Fără buletin

● Republica Moldova, cu un pas înaintea României. Autoritatea Electorală Permanentă doarme

Posted in Drepturi individuale, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2010/07/28

La 28 iunie 2009 i-am scris secretarului de stat din MAI, responsabilul cu reforma. Arătam acolo cum pot participa electorii înşişi la întocmirea listelor de alegători. Secretarul de stat Martinescu a fost prea nesimţit. Pentru a-mi răspunde, cel puţin.

Iată că ideea expusă de mine acolo este aplicată de autoritatea electorală omologă din Republica Moldova. Între timp, Martinescu a fost măturat de izmeneala PSD din septembrie, Dan Nica a fost înlocuit cu eternul Vasile Blaga, iar Evidenţa Populaţiei nu-şi vede decît de ciubucurile cu buletine false. În România nu se mişcă nimic fără aprobarea mînuitorilor de sofisme şi pulan. Vitele din jurisdicţia României, numite curent cetăţeni români, nu au dreptul de a contribui la actualizarea datelor din diversele liste ale autorităţilor publice, pentru că actualizarea datelor ar pune ordine în harababura informatică a statului. Ceea ce, trebuie să recunoaşteţi, ar lăsa în aer prea mulţi conţopişti, ar lipsi prea mulţi pulamentari de autobăgarea în seamă.

EDIT: Am observat că doar unul din paisprezece citori au urmat link-ul către ideea mea. Mulţi „grăbiţi”, puţini curioşi. 🙂

Cetăţenii Republicii Moldova care se află în străinătate şi doresc să fie înscrişi în listele electorale de bază se pot înregistra prealabil accesînd pagina web www.voteaza.md. Procedura de înregistrare a cetăţenilor cuprinde două etape: depunerea unei declaraţii precum că datele indicate sunt autentice şi completarea unui formular on-line, privind datele de identitate. Deasemenea, pe această pagină web cetăţenii vor putea lua cunoştinţă şi de alte servicii, a informat Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

Insert: Ciocan

Perioada de înregistrare prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova din străinătate va începe cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor şi se va termina cu 25 de zile pînă la ziua alegerilor.

La rîndul său, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Eugen Ştirbu a precizat că înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, iar alegătorii care, din diferite motive, nu au urmat această procedură, îşi vor putea exercita dreptul de vot, prezentîndu-se în ziua alegerilor la secţia de votare respectivă.

Insert: Ştirbu

Datele despre persoanele care s-au înregistrat prealabil, Comisia Electorală Centrală le va transmite pentru radiere birourilor electorale din ţările, unde vor fi amplasate secţiile de votare. Biroul electoral va înceta radierea cu 5 zile pînă la ziua alegerilor.

Potrivit CEC-ului înregistrarea prealabilă va fi disponibilă doar pentru ţările şi localităţile unde Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului de Externe, va decide amplasarea secţiilor de votare suplimentare.

Pentru mai multe detalii doritorii de-a participa la vot pot telefona gratuit la numărul de telefon: 0 800 08888, din Republica Moldova. Iar cei de peste hotare pot apela +373 22 540488.

Pentru Radio Vocea Basarabiei Tatiana Guţu.

Anunțuri

▲ ANGELA FURTUNĂ – GREVA FOAMEI

Posted in Scatoalce de Stat by Marius Delaepicentru on 2010/07/27

C ă t r e :

PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI,

CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA,

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SUCEAVA,

DIRECŢIA DE JANDARMI,

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Subsemnata ANGELA FURTUNĂ, scriitoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Master în PR şi Comunicare şi Master în Semiotica Limbajului în Mass-media şi Publicitate, Master în Geofizică, Doctorand în Literatura Exilului Românesc, cu o teză din opera Monicăi Lovinescu, specialist în biblioteconomie şi bibliografie, prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că începând cu data de 26 iulie 2010, ora 10, am declanşat protestul GREVA FOAMEI pe durată nelimitată, la sediul Bibliotecii Bucovinei (Suceava, Str. Mitropoliei nr. 4. telefon 0740404443).

Motivele protestului:

1. Consider imorală, ilegală şi abuzivă Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr.99 din 20 iulie 2010 privind aprobarea numărului de personal, a organigramei şi a statului de funcţii ale Bibliotecii Bucovinei, prin care, începând cu data de 1 august 2010, Compartimentul Marketing Cultural şi informare comunitară se desfiinţează, fiind reduse ambele posturi existente în cadrul acestuia, inclusiv postul meu.

ARGUMENTE:

– nici un specialist credibil nu a făcut evaluarea acestei activităţi, care se dovedeşte ŞI PRIN ECOURILE EI MEDIA SAU DE CRITICĂ DE SPECIALITATE ca fiind una din cele mai performante din Biblioteca Bucovinei şi din Consiliul Judeţean Suceava, creând, în timp, un brand cultural autentic, naţional şi internaţional, recunoscut de toată lumea bună a culturii, de toate comunităţile de români şi alte etnii din Bucovina, din România şi din lume. Astfel, instituţia Bibliotecii Bucovinei, care sub ceauşism şi în anii 90, avea reputaţia doar de fief al propagandei comuniste-ceauşiste, a devenit o instituţie cu imagine europeană, modernizată, intrând – datorită promovării mele asidue, calificate, din ultimi ani –, în bazele de date onorabile ale instituţiilor europene cu bun renume.

– decizia de faţă împotriva căreia protestez are de fapt un caracter politic şi a fost determinată de activitatea unui grup intelectual ideologic extremist, cu cunoscute activităţi de presiune transpartinică, de traseism politic şi de turism politic oligarhic, şi care desfăşoară acţiuni susţinute împotriva democraţiei şi a personalităţilor democrate. Acest grup, afiliat barocului fascisto-comunist ce blochează în zilele noastre modernizarea României şi a statului de drept, desfăşoară atacuri neobosite împotriva intelectualilor publici (şi a mea) care susţin valorile europenizării, ale fidelităţii faţă de aliaţii UE şi NATO; acest grup compromite dialogurile din societatea românească, promovarea valorilor autentice, subminează continuu aşezarea civilizaţiei româneşti pe bazele meritocraţiei, ale unei economii de piaţă puternice şi credibile, ale unei culturi evoluate, la care elementele de modernizare să se împletească fericit cu cele tradiţionale şi nu să se excludă.

– În ciuda tuturor performanţelor dovedite şi cunoscute pe plan local, naţional şi internaţional ale activităţii mele personale, cu înaltă calificare în domeniu, precum şi în cadrul compartimentului de Marketing Cultural, PR Promovare şi dezvoltare a Bibliotecii Bucovinei şi organizare de evenimente de un înalt nivel (câteva mici exemple: în numai cinci ani – activitate de cercetare, soldată cu publicare în reviste de specialitate, din opera disidentei şi patru ediţii ale Zilelor Monica Lovinescu, din care două cu caracter naţional şi internaţional, sute de evenimente de promovare a cărţii în şcoli sucevene, participarea la evenimente literare naţionale şi internaţionale în calitate de scriitoare recunoscută ca reprezentativă pentru România de astozi, participarea la evenimente de anvergură media naţională cum a fost Maratonul Literar European, împreună cu SRR; şase ediţii de evenimente dedicate comemorării Zilei Holocaustului şi trei dedicate comemorării Zilei Holocaustului transnisteran; Comemorarea Genocidului Armean; Programul de Educaţie Antidiscriminare; Anul Paul Celan – inclusiv cercetare în domeniu, publicată în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale recunosctute -, Integrala concertelor J.S. Bach, serate şi lecturi publice din opere ale scriitorilor români şi europeni sau americani, susţinerea puternică a Francofoniei în ultimii 10 ani, cu celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, a Zilei Franţei şi a câtorva ediţii de Săptămâni ale Francofoniei, conducerea şi sponsorizarea de către mine personal a ultimelor patru ediţii din Bucovina ale Festivalului Internaţional Le Printemps des Poetes, organizarea Conferinţelor Bibliotecii în cadrul cărora au conferenţiat 30 de personalităţi ale culturii româneşti (între care Sandală Maria Ardeleanu, Mircea A . Diaconu, Elena Prus, Ştefan Băişanu, Jean Zves Conrad, Cezar Secrieru, Vasile Demciuc, Tania Grinberg, Mihai Iacobescu, Sabian Fânaru, Cecilia Popescu Latiş, Mariana Boca, George Dârbu, Ilena lescaut etc.) , promovarea lecturilor din opera a alţi doi mari scriitori de origine bucovineană Ş Norman Manea şi Matei Vişniec – precum şi cercetare, analize şi critică pe opera lor, publicată în cărţi şi reviste de specialitate -, organizarea a zeci de vernisaje de expoziţii şi lansare de carte, precum şi de debuturi literare remarcabile, susţinerea şi prin proiecte şi investiţii proprii a brandului Bibliotecii Bucovinei, dar şi alte sute de intervenţii, de campanii media, de interviuri în presa scrisă, radio şi televiziune, pentru promovarea educaţiei, a culturii şi a lecturii şi interesului faţă de carte), organizarea Spectacolelor de celebrare a multiculturalităţii, Organizarea Conferinţelor şi prezentărilor dedicate Monsegnorului Vladimir Ghika, nenumărate pledoarii publice de partea culturii, literaturii, societăţii civile şi rolului intelighentziei român2şti, precum şi de partea cultivării prin Carte şi Creativitate a respectului pentru civilitate, urbanitate, est-etică; organizarea a zeci de expoziţii de carte şi prezentare de carte în media, în cicluri şi campanii diverse…Etc…),

comunicarea faptului că am fost dată afară (fără motiv şi fără nicio cauză profesională din Biblioteca Bucovinei) a lipsit, atât din partea Bibliotecii Bucovinei, cât şi din partea Consiliului Judeţean. Aceasta a fost o atitudine ce încalcă nu numai bunul simţ, manierele minimei morale, ci chiar Legile şi Constituţia şi împotriva căreia protestul de faţă prin Greva Foamei nu este de ajuns.

Până când îşi va asasina sau alunga România valorile şi oamenii oneşti, care îi dedică viaţa şi munca lor, şi până unde va merge clasa politică românească transpartinică pe acest vehicul distructiv al activismului de partid extremist şi al cultivării exclusiviste a profitorilor de partid, a oligarhilor şi a incompetenţilor?

Încălcându-se orice deontologie şi manifestându-se o lipsă de respect ce ţin de neostalinismul şi barocul fascisto-comunist în care România se complace şi se sinucide, am aflat despre limojarea mea din presă.

E ştiut faptul că o societate care îşi alungă sistematic valorile profesionale, oamenii competenţi şi verticali (între care mă număr) nu face decât să impună mediocritatea şi incompetenţa ca normă, traseiştii politici ca model de merit, laşitatea şi lipsa de responsabilitate ca virtuţi morale.

2. Cazul eliminării mele nedemne, al surghiunirii mele de către Directorul Bibliotecii Bucovinei, dar şi de către Consiliul Judeţean Suceava, prin presiunile grupurilor ideologice transpartinice extremiste, se adaugă sutelor de cazuri care au alungat în ultimii ani intelighentzia românească din ţară, care se opun respectului faţă de valorile autentice şi faţă de performanţele româneşti, dorind menţinerea României în provincialism, ultranaţionalism xenofob şi fascizare, în marginalitate antieuropeană, antiamericană şi antimodernă. Însăşi recenta mea Scrisoare Deschisă către Preşedintele României a fost un astfel de protest făcut tot de mine împotriva clanurilor transpartinice ce se ocupă cu epurările din societatea românească a intelectualilor publici proatlantişti şi proeuropeni care pledează pentru modernizarea şi salvarea României, iară nu pentru enclavizarea ei. Elminarea mea, cu comanda politică în urma unui complot, se doreşte o ameninţare la adresa vocaţiei mele proeuropene şi proatlantiste.

3. Alungarea mea, în ciuda valorii, muncii şi contribuţiilor eminente, originale şi moderne aduse în favoarea prestigiului Bucovinei şi României, Consiliului Judeţean, şi Bibliotecii Bucovinei, se adaugă tuturor mărturiilor din opera mea civică şi intelectuală din ultimul timp, prin care atrag atenţia la modul cel mai serios că în România reînvie atmosfera anilor 30 şi respectiv 50 (excluziuni, politici discriminatorii extremiste, rasism, fanatism, terorism intelectual, asasinat moral şi fizic), că în România bătălia dintre forţele pro-modernizare (unde se regăseşte şi activitatea mea), şi forţele naţionaliste tradiţionaliste, ia accente ilegale şi criminale, cu accelerarea intoleranţei, a xenofobiei şi antisemitismului (şi în sensul lui Emmanuel Lévinas, adică ura oamenilor faţă de ceilalţi oameni).

Aceste motive mă determină să solicit Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu:

1. să ia act de acest al doilea Protest Public, de data aceasta făcut de mine prin GREVA FOAMEI, prin care semnalez limojarea mea fără motiv (dintr-o instituţie dominată în aparatul de conducere de „elite” ale comunismului dinastic şi stalinismului pentru eternitate),

2. să ia act şi de aspectul secund reprezentat de atrocităţile morale publice declanşate nu numai împotriva mea, ci împotriva intelighentziei româneşti în ansamblu, a oamenilor de cultură şi de creativitate remarcabilă, a vârfurilor de lance ale conştiinţei şi vocii civice româneşti.

3. Să-şi amintească de lunile de foc ale campaniei prezidenţiale, în care, cu sacrificiul propriilor interese, am apărat în presă, blogosferă şi prin articole de analiză şi atitudine pe singurul candidat la Preşedinţia României care îmi reprezenta şi mie interesele, adică era susţinut de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii, iar nu de Moscova (care are încă foarte multe datorii faţă de ţara mea). A venit vremea ca Preşedintele României să constate că şi viaţa mea de scriitor şi om de cultură român este importantă ca şi a domniei sale, şi la ea se atentează acum de către aceiaşi înverşunaţi adversari care doresc compromiterea tuturor valorilor democraţiei.

Protestul de faţă susţine restabilirea raporturilor de normalitate dintre mine şi Consiliul Judeţean Suceava, precum şi a respectului faţă de persoane şi instituţii (scuzele publice, adică acolo unde am fost atacată prin decizia de limojare, vor fi acceptate). În declaraţiile publice ce se regăsesc în presa din ultimele zile, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a afirmat ca va „concedia pensionarii şi incompetenţii”. Găsesc că este dator să-şi îmbunătăţească discursul: alături de pensionarii şi incompetenţii concediaţi, se mai găseşte, iată, o categorie: eu, Angela Furtună, profesionistul autentic, vânat de grupările de terorişti politruci transpartinici.

Angela Furtună

26 iulie 2010

▲ Dacă-l respectaţi pe Dumnezeu…

Posted in Talanga de identitate by Marius Delaepicentru on 2010/07/20

Judecătorul demisionar Florin Niţă revine cu un text destinat în primul rînd Executivului. Însă el e valabil pentru toate categoriile de slujitori ai statului.

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“

Oare vreunul dintre dumneavoastră şi-a pus vreodată întrebarea: „De ce am depus un jurământ, dacă oricum trebuie, ca orice cetăţean al ţării, să respect legile şi să-mi pese, în tot ceea ce fac, de ţara mea? ”

Să încercăm să găsim împreună răspunsul, ce nu poate fi decât în folosul cetăţenilor acestei ţări.

De ce este necesar jurământul de credinţă? Pentru că dumneavoastră, cei din puterea executivă, aveţi puteri imense iar acestea trebuie temperate în primul rând de propria conştiinţă.

(textul integral poate fi găsit pe blogul judecătorului demisionar sau pe Juridice.ro)

Adaug lista senatorilor ce au încălcat jurămîntul. Ei trebuie măturaţi. Niciunul să nu se mai regăsească în componenţa Senatului din 2012! În primul rînd, pentru că şi-au încălcat jurămîntul. În al doilea rînd, pentru că au încălcat Constituţia. Iar recenta decizie a CCR a arătat că senatorii nu aveau dreptul constituţional de a amputa legea ANI.

Basa Petru (1) PD-L X
Peres Alexandru (1) PD-L X
Ariton Ion (1) PD-L X
Radulescu Cristian (1) PD-L X
Ruset Ion (1) PD-L X
Igas Traian-C.tin (1) PD-L X
Cinteza Mircea (1) PD-L X
Secasan Iosif (1) PD-L X
Placinta Sorina (1) PD-L X
Constantinescu Viorel (1) PD-L X
Fodoreanu Sorin (1) PD-L X
Jurcan Dorel (1) PD-L X
Dobra Nicolae (1) PD-L X
Pintilie Vasile (1) PD-L X
Marian Ovidiu (1) PD-L X
Bara Ion (1) PD-L X
Dumitru Constantin (1) PD-L X
Nita Mihai (1) PD-L X
Borza Dorel-C.tin (1) PD-L X
Severin Georgica (1) PD-L X
Berceanu Radu-Mircea (1) PD-L X
Nistor Vasile (1) PD-L X
Birlea Gheorghe (1) PD-L X
Sbirciu Ioan (1) PD-L X
David Gheorghe (1) PD-L X
Necula Marius-Gerard (1) PD-L X
Urban Iulian (1) PD-L X
Panturu Tudor (1) PD-L X
Mocanu Toader (1) PD-L X
Humelnicu Augustin (1) PD-L X
Popa Mihaela (1) PD-L X
Rasaliu Marian-Iulian (1) PD-L X
Mutu Gabriel (1) PD-L X
Onofrei Orest (1) PD-L X
Radulescu Serban (1) PD-L X
Udristoiu Tudor (1) PD-L X
Oprea Dumitru (1) PD-L X
Badescu Iulian (1) PD-L X
Paran Dorin (1) PD-L X
Andrei Florin-Mircea (1) PD-L X
Staicu Dumitru (1) PD-L X
Filip Petru (1) PD-L X
Badea Viorel-Riceard (1) PD-L X
Blaga Vasile (1) PD-L X
Boagiu Anca-Daniela (1) PD-L X
Banias Mircea-Marius (1) PD-L X
Calcan Valentin-Gigel (1) PD-L X
Mocanu Alexandru (1) PD-L X
Hardau Mihail (1) PD-L X
Corlatean Titus (2) PSD+PC X
Nicula Vasile-Cosmin (2) PSD+PC X
Mazare Alexandru (2) PSD+PC X
Vasilescu Lia-Olguta (2) PSD+PC X
Mitrea Elena (2) PSD+PC X
Tutuianu Adrian (2) PSD+PC X
Savu Daniel (2) PSD+PC X
Craciun Avram (2) PSD+PC X
Geoana Mircea-Dan (2) PSD+PC X
Daea Petre (2) PSD+PC X
Marian Valer (2) PSD+PC X
Valeca Serban-C.tin (2) PSD+PC X
Mang Ioan (2) PSD+PC X
Gaina Mihaita (2) PSD+PC X
Silistru Doina (2) PSD+PC X
Mitrea Miron-Tudor (2) PSD+PC X
Moga Nicolae (2) PSD+PC X
Tamaga Constantin (2) PSD+PC X
Prunea Nicolae-Danut (2) PSD+PC X
Arcas Viorel (2) PSD+PC X
Rotaru Ion (2) PSD+PC X
Constantinescu Florin (2) PSD+PC X
Balan Gheorghe-Pavel (2) PSD+PC X
Coca Laurentiu (2) PSD+PC X
Lazar Sorin-C.tin (2) PSD+PC X
Grebla Toni (2) PSD+PC X
Toma Ion (2) PSD+PC X
Pop Gheorghe (2) PSD+PC X
Andronescu Ecaterina (2) PSD+PC X
Chelaru Ioan (2) PSD+PC X
Mardare Radu-Catalin (2) PSD+PC X
Sarbu Ilie (2) PSD+PC X
Belacurencu Trifon (2) PSD+PC X
Popa Cornel (3) PNL X
Boitan Minerva (3) PNL X
Ghise Ioan (3) PNL X
Robu Nicolae (3) PNL X
Luca Raymond (3) PNL X
Oprea Mario-Ovidiu (3) PNL X
David Cristian (3) PNL X
Pasca Liviu-Titus (3) PNL X
Francu Emilian (3) PNL X
Nicoara Romeo-Florin (3) PNL X
Antonescu Crin-Laurentiu (3) PNL X
Mustatea Vasile (3) PNL X
Hasotti Puiu (3) PNL X
Bigiu Marian (3) PNL X
Diaconu Mircea (3) PNL X
Topescu Cristian (3) PNL X
Melescanu Teodor-Viorel (3) PNL X
Bokor Tiberiu (4) UDMR X
Gunthner Tiberiu (4) UDMR X
Gyerko Laszlo (4) UDMR X
Verestoy Attila (4) UDMR X
Cseke Attila-Zoltan (4) UDMR X
Albert Almos (4) UDMR X
Frunda Gyorgy (4) UDMR X
Fekete-Szabo Andras-Levente (4) UDMR X
Magureanu Cezar-Mircea (5) INDEP X
Chirvasuta Laurentiu (5) INDEP X
Iordanescu Anghel (5) INDEP X
Prodan Tiberiu (5) INDEP X
Chivu Sorin-Serioja (5) INDEP X
Nedelcu Vasile (5) INDEP X
Marcutianu Ovidius (5) INDEP X
Berca Gabriel (5) INDEP X
Grosu Corneliu (5) INDEP X
Campanu Liviu (5) INDEP X
Grup Pentru Împotrivă Abţineri Nu au votat
(1) PD-L 47 2
(2) PSD+PC 33
(3) PNL 17
(4) UDMR 8
(5) INDEP 10

● Tehnica dării în gît

Posted in Chestii, CNSAS by Marius Delaepicentru on 2010/07/19

Evenimente din ultimul timp mi-au întărit convingerea că presa nu se poate autoregla. Amatorismul şi dorinţa de a ieşi ca păduchele în frunte, fac ca jurnaliştii să nu-şi mai pună întrebări morale. Nu e de mirare că puţini cititori mai găsesc conştiinţe curate în presă.

O dezvăluire e o bombă greu de controlat. Adesea, ea poate exploda chiar în obrazul agentului. Vin acum cu o sugestie asupra felului în care se poate face o dezvăluire de presă, fără ca jurnalistul să iasă şifonat.

Să presupunem că agentul (A) are o informaţie-obiect (O), despre subiectul uman (S). Pentru a-şi capacita publicul, eventual pentru a-şi creşte vînzările, A poate anunţa cu una, două zile înainte, că S are o problemă, dar fără să facă explicit conţinutul O, urmînd ca într-un articol, să spună şi în ce constă O. În acest caz, A poate fi bănuit pe bună dreptate că practică şantajul calificat. Şi, s-a văzut, de multe ori, O este de fapt o fîsîială. Însă nu ştim de ce O s-a fîsîit. Din prostia agentului, din negocierea între A şi S, sau pur şi simplu intenţia lui A a fost să-l denigreze pe S?

Un A cu conştiinţă morală, poate proceda invers. Face public O, şi are de ales între a face, sau nu face public numele lui S. În cazul în care apariţia numelui lui S e programată pe mai tîrziu, A nu poate fi bănuit de şantaj. A spus deja ce era de spus. Moralitatea este conservată, făcînd posibilă şi căinţa publică a lui S. Dacă S este om, şi regretă fapta O, atunci va prefera să se spovedească public înainte ca A să o facă. Şi fără negocieri.

Desigur, A poate alege calea S-O, iar nu O-S. Însă, atunci să nu se mire dacă va fi învinuit de aranjamente oculte. Şi s-a văzut, cele mai multe dezvăluiri de presă se fac în ordinea: S-O.

Aşadar, publicul cu oarecare simţ critic poate deosebi o făcătură de „dezvăluire”, de o dezvăluire adevărată. Instrumentul este simplu: O-S, sau S-O? Dacă: O-S, jurnalistul merită încrederea. Dacă: S-O, jurnalistul este doar un alt nemernic.

Temă simplă pentru acasă: înlocuiţi S, cu Mădălina, şi O, cu oricare din aberaţiile spuse despre circumstanţele morţii ei, şi vedeţi ce jurnalişti merită să nu mai fie jurnalişti. Cazul este unul simplu, întrucît, protagonista, nici măcar prilejul de a se apăra de mizeriile spuse despre ea nu-l mai are.

Tagged with:

● Japonia – Răsucire spre dreapta

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2010/07/12

Ieri a plouat îndesat. Între 100 şi 200 mm. În cîteva oraşe, canalele au buşit, semn că debitul orar pluvial depăşise fatidica cifră de 50mm. Frontul ploios a cruţat doar micul arhipelag Okinawa, fără să schimbe însă opţiunea localnicilor de a nu mai susţine Partidul Democrat, din moment ce promisiunea din manifesto, de a reduce aria ocupată de bazele americane, nu a fost onorată. Un mic rîu din regiunea Kanto a deversat din cauza unui şantier al unui bloc de locuinţe ce a strîmtat temporar albia. Un depozit de ţigări din vecinătate a înregistrat pagube cifrate la circa 7 milioane de dolari. Tocmai acum, înainte de scumpirea ţigărilor. 😀 În Hokkaido s-a format şi un mic taifun. Nu atît prin viteza vîntului, cît prin debitul pluvial. Tot în Hokkaido, la alegerile de duminică, Partidul Democrat (PD) – de guvernămînt – a înregistrat şi cel mai mare recul de popularitate. Manifestul partidului prevedea retrocedarea Kurilelor.

Răsucirea atmosferică se regăseşte în urne. S-a instalat deja starea de nejire Kokkai (parlamentul răsucit – noţiune ce denumeşte situaţia cînd puterea nu are majoritatea în camera superioară). PD a pierdut orice speranţă de a domina Senatul. Cifrele arată după cum urmează. Dar, înainte, permiteţi-mi să vă prezint mecanismul de primenire a Senatului.

Senatul are 242 de membri, cu mandate de 6 ani. O dată la 3 ani, jumătate din membri pleacă, şi sunt înlocuiţi prin alegeri populare. Aşadar, duminică au fost în joc 121 de mandate. Votul este unul mixt. Sunt trei categorii de colegii: cu 1 delegat, cu 2 delegaţi, iar în zonele intens populate, cu 3-5 delegaţi. Resturile se adjudecă listacilor.

Miza a fost enormă, pentru că de majoritatea în Senat ar fi depins stîngistele reforme la care se angajase PD. Cele 10 luni de guvernare nu au arătat decît propensiunea PD pentru mită electorală guvernamentală, dublată de creşterea fiscalităţii. Astfel, dacă în septembrie 2009 Cabinetul Hatoyama avea 72% susţinere populară, în mai 2010, ea se prăbuşise la 21%. Pentru a gestiona eşecul, PD a trebuit să-l sacrifice pe Hatoyama pentru Kan. În figura de mai jos se pot remarca efectele în planul imaginii:

Cum spuneam, PD a aruncat în luptă toate resursele de prestigiu, inclusiv pe tînăra Tani, o judoka medaliată cu aur la olimpiada din Australia.

Deşi a fost o zi ploioasă, participarea la vot nu a suferit. Iată cifrele la ultimele 6 evenimente similare:

Distribuţia mandatelor pe circumscripţii

La uninominal, Partidul Liberal Democrat (PLD) a înregistrat cele mai bune rezultate. 21 de mandate faţă de 8 ale PD.

Circumscripţiile binominale nu aduc diferenţe semnificative: 12 la 12.

În circumscripţiile tri- tetra- şi pentanominale însă, PD a obţinut 8 mandate, PLD – 6, Partidul Budist – 3, iar recent înfiinţatul Partid al Tuturor – 3.

Listacii au fost distribuiţi după cum urmează:

PD – 16 mandate
PLD – 12 mandate
Partidul Tuturor – 7 mandate
Partidul Budist – 6 mandate
Partidul Comunist – 3 mandate
Partidul Socialist – 2 mandate
Partidul Revino-ţi Japonie! – 1 mandat
Partidul Reformei – 1 mandat

Dinamica compoziţiei Senatului a fost următoarea:
PD; ies 54, intră 44 (-10 senatori)
PLD; ies 38, intră 51 (+13 senatori)
Partidul Budist; ies 11, intră 9 (-2 senatori)
Partidul Comunist; ies 4, intră 3 (-1 senator)
Partidul Socialist; ies 2, intră 2 (staţionează)
Noul Partid Popular; ies 3, intră 0 (-3 senatori)
Partidul Tuturor; ies 0, intră 10 (+10 senatori)
Partidul Revino-ţi Japonie!; iese 1, intră 1 (staţionează)
Partidul Reformei; ies 5, intră 1 (-4 senatori)
Independenţi; ies 2, intră 0 (-2 senatori)

Compoziţia finală a Senatului arată după cum urmează:
PD – 106
PLD – 84
Partidul Budist – 19
Partidul Comunist – 6
Partidul Socialist – 4
Noul Partid Popular – 3
Partidul Tuturor – 11
Partidul Revino-ţi Japonie! – 3
Partidul Reformei – 2
Independenţi – 4
–––––-
Total 242

Notă: Deşi sistemul de calcul este unul destul de complicat, repartizarea mandatelor a fost gata în 7 ore şi 20 de minute. Iar la 12 ore de la despuierea scrutinului, se cunoşteau titularii tuturor mandatelor. Au fost cîteva incidente tehnice. Astfel, într-o secţie din oraşul Takehara, maşina de vot a omis să înregistreze primele 44 de buletine. Defecţiunea a fost înlăturată repede.

Dinamica putere-opoziţie arată cam aşa:

Iar raportul final putere-opoziţie este de 110 la 132.
Deşi PD, prin vocea premierului Kan, face apel la cooperare între putere şi opoziţie, secretarul general al PLD, Tanigaki (v.poza) vorbeşte deja de alegeri anticipate. Se aşteaptă o perioadă de mare instabilitate politică.

Vedeta scrutinului este Partidul Tuturor (PT). El s-a desprins în ianuarie 2009 din PLD, şi s-a înregistrat cu 3 săptămîni înainte de alegerile generale pentru Dietă, din august 2009. A scos un onorabil scor de 5 mandate. Cu cele 11 mandate în Senat, PT este singurul partid cu mai mulţi senatori decît deputaţi.
Cam aşa arată impetuosul său lider:

Preşedintele Watanabe este, ca mulţi alţi politicieni tineri, fiu de politician. S-a separat de PLD prin viziunea mai de dreapta, cu un discurs pronunţat individualist. Altul decît cel de ventriloc al antreprenorilor (PLD, NPP) sau cel socialistoid al sindicatelor (PD, PC, PS). Asta face ca fieful PT să fie ariile intens populate, în special cele din regiunea Kanto. Prima victimă a PT este Noul Partid Popular (la rîndul său, apărut din dizidenţa Kamenei a PLD) căruia i-a suflat ideea de opoziţie faţă de programul PD, de acordare a dreptului de vot în alegerile locale, străinilor rezidenţi permanenţi.
Discursul PT este unul robust, simplu, repetitiv, cam ca cele de pe Twitter. Îl putem numi „Partidul Microblogar”. Departe de a fi un partid anarhist, el militează (cel puţin în vorbe) pentru statul minimal. Faptul că doar 3 din cele 10 mandate au fost nominale, arată că ascensiunea PT a fost mai degrabă rezultatul unei stări de spirit, al unui afect, decît al vreunui complex stabil: personalitate-ideologie-realism. Inspirat de PD, PT a introdus un neologism: ajenda. Tot ce vrea să facă şi să dreagă ambiţiosul şi laconicul partid e e scris acolo. Agenda-n sus, agenda-n jos. Mă întrebă soţia:
-„Ajenda ‘tte, nan-nan?
-„Un fel de manifesuto, dar mai mic.”

(toate imaginile prezentate sunt screenshot-uri după programul NHK, de monitorizare a repratizării mandatelor de senator, şi au fost prelevate între orele 23:30 şi 7:30)

● Liber la animale domestice în Bucureşti!

Posted in Chestii, Drepturi individuale, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2010/07/11

Stimaţi cetăţeni ai Bucureştilor

Întrucît primăria nu are de gînd să stîrpească cîinii vagabonzi, dar are grijă să se tupileze după legi şi (ne)hotărîri, vă anunţ că puteţi creşte orice animal ierbivor, orice rozător, ba, chiar şi niscai carnivore mici. Le puteţi plimba pe orice stradă din oraş, le puteţi lăsa libere în orice loc public. Puteţi ucide orice cîine ce s-ar da la ele. La o adică, puteţi scoate la plimbare şi niscai (copro)culturi microbiene, (varză împuţită, carne alterată ş.a.) pentru că, nu-i aşa, şi microbii au dreptul să trăiască. Vă recomand chiar să strănutaţi în nasul oricărui reprezentant al vreunei autorităţi a statului, (locale sau centrale) sau al oricărei organizaţii de protecţie a cîinilor. Aveţi toată legitimitatea să o faceţi, întrucît şi virusurile au drepul la viaţă şi la o reproducere echitabilă.

Dacă-i junglă, apăi să fie totală! Fără discriminări de clasă, gen, specie, rasă/ tulpină/ genotip/ fenotip/ serotip.

Dacă veţi fi sancţionaţi, veţi putea contesta liniştit orice amendă, avertisment, somaţie, confiscare, poprire. Atîta timp cît primăria, practic creşte cîini pentru care NU-şi ia şi răspunderea civilă, sau, după caz, penală, atîta timp cît primăria încalcă TOATE normele de igienă publică, lăsînd excrementele cîinilor comunitari nestrînse, infestînd toate locurile de joacă ale copiilor voştri, aveţi toată legitimitatea să vă etalaţi în public orice animal de companie, din orice gen sau specie, fără să daţi socoteală cuiva. Medicul primar Sorin Oprescu şi-a pierdut orice autoritate şi nu vă mai poate opri în niciun fel.

Veţi înceta protestul deîndată ce primăria va lichida fizic TOŢI cîinii vagabonzi din spaţiul public.

● Cîinii din ograda primăriei continuă să muşte

Posted in Scatoalce de Stat by Marius Delaepicentru on 2010/07/09

Documentul de mai jos este replica la sesizarea trimisă de mine Avocatului Poporului la data de 7 mai 2010.

Am primit o nouă probă a perenităţii sălbăticiei (sub)urbane în care se bălăcesc Bucureştii. Desigur, supravegherea cîinilor fără stăpîn este o acţiune nobilă, ce ne face viaţa frumoasă, prin aspectul de junglă pe care îl cultivă. Cum aş putea eu să-mi închipui că o administraţie din primărie îşi propune să distrugă chiar obiectul pentru care a fost înfiinţată? Dar, să urmărim sofistica administrativă:

–– Original Message ––
From:
To: Marius
Cc:
Sent: Thursday, July 08, 2010 6:44 PM
Subject: raspuns petitie


(Scuzaţi forma de prezentare. Din motive de conştiinţă, nu folosesc aplicaţiile MS Office. Nu este o superstiţie, ci doar o atitudine instictiv-antimonopolistă.)

Textul sună aşa:

Avand in vedere petitia dvs. transmisa catre Avocatul Poporului, redirectionata Primariei Municipiului Bucuresti, repartizata ,spre competenta, Administratiei pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan Bucuresti,inregistrata sub nr.2427/06.07.2010 , va comunicam urmatoarele
Administraţia pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân Bucuresti este o instituţie publică de interes local, subordonată Consiliul General al Municipiului Bucureşti, responsabilă de gestionarea populatiei canine ce tranzitează liber şi fără însoţitor spaţiul public al Municipiului Bucureşti, conform Legii 227/2002.
Inca din anul 2005, s-au facut demersuri catre forurile legislative in vederea modificarii legislatiei referitoare la cainii liberi pe strazi prin propuneri legislative care contineau obligativitatea adoptatorilor de a caza cainii exclusiv pe spatiul privat, reducerea termenelor de cazare a cainilor in adaposturi si aplicarea de sanctiuni drastice adoptatorilor (proprietarilor) care lasa liberi si nesupravegheati cainii pe domeniul public. In urma multor intalniri a rezultat modificarea legii 227/2002 cu un singur articol referitor la scurtarea termenului de cazare in adaposturi, devenind Legea nr. 391/30.10.2006, practic masurile esentiale menite sa controleze si sa elimine fenomenul ‘’caine liber pe strazi’’ fiind ignorate.
În urma promulgării modificărilor şi completărilor Legii 205/2004 privind Protecţia Animalelor, prin Legea 9/2008, a fost introdus un nou articol, “Art. 7`” potrivit căruia: “Este interzisă euthanasierea câinilor, pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”, articol ce aduce modificări în desfăşurarea activităţii Administraţiei pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân, respectiv Legii 227/2002 de aprobare a OUG 155/2001.
Deşi art.1, alin.(2) din Legea 205/2004 modificată şi completată prin Legea 9 din 11 ianuarie 2008 a rămas nemodificat, în sensul că “Gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul Romaniei se reglementează prin lege specială” – (Legea 227/2002), conform Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, Anexa 3 din Legea 227/2002 – Euthanasierea câinilor, se înţelege a fi abrogată.
Avand in vedere modificarile Legii 205/2004, va facem cunoscut faptul ca institutia noastra, isi desfasoara activitatea conform noii legi.
Pe fondul instabilitatii legislative, Primarul General al Municipiului Bucuresti, Dl. Prof. Dr. Sorin Mircea Oprescu si domnii Consilieri Generali ai CGMB, au identificat o cale eficienta, umana si agreata de toti locuitorii Mun. Bucuresti pentru solutionarea pe termen mediu a problemei cainilor liberi pe strazi , si anume, emiterea unui Dispozitii (1101/14.07.2008), privind sterilizarea si identificarea gratuita a cainilor.adoptati de ONG-uri si emiterea unei Horatarii (HCGMB nr.243/2009), privind controlul reproductiei cainilor in Municipiul Bucuresti.
In prezent,cainii capturati din strada de echipajele ASCSB, sunt cazati in adapost ,apoi sterilizati, identificati prin aplicarea microcipului subcutanat si crotalie de culoare galben fluorescent pe urechea stanga , inregistrati in baza de date a ASCSB, vaccinati antirabic, adoptati de ONG-uri ,persoane fizice si juridice ,dupa intocmirea documentelor legale.
Echipajele ASCSB au intreprins actiuni de capturare a cainilor liberi si fara stapan ,in toata capitala, insa de multe ori, pe domeniul public ,pot fi vazuti caini identificati cu crotalie de culoare galben , acestia avand un proprietar de drept, care si-a asumat responsabilitatea supravegherii si ingrijrii lui conform normelor legislative. Aplicarea sanctiunilor nu intra in competentele institutiei noastre.

Cu stima,
DIRECTOR,
Dr.med.vet.
Simona PANAITESCU

După cum vedeţi, toate autorităţile statului aşteaptă de la Parlament o lege care, nu-i aşa, e menită să fie în folosul oamenilor. Problema e că orice lege care priveşte cîinii va fi întotdeauna în folosul unui grup din aceeaşi categorie cu cîinii (citeşte grup parazit). Viaţa voastră depinde de ciclotimia a 471 de nebuni.

Propunerea mea este să treceţi la „tratamente inumane” dacă nu vreţi să colcăie viermii în ficaţii şi maţele copiilor voştri. Dar poate că românul s-a sălbăticit suficient cît să trăiască alături de cîini vagabonzi, şi este suficient de bogat încît să-şi permită atît protecţia cîinilor vagabonzi, cît şi costul diverselor tratamente de deparazitare a propriului corp şi de prevenţie a complicaţiilor muşcăturilor.

● Morala publică şi televiziunea publică

Posted in Chestii, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2010/07/06

NHK are standarde ridicate de moralitate. Nu mediatizează orice ţîţă vorbitoare, oricît de silicoană mare ar fi ea. Iar cînd vreo vedetă calcă pe bec, îşi poate lua adio de la apariţia la NHK. Astfel, mai acum vreo 10 ani, o crainică ce nu-şi anunţase superiorii că a divorţat, a fost nevoită să stea pe bară vreme de doi ani, răstimp în care i s-au permis doar cîteva coloane sonore la radio NHK, dar nu la TV. Acum vreo 13 ani, un vestit cîntăreţ de muzică pop a fost prins cu ceva amfetamine în nas sau în buzunar. Cîţiva ani  nu a mai apărut la nicio televiziune, fie ea publică sau privată.

Recentul scandal ridicat de apropierea unor luptători de sumo de grupurile de criminalitate organizată a dus, nu numai la pierderea unor sponsori, dar şi la boicotarea turneului de la Nagoya. La un sondaj, 11.000 de telespectatori au răspuns în proporţie de 68% că sunt de acord ca tradiţionala preluare în direct de către NHK să nu aibă loc. În acest fel, mafioţii sunt ţinuţi acolo unde le este locul. La periferia societăţii.

Compar cu sofistica „prezumţiei de nevinovăţie” omniprezentă la televiziunile româneşti. Păi, cum să nu jubileze Dan Diaconescu, atunci cînd procurorii, în solida lor stupiditate, îi maschează pe mascaţi, în loc să facă tot posibilul ca arestatul să nu apară în bătaia obiectivelor optice? Deocamdată, cu toţi cagulaţii ameninţători, lipsa unui culoar opac de manipulare şi transport al deţinuţilor face ca imaginea să fie cea a unui stat slab, defensiv, într-o luptă inegală cu mafioţi-haiduci. Putrezi, dar fotogenici. Pînă cînd vom tolera ascensiunea satirilor în Legislativ, strecuraţi prin lentile de obiectiv?

Tagged with: ,

● Dacă gratis e scump, de ce scump nu-i gratis?

Posted in Chestii, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2010/07/05

Articolul a apărut adineaori în The Chronicle, sub titlul Japonia – Prea puţini medici şi prea mulţi avocaţi

Cînd mediul industrializat a început să afecteze sever sănătatea oamenilor, avocatul Kohei Nakabo [1] a iniţiat o mişcare amplă de luptă împotriva abuzurilor. Într-un stat de drept, abuzurile au drept cauză creşterile disarmonice accidentale, spre deosebire de disarmoniile planificate de regimurile socialiste.

Nakabo a asistat legal familiile victimelor incidentului Morinaga, în urma căruia, mii de copii au rămas cu sechele de intoxicaţie acută cu arsen provenit din laptele praf.

