Fără buletin

◎ D-psicoză – carbohidratul minune

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2013/05/28

În ultimul timp, oamenii de ştiinţă se apleacă tot mai mult asupra metabolismului zaharidelor rare şi sintetice, în speranţa ameliorării unor boli. Astfel, xilitolul o pentoză foarte populară, este folosit la prevenirea cariilor dentare. Mecanismul este relativ simplu. Xilitolul inhibă sinteza dextranilor, şi astfel, placa dentară (mîzga aceea de pe dinţii nespălaţi) se formează mai greu. Interferenţa xilitolului în procesul de încatenare biochimică a glucozei – unitatea structurală a dextranilor – face ca apariţia plăcii dentare să întîrzie.

O hexoză foarte rară este D-psicoza. Conform IUPAC, numele ei oficial este (3R,4R,5R)-1,3,4,5,6-pentahydroxyhexan-2-one.
Cetoză fiind, este rudă foarte bună a fructozei şi a sorbozei. Deşi izomeră cu substanţe atît de răspîndite în natură, şi respectiv, industrie*), nimeni nu şi-a bătut capul cu ea…

…pînă acum vreo trei-patru ani, cînd cercetătorii de la Universitatea Kagawa au descoperit că, adăugată în cantităţi homeopate în alimentaţie, psicoza duce la scăderea glicemiei. Surprinzător, deoarece zaharidele duc, mai devreme sau mai tîrziu, la creşterea glicemiei, nu la scăderea ei.

Au intrat pe fir fiziologii, ce au acreditat existenţa unor receptori de glucoză în mucoasa intestinală. Receptori care întîi examinează molecula, apoi îi dau liber să intre în circulaţia sanguină. Se pare, psicoza perturbă schimbul de informaţii dintre mucoasa intestinală şi mediul intern. Se fixează în receptori şi îi „înfundă”. Cel puţin temporar, pînă trece bolul alimentar.
Nu este singura substanţă care induce ”dezordini” fiziologice. Cam toate substanţele interzise, fie că vorbim de droguri, fie de otrăvuri organice, „înfundă” receptori celulari mai mult sau mai puţin vitali. Drogurile – receptorii de dopamină şi de alţi hormoni cerebrali, provoacă şi dezordini psihice, nu numai vegetative. Alte otrăvuri au mecanisme ceva mai diverse, dar, se bazează pe mimetismul structural. Aşa cum bufotenina (otrava produsă de o broască) seamnănă foarte bine cu un aminoacid natural şi astfel perturbă informaţional celula nervoasă, tot aşa, psicoza „păcăleşte” receptorii de glucoză. Cu deosebirea că, deocamdată, psicoza s-a dovedit a fi inocuă precum xilitolul.
Ca o paranteză, despre unele glicozide (tot un fel de zaharide) din ciuperci şi din ierburi alimentare se ştia că reduc glicemia. Se pare, mecanismul este acelaşi, numai că înfundarea receptorilor de glucoză este mai puţin concludentă. În orice caz, efectul este mult mai slab.

De ce nu s-a ştiut practic nimic despre un zaharid atît de simplu?

Mărturisesc, nici eu nu am ştiut de existenţa lui. La orele de chimie organică nimeni nu ne-a spus vreo vorbă despre el. Nu apare nici în indexul tratatului de chimie organică al lui Neniţescu&discipolii. Mă rog, să revenim.

Legenda spune că în supa primordială, de sub atmosfera bogată în metan şi amoniac, ar fi pătruns şi molecule de formaldehidă. Formaldehida, întocmai ca mai toate -ozele, are formula compoziţională de carbohidrat (de forma: CH2O). Zaharidele reprezintă doar multiplul formulei brute elementare (CH2O)n. Formaldehida este o substanţă instabilă. Are tendinţa de a polimeriza cu ea însăşi şi de a condensa cu amoniacul şi cu derivaţii de amoniac. O parte din compuşii întîmplători rezultaţi din polimerizarea formaldehidei au fost hexozele, fie în forma piranică (cicluri de 6 atomi) fie în cea furanică (cicluri de cîte 5 atomi) structurile cele mai stabile. Dacă socotim că hexozele mai au şi izomeri optici în număr destul de mare, ţinînd seama că au cîte 3 şi 4 atomi de carbon optic-activi, ne dăm seama că în supa primordială au fost foarte multe feluri de glucide întîmplătoare.
Selecţia naturală însă a fost cea care a decis că, dintre hexoze, glucoza a cîştigat competiţia, fiind singura hexoză care poate forma schelete cu mase moleculare de ordinul zecilor de mii de Daltoni. Practic, întregul regn vegetal se sprijină pe glucoză**), ea fiind unitatea structurală a celulozei. 99,9% din volumul de hexoze de pe Terra este constituit din glucoză.

Cu toate acestea, hexozele minore s-au perpetuat, însă şi-au diversificat rolurile. S-au hibridat cu compuşi aminici şi au dat altă substanţă scheletică: chitina din crustacee şi din insecte, au format, dizaharide, împreună cu glucoza, pentru a face fructele mai dulci, şi deci mai atrăgătoare pentru cărăuşii seminţelor,. Chiar şi lactoza este o formă de conservare a glucozei. Combinaţia de glucoză cu galactoză face ca atacul microorganismelor în ugerele mamiferelor să fie temporizat.
Puţini însă au intuit rolul psicozei, descoperite în frunzele unui arbust din sudul Chinei, plantă folosită de sute de ani în diverse remedii tradiţionale.
Totuşi, care este utilitatea ei în plantă, şi cum acţionează?
S-a descoperit că psicoza inhibă mult creşterea unor graminee. Arbustul o excretă prin frunze. Ulterior, este spălată de ploi. Odată ajunsă pe sol, psicoza inhibă dezvoltarea ierburilor şi a altor competitori. Este, aşadar, un antibiotic vegetal, ce acţionează ca antihormon de creştere***).

Sursa actuală de psicoză nu este însă planta, ci o bacterie termofilă (creşte la 60 de grade) găsită tot întîmplător. Se pare, o bacterie ancestrală.
Actualmente, gramul de psicoză sintetizată de bacterii, costă circa 100 de dolari. Însă nefiind o substanţă prea complicată, sunt sigur că progresele în sinteza ei vor fi rapide, iar preţul se va prăbuşi ca cel al vitaminei C în anii ’50 ai secolului trecut.

––––––-
*) sorboza, obţinută prin fermentaţia glucozei, este un intermediar esenţial la sinteza industrială a vitaminei C.
**) dacă celuloza are rolul fierului-beton, plantele superioare conţin şi pentozani formaţi din combinarea pentozelor cu polifenoli, substanţe nefibroase, cu rolul de ciment.
***) pentru a supravieţui sau pentru a-şi „raţionaliza” cărăuşii, multe plante şi animale sintetizează substanţe cu acţiune contrară celor mai diverşi nutrienţi şi hormoni. Rosaceele, pentru a limita numărul de sîmburi sparţi de animalele ce le consumă fructele şi le transportă seminţele, sintetizează amigdalină, ce conţine doi radicali toxici grefaţi pe un glicozid (tot un zaharid). De asemeni, unele leguminoase, ca glicina şi trifoiul, conţin substanţe ce mimează în animale efectul hormonilor femeieşti. Substanţe ce provoacă avorturi, şi astfel, efectivul animalelor consumatoare este diminuat prin mecanism biochimic. Putem spune că plantele sunt inventatoarele armelor chimice.

★ Funcţia de-bani-spălativă a universităţilor private

Posted in Teste by Marius Delaepicentru on 2013/05/23

Cine este angajator cinstit, este probabil sătul de ifosele absolvenţilor de universităţi private. Pe unde te învîrţi, dai de „filozofi”. Nivelul lor general de pregătire este, într-adevăr, de rahat, dar aceasta are o explicaţie mai complexă decît cea derivată din dorinţa de parvenire după modelele dr. plg. ponta şi mangu. Înafară schimbului: bani contra carton, bani contra prestigiu, am dedus că mai există un schimb, altminteri interzis de lege, anume: bani negri contra bani albi.

Aruncîndu-mi privirea peste CV-urile şi declaraţiile de avere şi de interese ale unor politicieni proeminenţi, am observat că cei mai mulţi predau şi nuş-ce disciplină academică, iar veniturile din „activitatea didactică” nu sunt deloc nesemnificative. Fenomenul cuprinde şi jurişti, militari şi miliţieni. Pavel Abraham e numai exponentul cel mai guraliv al breslei.

Spălarea de bani, înafară că e un fenomen previzibil, el este absolut necesar întru onorabilizarea cohortei de cleptocraţi. Problema e doar de nas: cum o adulmecăm?
Formelor tradiţionale, bazate pe tranzacţii fictive, fie ele şi cu terenuri, li se adaugă cele cu materiale perisabile, cum ar fi ouă de Cornu, mătuşi testamentar-perisabile şi vorbe volante în faţa unor studenţi mai mult sau mai puţin vegetativi.
Aşadar, o economie fictivă, manipulată doar pentru albit banii furaţi, întregeşte PIB-ul la cote ce i-ar face invidioşi pînă şi pe mafioţii columbieni.

În tablou, universităţile private, protejate de aşa-zisa autonomie universitară, sunt agregatele ideale de spălat bani. Dacă funcţia lor formativă se rezumă la aprofundarea schimbului: şpagă contra carton, funcţia informativă este, dacă nu nulă, cel puţin ultima pe lista de priorităţi. Vedem aşadar că absolvenţii universităţilor sunt mai degrabă subprodusul lor. Paravanul de proşti utili.

Dacă nu ar fi aşa, fostul deţinut N0049-Jilava, căruia drepturile politice îi sunt încă suspendate, nu ar fi avut ce să caute în universitatea Titu Maiorescu, pentru a conferenţia verzi şi uscate, în faţa unor tineri hotărîţi să se compromită moral ascultîndu-l. E de înţeles, N0049-Jilava are nevoie să îşi „achite” datoria la fiul său, pe care tot el l-a manipulat ca pe orice maşină de spălat bani. Iată un bun prilej de albire a altui calup de bani negri.
Dacă nu ar fi aşa, Universitatea Româno-americană ar fi trebuit demult să se disocieze de dr. plg. ponta – premier al României, trimiţîndu-i factura pentru returnarea sporului de doctorat.

Articolul de faţă poate fi considerat denunţ penal. Desigur, necalomnios, deoarece se înscrie în precarele standarde ala presei mogulare.
Dar dacă aş fi procuror, l-aş lua în serios şi m-aş uita chiorîş la toate activităţile disonante ale cleptocraţilor în vigoare. Lui N0049-Jilava i-aş cere de pildă registrul de vaccinări şi tratamente al fermei de păsări de la Cornu, pe ultimii 3 ani de funcţionare. Aş confrunta cu încasările din vînzarea ouălor.

★ URA şi la gară

Posted in Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2013/05/22

Am scris una mică la Universitatea Româno-americană. Enjoy.

–– Original Message ––
From: Marius
To: mihai.naghi@rau.ro
Sent: Wednesday, May 22, 2013 3:10 PM
Subject: Prestigiu stirbit (Unicode UTF-8)

Stimaţi domni,

Este pentru prima oară cînd vă scriu. Sunt un părinte al cărui fiu doreşte să studieze la universitatea pe care (sper) cu onoare o reprezentaţi. Se pune totuşi o problemă de ordin legal, şi mai ales moral.

Ani buni, Universitatea Româno-americană (URA) a angajat şi a plătit un lector, ce ulterior a devenit conferenţiar în aceeaşi universitate. Numele său este Victor Viorel Ponta, actualmente prim-ministru al României.
În luna mai a anului 2012, fostul dv. conferenţiar, Ponta, a fost dovedit de către revista Nature, iar ulterior, de către comisia de profil din Universitatea Bucureşti, ca plagiator. Şi nu orice fel de plagiator, ci unul care şi-a obţinut titlul de doctor în Drept, în baza unui plagiat.

Conform Codului Muncii, cadrele universitare doctori au un spor de 16% la salariu. Sunt convins că URA a respectat Codul Muncii şi i-a plătit plagiatorului sporul legal de doctorat. Actualmente, oricine poate constata că sporul de doctorat încasat de plagiatorul conferenţiar Ponta reprezintă venituri necuvenite, ce, în linii mari, ar corespunde cu un salariu suplimentar la fiecare 6 1/2 luni de muncă.

Cred că nu mai este nevoie să vă amintesc că reprezentaţi o universitate, persoană juridică de interes public, cu misiunea, formativă, înainte de cea informativă. Comportamentul persoanei juridice URA influenţează mii de destine, iar răspunderea morală ce vă revine nu este jucărie.

Stimaţi domni,

Am aşteptat vreme de un an ca URA să se disocieze cert de plagiatorul conferenţiar. Iar disocierea nu se poate face din vorbe, ci prin recuperarea veniturilor necuvenite de la doctorul plagiator. În consecinţă:

Aştept de la dumneavoastră dovada certă, sub forma cópiilor digitizate după extrasul statelor de salariu (partea referitoare la sporul de doctorat) pe ultimii 5 ani de activitate ai titularului. Termenul este de 30 de zile.

Aştept de la dumneavoastră dovada recuperării plăţilor necuvenite, de la doctorul plagiator Victor Viorel Ponta, pe ultimii 3 ani de activitate la URA, conform Codului Civil. Termenul este de 90 zile de la data primirii mesajului de faţă.

În cazul în care titularul refuză să returneze veniturile necuvenite, plus dobînda aferentă, aştept de la dumneavoastră să vă constituiţi parte civilă pentru recuperarea prejudiciului material. Termenul este de 60 de zile de la data primirii mesajului de faţă.

Vă precizez că, în interesul prestigiului URA, mai important decît deznodămîntul eventualului proces în instanţă pentru recuperarea prejudiciului, este acţiunea în sine. Cu cît mai transparentă, cu atît mai bine pentru URA.

Întrucît este o chestiune de interes public, scrisoarea de faţă este publică şi va fi publicată şi în spaţiile publice online. Sfătuiesc pe oricine să vă trimită mesaje asemănătoare. Sper să nu vă irite faptul că ele ar putea fi identice cu cel de faţă.

Cu stimă,

Marius Mistreţu – cîrciumar

Hiroşima – Japonia

★ Exces de hărţuire la Antena 3 – Acatiste în Săptămîna Mare

Posted in Drepturi individuale by Marius Delaepicentru on 2013/05/03

Pe pagina propagandiştilor Excesului de putere de pe Facebook, continuă alegaţiile despre mine. Într-o divagaţie de la un alt subiect, găsim că pe venerabilele spirochete voiculeşti le f..racturează hidraulic grija pentru solvabilitatea prăvăliei mele.
Biete făpturi! Neobişnuite cu concurenţa liberă, nu îşi dau seama că, atunci cînd rezişti de 16 ani în mijlocul a o mie de concurenţi, şi mai treci şi prin aproape cinci ani de criză economică, într-un domeniu în care cererea este extraordinar de elastică, faptul că încă eşti în business, fără datorii mai mari de 1% din încasări, este o performanţă.
Iată şi hardcopy după abjectul text.
2013-04-29-Stancu

Pentru că tot suntem la acatiste, soţia mea a trimis o scrisoare oficială la sediul Antenei 3. O etapă importantă în stingerea litigiului iscat de A3. Din păcate, soţia mea nu permite publicarea conţinutului scrisorii pînă la 10 iunie 2013. Aplic numai hardcopy după jurnalul expediţiei. În intervalul de 60 de zile, oricine poate verifica după numărul etichetei (stînga sus), pe orice sait al oricărei poşte, în orice limbă, că plicul a ajuns cu bine la destinatar.
Îi rog pe jurnaliştii interesaţi de mersul procedurii, să scrie aici cîte un scurt comentariu, în baza unei adrese de mail pe care o controlează. Adresele de mail nu vor fi divulgate. Îi voi contacta la momentul potrivit.
Mulţumesc.

Deoarece s-ar putea să nu mai intru aici pentru cîteva zile, le doresc eventualilor cititori un Paşte seren.

2013-04-30-EMS

…şi o imagine actualizată. Plicul a fost înmînat la data de 30 aprilie, ora 16:20, ora de vară. În imagine apare ora 15:20, ora meridianului.
2013-04-30-EMS_02

%d blogeri au apreciat asta: