▲ Cote record de ţunami
Încă din primele ore de după devastatoarea transgresiune oceanică ce a urmat cutremurului din 11 martie 2011, se ştia că mai mulţi senzori de ţunami de pe uscat nu au transmis niciun fel de date întrucît au fost distruşi. A rămas ca imaginea să fie reconstituită „manual”, ex post.
Aseară, NHK a publicat raportul întocmit de topografii dintr-o comisie de construcţii, la 1 martie curent, în urma măsurătorilor pe teren în peste 5200 de puncte de pe coasta pacifică a insulei. Concluziile arată magnitudinea fenomenului.
Astfel, pe o distanţă (N-S) de peste 500Km (exact 530), amplitudinea valului a depăşit constant 10m. În special pe coasta Sanriku din judeţele Iwate şi Miyagi, pe o distanţă N-S de 200Km, cota a depăşit 20m. În oraşul Miyako (Iwate), în dreptul unui port pescăresc, valul s-a ridicat la 39m. În oraşul Minami Sanriku, unde, proporţional, s-a înregistrat cel mai mare număr de morţi, în dreptul aşezării Tokura(?), valul a ajuns în mod cert la 33m. Însă într-un oraş din Iwate (Oofunawatari(?) mai exact într-unul din golfuleţe, ţunami a ajuns pînă la 40m.
Conform unui alt studiu (ce nu contrazice datele de mai sus) publicat luna trecută, efectuat de o echipă de la Universitatea Tokio în judeţul Fukushima, maximul local de ţunami a fost de 21m, înregistrat în oraşul Tomioka. Pentru tîrgul Futaba, din vecinătatea centralei nuclearea Fukushima #1, datele au fost reconsiderate. De la, iniţial 10m, prin toamnă, în urma unor analize video, cota a fost ridicată la 16m, iar în urma studiului Todai, cifrele au fost ajustate la 17m.
Este o minune că Fukushima #2 (cu două reactoare) a rezistat. Ambele centrale fuseseră proiectate să reziste la ţunami de maximum 5,7m.
Cauzele ce au amplificat transgresiunea sunt de două feluri. O cauză generală, cu originea la epicentru. Modelarea a arătat că seismul principal s-a petrecut în două etape cu succesiune rapidă. Astfel, la scurt timp după primul şoc ce a iscat ţunami, a mai avut loc unul cu efect similar. Cel de-al doilea ţunami l-a călărit pe primul, cu un defazaj de numai cîţiva kilometri. Aşadar, un val în două trepte. Amplitudini locale mai mari – mergînd pînă la dublul celei incidente – au apărut din cauze morfologice, (ţărm cu riass) în urma reflexiilor şi compunerii oscilaţiilor în multele cotloane din golfuri.
▲ Cutremur! Toată lumea rămîne pe loc
La aproape un an de la tripla catastrofă de anul trecut, ce a răvăşit estul Japoniei, activitatea seismică este departe de a se fi stabilizat. Întregul sistem de plăci este de 7 ori mai activ decît în anii obişnuiţi. Toate scenariile sunt revizuite. Nu numai cele de pe flancul estic şi sudic, dar şi din zona Kanto (Tokio, Chiba. Kanagawa, Saitama, Ibaragi).
Recent, specialiştii unui institut de protecţie civilă, afiliat Universităţii Tokyo, în urma analizei extinderii geografice a seismicităţii au ajuns la concluzia că hipocentrele de sub uscat, sunt mai active ca niciodată. Asta înseamnă că creşte probabilitatea de iscare a unui cutremur puternic, dar superficial. Faliile acumulează tensiuni ce pot deveni letale. Un exemplu este cutremurul din Kobe-Awajishima, din 17 ianuarie 1995, în urma căruia au rămas peste 6000 de morţi. Cutremurul nu a depăşit M7, dar a distrus local mii de clădiri, plus infrastructura rutieră şi feroviară.
În urma studiului citat, rezultă că probabilitatea unui cutremur catastrofal în regiunea Kanto a crescut de 7 ori. Pînă anul trecut, previziunile erau de 70% în următorii 30 de ani. La aceeaşi probabilitate, intervalul a fost scurtat la 4 ani.
De asemeni, gravitatea estimată (pe scara efectelor la suprafaţă) a fost ridicată de la 6+, la clasa 7. Chiar 6+ dacă ar rămîne, numărul victimelor s-ar ridica la 11.000 numai în Kanto. Un cutremur de gravitatea 7, pe o falie din nordul golfului Tokyo este foarte probabil să se petreacă. La gravitatea 7, nici măcar structurile solide nu mai pot garanta protecţia interiorului, ceea ce ridică numărul potenţialelor victime. Cu atît mai mare, cu cît, uscatul artificial, adiacent golfului Tokyo, are tendinţa de a se înmlăştina la un cutremur puternic. 4200 ha din Urayasu (Chiba) sunt deja şubrezite tixotropic de cutremurele din 11 martie (şi de replicile ce i-au urmat).
Pe lîngă revizuirea formulelor de alarmare, am pomenit în altă parte despre conduita post-cataclism. Manualul de conduită este în curs de perfecţionare. S-a constatat că un cutremur în buza uscatului ar scurta timpul de transgresiune a ţunami-ului la 1 minut, ceea ce nu mai lasă opţiunea reunirii familiei înaintea refugiului pe înălţimi. În şcoli şi în spitale/ sanatorii, elevii şi respectiv pacienţii, vor fi urcaţi la ultimul etaj. Pînă azi, părinţii aveau obligaţia de a-şi recupera copiii înaintea sosirii valului. Însă, cu ocazia cutremurului din 11 martie, reconstituindu-se traseele victimelor, s-a constatat că măsura de prevedere (devenită între timp caducă) a înmulţit numărul victimelor în loc să îl reducă. Prea mulţi părinţi şi elevi au fost surprinşi în timpul deplasării şi au murit cu zile.
Aşadar, elevii vor rămîne în şcoală, adulţii surprinşi la muncă, departe de casă, vor rămîne pe loc şi se vor refugia separat, pînă la normalizarea circulaţiei.
UPDATE: Aflu de la buletinul de prînz al NHK, că deja a intrat în vigoare o lege ce prevede ca, în caz de calamitate, 41 de autostrăzi din regiunea Kanto, însumînd 1770 Km, să fie rezervate exclusiv vehiculelor de intervenţie. Cu alte cuvinte, toate vehiculele terţe surprinse în trafic în momentul declanşării alarmei, vor fi obligate a elibera autostrăzile.
▲ Repere fluide (apocalipsa după Mohorovičić)
Nu vă speriaţi. 😀 Moho este amicul nostru.
În urma cataclismului din 11 martie curent, toate standardele de siguranţă ale Japoniei sunt în curs de revizuire. La geografie nouă, standarde noi.
Apropo de geografie, planurile de cadastru trebuie redesenate. Jumătate din Japonia a patinat pe astenosferă cu 20 cm mai spre est. Pe aria supusă translaţiei tectonice se află 100.000 de repere topografice. 45.000 s-au deplasat cu pînă la 5m şi nu mai pot servi la nimic, pînă la redefinirea coordonatelor fiecăruia. Însuşi reperul de rang zero, care este şi originea axelor de coordonate din sistemul cadastral japonez, (un punct din Tokio, hotărît prin lege în 1891), s-a deplasat. Pentru Japonia, o eroare de numai 50mm poate fi obiect de cauză civilă în instanţă. Redefinirea reperelor va dura pînă în octombrie. Operatorii umblă cu prăjini de cîte 15m, cu ajutorul cărora, prin GPS, stabilesc: latitudinea, longitudinea şi respectiv altitudinea (au fost şi deplasări pe verticală) fiecărui punct de reper.
Nici după redefinirea reperelor topografice nu este sigur că proprietăţile funciare vor putea fi comercializate şi întabulate, întrucît se aşteaptă noi cutremure în To- şi Nan-kai. E de aşteptat ca şi viitoarele evenimente telurice să ceară ajustări ulterioare.
Pînă atunci, se fac ajustări în pregătire. Într-un hotel din Shizuoka a avut loc primul exerciţiu de evacuare cu simularea unei alarme de ţunami. Aţi zice că nu e nimic neobişnuit. Noutatea este că hotelul se află la altitudinea de 14m, pînă deunăzi, considerată ferită de ţunami. Proximul punct de refugiu este la 400m distanţă. Se pune problema deplasării în siguranţă a vilegiaturiştilor, nu toţi în cea mai bună formă sportivă. Pe timp de noapte, 5-6 angajaţi, cîţi numără schimbul, trebuie să îndrume în cel mai scurt timp, 200 de persoane – e de aşteptat – unele invalide. Concluziile exerciţiului nu sunt chiar optimiste.
Nici ţinta guvernamentală de 15% pentru reducerea consumului de electricitate nu este uşor de atins. Au început căldurile. Mulţi operatori industriali au anunţat mutarea zilelor libere joia şi vinerea, pentru a aplatisa vîrfurile de sarcină. Cu toate astea, viziunea de înlocuire a energiei nucleare este departe de parametri realişti. Printre altele, bugetul de cercetare pentru surse neconvenţionale de energie nu trece de 30 milioane de dolari pentru anul în curs.
Premirerul Kan a depus un proiect de lege prin care obligă marii producători de energie (care sunt şi distribuitori) să cumpere energia excedentară a micilor producători. Proiectul este la fel de nerealist ca cel de suprimare a reactoarelor nucleare. Cum să sincronizezi frecvenţa a sute de mii de producători, din care majoritatea, casnici*? Preşedintele companiei de energie electrică din Kansai a declarat răspicat că fără cele 13 reactoare din prefectura Fukui nu e în stare să asigure continuitatea şi calitatea electricităţii livrate, întrucît sursele alternative sunt nesemnificative. Desincronizarea dintre ofensiva energiei neconvenţionale şi regresul energiei „murdare” este flagrantă. Vor fi pene de curent.
PLD şi-a început ofensiva de înlăturare a regimului Kan, rămas cu un sprijin parlamentar din ce în ce mai firav.
–––––––
* Una din soluţiile în discuţie este separarea producţiei de distribuţie. În acest fel, se speră ca producătorii mici să fie angrenaţi. Soluţia i-ar putea linişti şi pe enoriaşii ecologişti. Odată despărţită producţia de distribuţie, ecologimea poate opta liber pentru o sursă în acord cu idealul propriu. Nimic nu îi va împiedica să aleagă o companie ce distribuie exclusiv energie regenerabilă. Factura la electricitate îi va ajuta să îşi dea seama şi cît costă idealul. Aşadar, segregarea distribuţiei şi a consumului de energie electrică din motive de conştiinţă este posibilă. Să vedem cît va ţine. 😀
EDIT Declaraţia IAEA în urma vizitei în Japonia. (PDF) La Viena se desfăşoară lucrările unui autoclav conclav, mă rog, congres al IAEA. După 24 iunie vom şti mai în detaliu ce s-a comis. Pe semne va ieşi o rezoluţie şi va fi editat un nou teanc de guidelines.
▲ Regîndirea alertelor de ţunami
Una din concluziile recentrului dezastru natural ce a cuprins estul Japoniei este că schema de alertare a avut cîteva imperfecţiuni.
În primul rînd, s-a constatat că au fost afectate de ţunami chiar şi arii neincluse iniţial în harta de hazard, trasată după ţunamiul din 1896. În unele locuri considerate sigure, nu numai că nu fuseseră prevăzute ariile de refugiere şi regrupare, dar chiar deplasarea către cele deja desemnate pentru alte mahalale, ar fi mărit riscul ca refugiaţii să fie prinşi pe drum.
Astfel, la o şcoală situată înafara zonei considerate periculoase, după trecerea cutremurului, copiii au fost adunaţi în curte. Pentru apel şi pentru evaluarea preliminară a stării lor de sănătate. În răstimp, şcoala a fost înghiţită de ţunami. Au murit atunci aproape 80 de copii, din cei circa 130.
S-a ajuns la concluzia că nici modul de alertare nu a fost potrivit. La ţunami, alarmarea automată prin mass-media are loc în mai puţin de 3 minute. Nicăieri în lume nu se alertează mai prompt. Totuşi intervalul este prea scurt pentru evaluarea cantitativ corectă a dezastrului probabil. Pe 11 martie, alerta de ţunami mare (ootsunami) a fost dată cînd încă pămîntul se mai zguduia*.
Un grup de reflecţie a găsit şi hiba modului de alertare. În primele minute, cotele probabile au fost evaluate la 3m pentru Fukushima, Iwate şi Ibaraki, şi de 6m pentru Miyagi. Cea mai mare parte a populaţiei a reţinut doar cifrele de la prima alertă, neglijînd apoi anunţurile de actualizare, ce prevedeau chiar cote de peste 10m. Aşa e făcut creierul nostru. Reţine doar primele date, apoi refuză să îşi mai însuşească altele**. E greu să dai un „la loc, comanda!” pe parcurs.
Ţinînd seama de limitele obiective la percepţia pericolului, grupul de reflecţie recomandă ca, în prima fază, să nu se mai comunice cotele probabile ale ţunamiului, pînă cînd postcalculul nu va fi gata. Este vorba de o temporizare a rezultatului cantitativ de doar 3-5 minute, răstimp în care, mai bine tragi o sperietură degeaba, şi o iei la fugă, decît să stai relaxat şi să te ia apa.
13 iunie 2011 EDIT(MM): În unele locuri, conformaţia terenului a favorizat creşterea cotei valului la valori incredibile: 40m şi peste.
––––––––
* Durata lungă, de peste 5 minute, sprijină ideea că, de fapt, au fost mai multe cutremure simultane, iar magnitudinea totală era imposibil de determinat într-un timp atît de scurt. Cifrele au fost ajustate de două ori (iniţial M7,9 apoi, M8,4 şi respectiv M9,0).
** Cei care au falsificat filmuleţul cu copilul, chipurile, „lovit” de Preşedinte, tocmai pe prima impresie au mizat. Lucru ce vădeşte natura propagandistică a postului Realitatea TV. Nu înţeleg de ce CNA încă se mai cîcîie să îi anuleze autorizaţia de funcţionare postului cu pricina, cînd, după 4000 de difuzări, e limpede că oficina nu serveşte Binele public.
▲ Statistică provizorie
În trei prefecturi (Miyagi, Iwate, Fukushima) dintre cele mai puternic lovite de cutremur şi de ţunami, situaţia victimelor după cauza morţii şi vîrstă arată după cum urmează:
Din cele puţin peste 13.000 de persoane, peste 92% au murit de ţunami. Aproape 2/3 din victime au fost persoane în vîrstă de 60 de ani şi peste.
Situaţia din rapoartele poliţiei, la o lună după cataclism, indică un total de 13.135 morţi din care ▽92,4% (12.143) înecaţi. ▽4,4% – 578 victime au fost scoase strivite de sub moloz. iar ▽1,1% – 148 morţi în flăcări.
Spre comparaţie, la cutremurul din Kobe-Osaka-Awajishima (1995) cauzele morţii directe au fost în majoritatea covîrşitoare (72,6%) strivirea şi sufocarea.
După grupa de vîrstă, [n prefecturile citate, situaţia la zi arată după cum urmează:
▽sub 10 ani – 3,5%- 391persoane
▽10-19ani – 3% – 336persoane
▽20-29ani – 3,6% – 399persoane
▽30-39ani – 5,7% – 634persoane
▽40-49ani – 7,1% – 787persoane
▽50-59ani – 11,9% – 1320persoane
▽60-69ani – 19,1% – 2124persoane
▽70-79ani – 24% – 2663persoane
▽80ani şi peste – 22,1% – 2454persoane
Seismul s-a petrecut în zi de muncă, iar bătrînii se aflau în mare parte singuri acasă. Nu au apucat să se refugieze, ceea ce explică proporţia dublă de morţi în grupele de vîrstă avansată. Nici persoanele slăbite sau ţintuite la pat nu au putut fi transportate în timp util în locurile ferite de ţunami.
Pentru pedanţi, sursa.
O particularitate a cutremurului din 11 martie din Estul Japoniei este numărul relativ mic de morţi prin strivire în ariile intens populate.
Dacă socotim comparativ cu cutremurul din 4 martie 1977 (Vrancea – 1033 victime) populaţia afectată direct a fost comparabilă cu cea din prefectura Tokio (cca 11milioane loc.) Numărul victimelor în Tokio a fost de 7 (şapte) din care una (un tînăr de 17 ani) prin cădere de pe o antenă de telecomunicaţii. Dacă adunăm populaţia din conurbaţia înconjurătoare glofului Tokio, cu un total aproximativ egal cu cel al populaţiei României, numărul total de victime s-ar ridica la: Tokio (7) Kanagawa (4) Chiba (19) = 30 victime, în condiţiile unui cutremur de aproape 100 de ori mai puternic decît cel din 1977.
Alin Fumurescu
Fără buletin 
2 comments