraza 1] Vom actualiza informaţiile publice strecurînd flaiere în ziare (Asahi, Chuugoku, Mainichi, Yomiuri, Sankei)
[Fraza 2] Dacă nu sunteţi abonat la niciun ziar, după o cerere la comisia de sector de organizare a alegerilor, vă putem trimite informaţiile prin poştă.
[Fraza 3] În plus, la primăria de sector, la căminele culturale de cartier şi în alte locuri, puteţi găsi aceleaşi flaiere.
Coloana din dreapta
[Cadru roşu] Îndrumări pentru votul în avans (vă rugăm apelaţi în caz de nevoie)
În cazul în care aveţi treabă, sunteţi la muncă etc. în ziua votului, vă rugăm folosiţi sistemul de vot în avans. (Este nevoie să completaţi o cerere).
[pătrat verde 1] Interval de timp: începînd cu ziua următoare anunţării alegerilor şi pînă în preziua alegerilor. Inclusiv sîmbăta, duminica şi sărbătorile legale.
[pătrat verde 2] Orar: de la 8:30 la 20:00.
[pătrat verde 3] Locul: La primăria sau la biroul teritorial în a cărei/cărui jurisdicţie locuiţi. (cu excepţia biroului teritorial de pe insula Ninoshima).
[pătrat verde 4] Documente necesare: cartea poştală de faţă.
Despre votul la distanţă
Dacă locuiţi la o altă adresă, şi nu puteţi ajunge la secţia de votare de care apraţineţi, şi nu puteţi nici să votaţi în avans, puteţi purcede la votul la distanţă. Detalii puteţi afla dacă luaţi legătura cu cea mai apropiată comisie de organizare a alegerilor.
★ Reclamaţie la CSM
Preiau difuzarea unui nou document de interes public. Semnatarii sunt listaţi la coadă
In baza art. 133 alin. (1) din Constitutie si art. 1 alin. (1) din Legea 317/2004 prin care CSM este definit drept garant al independentei justitiei, precum si in baza art. 30 alin. (1) si art. 74 alin. (1) lit. g) din Legea 317/2004, îi solicităm Presedintelui CSM sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa exprime o pozitie publica a CSM cu privire la declaratiile Primului ministru in exercitiu, Victor Ponta, facute in cursul anchetei din dosarul privind posibile cazuri de coruptie si frauda la Bacalaureat de la liceul Bolintineanu, precum si sa analizeze impactul asupra independentei justitiei al acestor declaratii care par a fi determinat oprirea audierii unor persoane si modificari ale strategiei in ancheta penala:
Reproduc mai jos textul scrisorii:
“9 iulie 2013
Doamnei Oana Andrea Schmidt-Haineala
Presedinte, Consiliul Superior al Magistraturii
Doamna Presedinte,
Conform raportului Comisiei Europene (CE) de monitorizare pe justitie si anticoruptie in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), publicat in ianuarie 2013, independenta justitiei in Romania a devenit o tema de ingrijorare profunda la nivelul Comisiei incepand cu vara lui 2012. Comisia atrage atentia in mod explicit ca “una dintre preocuparile majore a fost dovada clara a exercitarii de presiuni asupra institutiilor judiciare si a lipsei de respect pentru independenta sistemului judiciar” si ca, in ciuda recomandarilor din raportul din vara lui 2012 al Comisiei, “atacurile cu motivatie politica la adresa sistemului judiciar nu au incetat.”
Potrivit art 133 alin (1) din Constitutia Romaniei, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. De aceea, in calitate de cetateni ai Romaniei, interesati de garantarea independentei justitiei si ingrijorati de interferentele politice la care asistam, va rugam sa sesizati Inspectia Judiciara si sa exprimati o pozitie publica a CSM cu privire la declaratiile Primului ministru in exercitiu, Victor Ponta, facute in cursul anchetei din dosarul privind posibile cazuri de coruptie si frauda la Bacalaureat de la liceul Bolintineanu si sa analizati impactul asupra independentei justitiei al acestor declaratii care par a fi determinat oprirea audierii unor persoane si modificari ale strategiei in ancheta penala.
Ne intemeiem aceasta solicitare pe art. 133 alin. (1) din Constitutie si art. 1 alin. (1) din Legea 317/2004 prin care CSM este definit drept garant al independentei justitiei, precum si pe art. 30 alin. (1) si art. 74 alin. (1) lit. g) din Legea 317/2004 care definesc obligatia si competentele CSM si ale Inspectiei Judiciare in legatura cu apararea independentei judecatorilor si procurorilor.
La inceputul lunii iulie 2013, presa a inceput sa relateze detalii despre o cercetare penala in curs cu privire la un posibil caz de coruptie si frauda la Bacalaureat de la liceul Bolintineanu din Bucuresti. Conform informatiilor publice, procurorii investigheaza posibila comitere a unor infractiuni de luare si dare de mita sau de trafic de influenta de catre directoarea liceului, membri ai comisiei de supraveghere a examenelor si alte persoane. Ca urmare, directoarea liceului a fost arestata preventiv de un complet de judecatori al Tribunalului Bucuresti.
Pe 5 iulie 2013, procurorul de caz a inceput audierea participantilor la examenele de Bacalaureat, fapt ce a atras, in mod firesc, atentia mass media si a declansat dezbateri publice. In acest context, fara a avea atributii legale si incalcand principiului separatiei puterilor in stat, Primul ministru Ponta a facut primele declaratii, acuzand procurorii de comportament abuziv (ca „pe vremea comunistilor”) si dand indicatii cu privire la desfasurarea anchetei („procurorul care are dosarul sa faca bine sa… […] O sa vorbesc cu ministrul Justitiei, sa discute cu Procurorul General.”)
Asadar, in plina desfasurare a unei activitati de cercetare penala, Primul ministru Ponta intervine public, califica si eticheteaza o ancheta penala in curs si da indicatii procurorului de caz cum sa-si stabileasca strategia, spunandu-i practic pe cine are voie sa audieze si pe cine nu. Mai mult, ii cere Procurorului General, prin intermediul ministrului Justitiei, sa intervina in ancheta, fapt anticonstitutional care incalca principiul separatiei puterilor in stat, fiind o incercare de a influenta si intimida justitia. Daca Primul ministru Ponta considera ca s-au comis erori in timpul procedurilor, acesta trebuia sa sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii si nu sa dea indicatii procurorilor ce sa faca sau sa nu faca in cursul unei anchete penale.
Credem ca declaratiile Primului ministru au urmarit incalcarea independentei magistratilor si discreditarea unei interventii legitime a statului in ceea ce pare a fi un caz grav de coruptie in invatamant. Acestea au avut urmari concrete:
·dupa declaratiile lui Victor Ponta, s-a renuntat la audierile din 5 iulie in dosarul privind suspiciunile de frauda la examenele de Bacalaureat de la liceul Bolintineanu, acestea fiind reprogramate. Conform informatiilor aparute in presa, unul dintre anchetatori a declarat: „aveam citatiile, dar aveam pregatite si mandatele de aducere, in cazul in care era nevoie sa le folosim. Asa e procedura legala. […] Pâna la urma nu le-am folosit pentru ca s-a iscat acel scandal prin intermediul televiziunilor.”
·ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a anuntat ca, la cererea Primului ministru, l-a sunat pe Procurorul general al Romaniei pentru a vorbi cu procurorii care anchetau cazul fraudei la Bacalaureat de la liceul Bolintineanu: “M-a sunat putin mai devreme premierul legat de aceasta situatie. Am vorbit cu domnul Nitu (Tiberiu Nitu, procurorul general al României- n.r.) si l-am rugat sa discute cu colegii nostri procurori”[10]. Aceasta echivaleaza cu recunoasterea imprejurarii ca declaratiile Primului ministru au fost, in fapt, un ordin cu efecte concrete, care s-au si produs, constituind o interventie directa in justitie a executivului: ancheta a fost intrerupta prin interventii si intimidari politice, incalcandu-se independenta justitiei.
Cateva zile mai tarziu, pe 7 iulie, intr-un interviu acordat postului de televiziune Antena 3, Primul ministru Ponta a continuat declaratiile de intimidare si influentare a justitiei, demonstrand ca afirmatiile din 5 iulie nu au fost erori facute cu buna credinta intr-o dezbatere publica, ci au avut intentia de discreditare a magistratilor si de cenzurare a activitatii acestora. Primul ministru Ponta a folosit, printre altele, urmatoarele expresii: actiunea procurorilor este un „abuz ingrozitor”, un „abuz foarte grav”, „o actiune prost gândita si prost coordonata”, o actiune „comunista” si „fascista”.
Potrivit legii, numai Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara pot sanctiona si cenzura activitatile judecatorilor si procurorilor. In acest sens, apreciem ca interventiile publice ale Primului ministru Ponta nu fac parte dintr-o dezbatere publica privind independenta si eficienta justitiei, care poate fi si critica, ci au urmarit oprirea anchetei in curs la liceul Bolintineanu, care are ca obiect cercetarea suspiciunilor de frauda si coruptie la recentele examene de Bacalaureat.
De aceea, consideram ca sesizarea Inspectiei Judiciare si asumarea unei pozitii publice a Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu afirmatiile si actiunile Primului ministru Ponta sunt necesare pentru a apara separatia puterilor in stat si a consolida independenta si eficienta justitiei.
Va asiguram, inca o data, de sprijinul nostru in realizarea obiectivelor asumate de Romania, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Mecanismul de Cooperare si Verificare.
Cu consideratie,
Teodor Baconschi
Monica Macovei
Adrian Papahagi
Ionut Popescu
Cristian Preda
Sever Voinescu”
★ Discurs la gura peşterii consiliului naţional de coordonare
Azi, Partidul Democrat Liberal a ales să urmeze ponorul de acces în mediul troglodit din care a izbucnit cu ani în urmă. Un ciopor de laşi, incapabil să raţioneze, l-a exclus pe unul dintre cei mai coerenţi doctrinar oameni politici: Cristian Preda. Un partid care nedreptăţeşte nu va putea contrasta în bine, cu nedreptăţile naţional-socialiştilor din USL.
Întrucît discursul lui CP în plenul CNC este de interes public, îl reproduc aici integral. (Pentru conformitate)
(mai jos, textul)
În reuniunea CNC a PDL de azi, am susținut următorul discurs:
“Doamnelor şi domnilor,
Pe 6 iulie 2012, o majoritate parlamentară agresivă îl suspenda pe Traian Băsescu din funcţia de preşedinte.
La fix un an de la acel moment, resimt la fel de acut nedreptatea comisă atunci. Cred că și dumneavoastră aveți aceleași sentimente.
În reuniunea de azi a CNC, sunt ameninţat eu însumi cu o suspendare.
E vorba, ce-i drept, despre o sancţiune care vizează calitatea de membru de partid, nu o înaltă demnitate publică.
Situaţiile au, totuşi, în comun ceva mai mult decât suprapunerea datelor din calendar.
E vorba şi-n cazul meu, chiar dacă la o scară mult mai modestă, tot despre un act nedrept. Cum am venit aici ca să mă apăr, voi explica această nedreptate.
Parcursul meu în PDL nu a fost lin.
Din 2009, de când am intrat în partid, am fost deseori criticat de liderii PDL.
S-a întâmplat aşa atunci când am considerat că menţinerea Monicăi Ridzi în cabinet va aduce prejudicii şi echipei guvernamentale şi partidului.
Am nemulţumit conducerea PDL şi atunci când am afirmat că nu putem combate corupţia, având lângă noi primari corupţi.
Am fost admonestat, de asemenea, atunci când am spus că politica de austeritate nu trebuie înfăţişată ca o binefacere, ci ca o grea încercare, în care rigoarea şi compasiunea trebuie să fie atent dozate.
Am stârnit furia liderilor de partid şi fiindcă am criticat desemnarea drept candidat la primăria Capitalei a unui coleg, care, la câteva luni, a plecat din formaţiunea noastră.
Mai pot da asemenea exemple. Mă opresc, totuşi, aici, fiindcă n-aş vrea să se înţeleagă, fie şi pentru o clipă, că mă consider infailibil.
Am greşit uneori, mai ales prin exagerare. Recunosc, de pildă, că am făcut câteva afirmaţii nepotrivite la adresa lui Emil Boc sau a lui Teodor Stolojan. Le-am regretat şi le regret, evident, şi acum.
Din perspectivă organizaţională, criticile la care m-am expus au conturat un drum sinuos. În aprilie 2012, eram propus pentru excludere. După câteva săptămâni, în iunie, eram ales prim-vicepreşedinte PDL. În decembrie trecut, am demisionat, considerând că, dacă ne-am propus 30 la sută în alegeri, nu ne putem mulţumi cu jumătate. Acum, BPN a propus să fiu suspendat.
Motivul fundamental e criticarea în public a lui Vasile Blaga. Toată lumea ştie asta.
În propunerea BPN, stă scris însă altceva, şi anume că am încălcat articolul 22 din Statut. Asta ar însemna, de fapt, dacă vedem ce spune articolul, că n-aş fi promovat opţiunile partidului din programele electorale, că n-aş fi pus în practică deciziile conducerii, că aş fi luat parte la acţiuni contrare intereselor PDL şi că nu aş fi susţinut candidaţii partidului.
Resping categoric toate aceste acuzaţii, ca neadevărate. Ele au fost născocite în BPN, căci nu mi-a fost dat un singur exemplu, nu mi-a fost citat vreun caz concret în care aș fi procedat astfel. Am dreptul să ştiu ce decizie nu am pus în aplicare, căror colegi le-am refuzat susţinerea şi când am acţionat împotriva intereselor PDL.
Sunt perfect conştient că e practicată, în mod deliberat, o confuzie.
Fiindcă e adevărat că am avut luări de poziţie care au contravenit – dar nu deciziilor, cum spune statutul – ci opiniilor conducerii.
Membrii BPN sunt deranjaţi că am avut vederi diferite de cele ale lui Vasile Blaga. Numai că doar bolșevicii reduceau partidul la un om. Nu fiți, vă rog, bolșevici!
Suntem, de fapt, într-un conflict de opinii.
Eu cred că am dreptate. Chiar dacă m-aş înșela, nu consider că diferendul se poate rezolva folosind o poziţie de forţă. Autoritatea unui lider nu se exprimă aşa. Blaga nu va fi mai credibil dacă mă sancţionează pe mine, cu ajutorul dvs.. Dimpotrivă.
Dacă membrii BPN nu au fost preciși atunci când m-au acuzat, eu vreau să fiu.
Aşa că voi recunoaşte că am criticat trei opinii ale şefului nostru de partid.
Am criticat, în primul rând, faptul că, în campania internă, Vasile Blaga a susţinut puncte de vedere ale USL referitoare la PDL. El a cules simpatie afirmând, în esenţă, că alegerile din decembrie au fost pierdute din pricina lui Boc şi Udrea, din pricina Robertei şi a lui Băsescu. Pentru a rămâne liderul PDL, deşi partidul a obţinut mai puţin decât la locale, preşedintele Blaga a folosit temele adversarilor. Încurajat de această orientare a PDL, un senator de-al nostru afirma deunăzi că Băsescu e un “dictator de stânga”. BPN a tăcut. Nu pot fi de acord cu aşa ceva.
A doua opinie pentru care sunt învinovăţit e afirmaţia că PDL are nevoie de consens, nu de confruntare între facţiuni. În particular, am susţinut că moţiunea Udrea trebuia să beneficieze de jumătate din locurile din BPN. Am fost, de asemenea, de părere că toţi membrii partidului trebuie să fie incluşi în strategia de opoziţie. Blaga a ales însă disputa. Penalizând pe cine nu l-a susţinut. Aşa cum ştiţi, sunt departe de a fi singurul care plăteşte nesupunerea.
În fine, am criticat faptul că nu se aplică prevederea din statut care spune că, imediat ce trecem în opoziţie, suntem obligaţi să constituim un guvern-alternativă. Ironia face ca astăzi să decideţi chiar ceea ce eu am cerut în repetate rânduri. Guvernul din umbră se face cu o întârziere de un an. Sigur, e mai bine mai târziu decât niciodată! Aş putea adăuga: dacă preţul e sacrificarea mea, îl voi plăti, fiindcă în felul acesta se va constitui o opoziţie mai solidă. Ştiu însă că nu e aşa. Faceţi ceea ce v-am cerut, în ziua în care mă pedepsiţi, pentru a-l consolida pe Blaga, nu PDL.
Eu nu retrag afirmaţiile pe care le-am făcut.
Fiindcă, dincolo de diferența de opinii, sunt în conflict cu Blaga în privinţa viziunilor despre solidaritate.
Eu sunt solidar cu cetăţenii din mijlocul cărora vin și cu pedeliștii de la bază, pornind de la crezul cu care am intrat în politică: moderaţie, luciditate, curaj.
Acestea sunt mai importante decât disciplina de cazarmă impusă de actuala conducere a PDL.
Ar trebui, de fapt, nu să mă suspendați, ci să-mi fiţi recunoscători, pentru că v-am tras de mânecă, și, în loc de vorbe meşteşugite, v-am spsu adevărul.
Vă invit și pe dvs. să luaţi în seamă adevărul şi să refuzaţi servitutea faţă de Blaga.
Dacă veţi aproba, totuși, suspendarea, nedreptatea va fi pentru mine insuportabilă.
Mi-e teamă că, într-un asemenea caz, ne despărţim şi că va dura mai mult de şase luni până să ne regăsim”.
Membrii CNC au decis suspendarea mea, cu 345 voturi pentru, 183 contra și 34 de abțineri.
Le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut.
Regret victoria spiritului cazon în fața libertății.
Reflectez la drumul pe care trebuie să-l apuc, pentru a mă exprima politic.
Alin Fumurescu
Fără buletin 
11 comments