Marea ţeapă Toyota Shoji [2], un megacaritas, pe care şi Vîntu ar fi fost invidios, cu atît mai invidios, cu cît iniţiatorul ajunsese să-şi aroge titlu de lider religios, cum ziceam, ţeapa a fost tranşată în instanţă, tot prin priceperea lui Nakabo. Dacă statul nu putea fi obligat să restituie banii investiţi, a trebuit să restituie păgubiţilor impozitul încasat de la Toyota Shoji. În acest fel, statul a redevenit unul moral.

Alte incidente, ce au afectat sănătatea publică, precum boala Minamata [3], sau insula de gunoi Yume no Shima [4], fac şi azi obiectul unor procese cu statul.

Soluţia sistemică a cuprins creşterea „producţiei” de avocaţi. Statul a finanţat creşterea numărului lor. Între timp, multe din tensiunile de creştere s-au atenuat, şi, odată cu pensionarea generaţiei baby boom-ului postbelic, problemele sunt altele.

Japonia are prea puţini medici şi prea mulţi avocaţi. Prea mulţi stomatologi şi prea puţini obstetricieni şi pediatri. În consecinţă, universităţi ce nu cuprindeau secţii de medicină, sunt acum stimulate financiar să le înfiinţeze, pentru a pregăti numărul necesar de medici necesari unei populaţii din ce în ce mai longevive, şi deci, mai bolnave. Politica de proliferare a medicilor este cu atît mai legitimă, cu cît, e mai uşor pentru un medic să devină pacient, decît viceversa. Sistemul de sănătate din Japonia nu este unul perfect, însă este atent monitorizat, fără să fie unul etatist. Este în orice caz, un sistem drept.

Finanţarea

În Japonia sunt trei fonduri de sănătate. Cîte unul pentru fiecare „castă”: 1) fondul social – pentru angajaţii companiilor, 2) fondul popular – pentru persoanele liber profesioniste (ca mine) şi 3) fondul bugetarilor. Nefiind bugetar, am uitat cum se numeşte ultimul. Contribuţia la oricare din fondurile de sănătate este în funcţie doar de venitul brut pe anul precedent. Se adaugă un al patrulea fond, cel de îngrijire la pat. Orice persoană de peste 40 de ani contribuie la fondul cu pricina, indiferent de fondul de sănătate la care este arondat. Deocamdată însă, cheltuirea banilor este distorsionată de sărăcia numerică a personalului de îngrijire la domiciliu, şi deci, de creşterea în consecinţă a salariului orar. (Să nu uităm că ne aflăm într-o piaţă liberă.)

Cofinanţarea

Nu ştiu cifrele cofinanţării de la buget. Însă, acolo unde ea este necesară, de obicei, regula este 5-3-2. (50 de la bugetul central, 30% de la bugetul prefectural şi 20% de la bugetul local). Pentru omul de rînd e mai importantă coplata. Sunt trei categorii de coplată: 10, 20 şi 30%, în funcţie de contractul de muncă (acolo unde există unul). În anul 2002, media coplăţii era de circa 16%. În 2004, crescuse la 21%. (De)presiunea demografică, va duce pe semne la apropierea mediei de maximul de 30%. Cărţile de sănătate se primesc anual în luna septembrie de la primărie, prin poştă. Pe ele scrie clar regimul de coplată. Copiii de pînă la 3 ani beneficiază de gratuitate, însă, la prima vizită tot trebuie să plăteşti 500yen (probabil deranjul contabil, sau cine ştie ce asigurare minoră, nemedicală). Coplata face ca mersul la doctor să nu fie o activitate de socializare, ci strict utilitară. Avantajul coplăţii a fost sesizat recent şi de nemţi, ce au spart astfel cluburile ad-hoc al pensionarelor din sala de aşteptare. Sunt însă o serie de boli rare, ce atrag gratuitatea tratamentului. Autorităţile consideră că sporul de cunoaştere are prioritate. Iar sumele nu sunt neglijabile cînd vine vorba de un tratament cu interferoni, de pildă. De gratuitate beneficiază şi victimele contaminării nucleare.

Servicii

Lista serviciilor medicale cuprinde strictul necesar pentru întreţinerea vieţii şi a sănătăţii. Mai puţin a frumuseţii sau a confortului. Dacă, să zicem, vrei să-ţi repari un dinte, fie te mărgineşti la coplată şi îl accepţi confecţionat din materialele decontabile, fie plăteşti „expertiza” cromatică. Asta nu înseamnă că trebuie să te aştepţi la vreun amalgam ca material de umplere a cariilor. Nu. Amalgamul este toxic. Nimeni nu-l mai foloseşte. Pentru umplere se folosesc aliaje cu paladiu, turnate în mulaj. Implantul nu este acoperit de asigurări. Însă, un medic priceput, nu numai la implanturi, dar şi la afaceri, va accepta plata în rate.

Există şi probleme legale, cum ar fi cea a procurării organelor de transplant. Legea nu admite moartea cerebrală ca condiţie suficientă pentru prelevarea altor organe. Organul vital a cărui funcţionare dă statutul legal de viu sau mort este inima. De aceea, majoritatea organelor de transplant provin din SUA, ceea ce scumpeşte mult orice intervenţie.

Regimul

Toate serviciile medicale sunt standardizate procedural şi contabil. Tot aud plîngeri de la Colegiul Medicilor din România, cum că medicii sunt nevoiţi să facă socoteli. În Japonia, problema nu există. Ea a fost preluată de contabili înalt specializaţi. Fiind servicii standardizate, e suficient ca personalul medical să bifeze cîteva poziţii într-o listă, iar contabilul (ce uneori e şi recepţioner) în mai puţin de 5 minute, să traducă totul în yen. Standardizarea face să nu existe diferenţe între tarifele ce fac obiectul serviciilor asigurate. Dacă ai în apropiere o clinică privată, poţi fi sigur că nu vei plăti nici mai mult nici mai puţin decît la o altă clinică privată, sau la una municipală. Aşadar, unificarea uneia din variabile face ca concurenţa să devină echitabilă pentru pacienţi. Rămîn doar două variabile la latitudinea concurenţilor: vadul comercial şi gama de servicii.

Asigurări suplimentare

Creşterea relativă a coplăţii medii face ca pentru virtualii pacienţi ea să devină un motiv de angoasă. Companiile de asigurări au prins repede potenţialul de cîştig şi au diversificat aria de acoperire a asigurărilor. Te poţi asigura şi pentru internare, de pildă. Poliţa se activează începînd cu ziua a şasea, sau ziua întîi de spitalizare. Te poţi asigura cu 5000yen/zi, mergînd pînă la 10.000. Doar suma plătită asiguratorului diferă.

Fiscale

În declaraţia de venit, fiscul permite deducerea unei asigurări suplimentare de viaţă, simple sau complexe, în valoare de pînă la 50.000yen/an. În termeni reali, în funcţie de cota de impozitare, asta înseamnă o reducere între 5000 şi 20.000yen/an. De asemeni, sumele cheltuite pentru tratamentul medical sunt deduse 100%. Condiţia este ca dovada de (co)plată să fie ataşată la declaraţia de venit. Concret, teancul de chitanţe.

O lege recentă cere ca furnizorii de sănătate să-i înmîneze pacientului nota de plată detaliat, pe fiecare articol de calculaţie. Lucru ce face mai stufoasă mişcarea hîrtiilior. Nici medicii nu sunt bucuroşi de atîta transparenţă. Pentru simplificare, medicii întreabă pacientul încă de la început dacă vrea, sau nu, întregul acatist terapeutic. Un pacient mai puţin nevrotic va accepta doar totalul înscris direct pe chitanţă.

În imaginea 1 se poate vedea reclama unei clinici private de neurochirurgie. Bazinul demografic este relativ mic. Un cartier situat într-o viroagă a oraşului Kure. Populaţia nu trece de 10.000 de locuitori. Ocupaţia de bază a fost industria prelucrării metalelor feroase. Halele micilor companii metalurgice sunt ruginite şi năpădite de liane. Decăderea industrială a făcut ca terenurile să se ieftinească. Au apărut deja patru blocuri de locuinţe pentru „navetiştii” în căutarea unui spaţiu de locuit mai aproape de natură. Însă cea mai mare parte a populaţiei fiind bătrînă, clinica este una de viitor. Iată una din explicaţiile pentru care speranţa medie de viaţă este una dintre cele mai mari din lume. Domnul Lăzărescu dă un telefon la 30-5161 şi scapă cu viaţă.

Fotografia 2 înfăţişază clădirea unei policlinici nou nouţe din apropierea casei mele. (În prim plan este un combini despre care am povestit cu altă ocazie.) Încă nu au fost închiriate toate spaţiile. Deocamdată, clădirea cuprinde: o clinică de interne şi chirurgie, una de stomatologie, una de urologie şi o farmacie. Proprietarul clădirii este probabil cu totul altul, dar nu statul.
Nakamura-kun, un mare iubitor de România, a pierdut două degete într-un accident de muncă. În spitale, saloanele au în medie 6 paturi. Doar draperiile apără intimitatea de privirile reciproce. În principiu, se pot închiria şi rezerve cu un pat, dar cu plata corespunzătoare, ceea ce face ca sănătatea să fie îndrumată de Ministerul Sănătăţii şi Muncii, iar nu de un ipotetic Minister al Sănătăţii şi Turismului.

În imaginea 4, se poate vedea un reprezentant al populaţiei neasigurate medical, în aşteptarea trenului. Abunai!

Imaginea 5 înfăţişază un copil ce ia în serios recomandările pentru un regim de viaţă sănătos.

[1] http://law.bepress.com/cgi/viewcontent.cgi?article=1183&context=expresso
[2] http://www.japanlaw.info/lawletter/nov85/fat.htm
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Minamata_disease
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Dream_Island_%28Yume_No_Shima%29

● În atenţia Executivului şi a mafioţilor

Posted in Drepturi individuale, Talanga de identitate by Marius Delaepicentru on 2010/07/04

Stimate Executiv,

Legea 14/2003 dă posibilitatea mafioţilor să strîngă datele personale a peste 25.000 de cetăţeni, fără să le ofere cetăţenilor garanţia că informaţiile nu vor fi folosite în scop criminal. Am semnalat porcăria legală, însă Avocatul poporului nu dă semne că e de partea cetăţenilor, ci a dumneavoastră, a autorităţilor statului poliţisto-mafiot.

Drept urmare, pentru a nu mai fi nevoiţi să vă plătească domniilor voastre felurite taxe de protecţie, pentru a nu mai fi pedepsiţi băieţii cu ochi albaştri de la evidenţa populaţiei cînd mai scot CD-urile şi le dau politicienilor mafioţi, mă adresez direct mafioţilor.

Onorabili mafioţi,

Ce rost are să plătiţi cîte 10 eurocenţi pentru fiecare rînd de pe listele cu date personale aruncate de diverse instituţii, şi agenţi economici, cînd le puteţi culege chiar voi (datele), fără să fiţi în vreun fel ameninţaţi cu vreo pedeapsă?

Prostiţi şi voi 25.000 sau, de ce nu, chiar 100.000 de cetăţeni ţintiţi. Le spuneţi că vreţi să înfiinţaţi un partid politic, le turnaţi gogoşile pe care vor să le audă, şi le umflaţi informaţiile de care aveţi nevoie. Cum îi îmbrobodiţi, nu vă spun eu, că sunteţi profesionişti, ce mama dreacu’! Nu vă îngrijoraţi că legea nu prevede şi obligaţia să vi se comunice parola pentru cashcard. După cîteva zmetii, vă dăm şi cheia de la casă, stăm şi capră, vă dăm şi nevasta să ne-o găuriţi, pentru că ştim că statul nu ne apără deloc, iar noi nu avem sînge în instalaţie.

Ca să nu ziceţi că sunt bulangiu, uite, vă pun aici răspunsul Avocatului Poporului, cum că aveţi liber să ne exploataţi. (Avocatul Poporului e boierul ăla la care bagă avocatul vostru bulşitu să vă scape de pîrnaie. Să aveţi respecte pentru el.)

Meserie-te-halesc! Şi, staţi pe-aproape, că vă mai bag şi alte şmenuri, despre cum să puneţi mîna pe datele personale ale oamenilor. Însă ponturi meseriaşe, nu aşa… Ponturi ce vă spune şi unde sunt obiectele care vreţi să le săltaţi.

Baftă la ţepe!


Tagged with:

● Magistraţii alături de voi. O campanie AMR

Posted in Teste by Marius Delaepicentru on 2010/07/01

Titlul îi aparţine doamnei PREŞEDINTE AMR, judecator prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU. L-am preluat de pe Juridice.ro, unde Asociaţia Magistraţilor din România anunţă că e gata să ajute sinistraţii de vară.

Am comentat. Întrucît platforma şi oamenii ce administrează saitul Juridice.ro răspund uneori eratic, conserv textul aici:

Este lăudabilă iniţiativa. Interesantă chiar. Urmărind mişcarea sindicală din rîndul magistraţilor, nu încetez să mă minunez.

Pe vremea inundaţiilor de anul trecut, magistraţii erau în grevă de ciocan. Nu mai vroiau să judece (scuzaţi echivocul). Motivul? Preponderent pecuniar. AMR ne-a arătat atunci gura de admisie a unei pompe. La vremea aceea, nu ştiam dacă pompa este de vid, sau centrifugă.

Anul acesta, iată, găsim şi un indiciu despre modul de funcţionare a pompei. Pare a fi o pompă de haiducie. Descoperim un filantrop orificiu de refulare pecuniară, spre un rezervor tampon, cu numărul: RO53RNCB0090000508620004.

I-aş fi recunoscător doamnei PREŞEDINTE AMR, judecator prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU dacă în intervalul 1-15 septembrie a.c. mi-ar trimite două informaţii simple de bilanţ de etapă: 1) numărul magistraţilor donatori şi 2) suma medie (lei/magistrat) depusă în cont, sau doar suma totală (întrucît ştiu să traduc în unităţi specifice). Informaţiile m-ar ajuta să fac un calcul încrucişat, la testul de venalitate pentru magistraţi. Îi mulţumesc anticipat şi public doamnei PREŞEDINTE AMR, judecator prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU.

(Sper ca doamna PREŞEDINTE AMR, judecator prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU să ia în serios cererea mea, şi să nu se ascundă după sofisme.)

%d blogeri au apreciat asta: