Fără buletin

Obscurantism de presă

Posted in Chestii, Teste by Marius Delaepicentru on 2011/03/31

Răsfoiesc Evenimentul zilei. Titlu: Doi japonezi iradiaţi, spitalizaţi în China(!).

Oare cît de mult dispreţ pentru cititor trebuie să ai pentru a colporta o informaţie flagrant eronată? China nu e totuna cu pref. Chiba (unde se află un institut de medicină nuclerară, şi unde au fost internaţi cei doi.)

Altă dovadă a ignoranţei, de data asta, sub forma dării din burtă: conform aceleiaşi surse (radioactive) cică hainele accidentaţilor ar fi fost incinerate.

Ce prostie crasă! Materialul contaminat radioactiv NU SE ARDE. Dacă îl arzi, e ca şi cum ai alimenta o fîntînă arteziană cu apa radioactivă din tancurile centralei de la Fukushima.

Materialul contaminat radioactiv (semi)solid se îngroapă adînc. Este singura cale de a ne debarasa de el.

Suntem în 31 martie. Ştirea a apărut pe 24 şi încă nu a fost rectificată. EvZ lucrează mai încet ca Parlamentul.
Încep să realizez că rubrica cea mai credibilă a unei gazete româneşti este horoscopul zilei, la egalitate cu rubrica meteo. Întrucît nu am nici cel mai mic interes în a citi horoscoape, dacă dispar ziarele româneşti, pentru mine nu ar fi nicio pierdere.

S-ar putea să vă pară o pedanterie exagerată. Însă astfel de hoaxuri şi improvizaţii jurnalistice vor provoca într-un viitor deloc imposibil, victime umane.

–––––––
Ultima oră: Zalex îmi semnalează clipul cu vizita Împăratului la refugiaţii din Adachi (Tokio) Cred că e util să plasez şi aici comentariul.

Ştiu, pare ciudat să ţi se explice ceea ce vezi, însă se cuvin totuşi cîteva lămuriri.

În adăpost sunt refugiaţii din Futaba-machi, o localitate în care probabil mult timp nu se va mai locui din cauza proximităţii cu centrala buclucaşă. Iniţial refugiaţii (cca. 1200) au fost duşi într-o sală polivalentă din Saitama. Însă, acolo e programat un eveniment. Aşa că au fost duşi în Tokio. Ruta refugiaţilor confirmă raţiunea pentru care au fost duşi la mai bine de 300Km de tîrgul natal: evitarea discriminării ulterioare pe motive radiologice. Vizita Împăratului face să le întărească nu numai moralul, ci devine un certificat de inocuitate radiologică. Asta e interpretarea mea dpdv administrativ.

Despre gestică

Îngenuncherea reciprocă este o formă tradiţională de a da bineţe la domiciliu.
În anul 1946, Împăratul Showa declara public că instituţia Împăratului nu are nimic divin (deşi formal, Împăratul este basileul religiei shinto). Şi dacă nu are nimic divin, este legitim ca la o vizită la domiciliu (fie el şi temporar) Împăratul să urmeze ritualul obişnuit pentru orice muritor.

Interpretare simbolică

Nu greşiţi dacă luaţi Împăratul ca pe un drapel ambulant. În interpretarea asta, prin îngenunchere, „drapelul” s-a autoarborat în bernă. Mai mult, „drapelul” şi-a exprimat compasiunea în cuvinte (nu s-a auzit în filmuleţ, dar a fost citat la radio). Mărturisind că, la rîndul lui, timp de o oră pe zi nu foloseşte energie electrică, şi-a exprimat simbolic şi solidaritatea.

După cum vezi, Împăratul este catalizatorul ce face ca naţiunea să nu cadă la cutremur, deşi e marcată cu bulină roşie.

Anunțuri

31 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Daijoubu said, on 2011/03/31 at 16:31

    Nu cred ca in acest caz ar fi vorba de „oscurantism”. Probabil ca mai degraba e vorba de prealuare gresita, de nestiinta, de neglijenta, de tembelism sau, in cel mai bun caz de eroare de corectura. De regula, presa noastra nu revine si nu-si asuma erorile, de orice fel ar fi ele, o lasa moarta, mizind pe nestiinta cititorului, pe nebagarea de seama, pe uitare. Trebuie sa fii Le Monde pentru a avea eleganta de a-ti asuma si cele mai mici erori, unele semnalate de cititori, dindu-si literalmente una peste mina.
    Pe vremurile celelalte a facut senazatie si s-a ris mult cind un ziar cultural cu pretentii a tradus titlul cartii si filmului „Moderato Cantabile”, ambele celebre, cu „Contabilul linistit” (!!!), cind de fapt era vorba de indicatie de interpretare muzicala, cu care de altfel nici filmul si nici cartea nu aveau de a face, era doar vorba de atmosfera pe care o sugera termenul muzicala. Eroarea, fireste, n-a fost niciodata indreptata.
    Vizita imperiala – impresionanta prin simbolistica, gestica retinuta, discretie. Am apreciat in mod deosebit faptul ca televiziunile nu s-au repezit cu microfoanele! Ce si-au spus perechea imperiala sii intelocutorii lor era o chestiune intima ca durerea care se cuvine respectata.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/03/31 at 18:07

      De acord cu usurătatea corecturii. N e lîngă B pe klavă. Însă incinerarea acreditează ideea că chestiile actinice sunt rude cu flacăra violet din joia prezidenţială, şi că diavolul trebuie neapărat zburătăcit prin holocaust. Ceea ce vădeşte un arhetip cel puţin medieval în gestionarea răului. Ca la ciuma bubonică: se arde totul înafară de pacient.

      Vizita imperială, într-adevăr, a fost fără conferinţă de presă. Iar cuvintele de îmbărbătare deşi au fost audibile pentru presă, au fost doar citate, în ştiri.

  2. Ștefan A. said, on 2011/03/31 at 19:03

    – E greu de inteles ca radiatile nu se distrug ca paduchii . 🙂 Prin arderea hainelor .
    O fi chestie de traducere dar in primul rind e de cultura generala . 🙂
    Poate unii cred ca dind foc centralei nucleare , se rezolva definitiv problema . 😆
    – Ma intreb de ce ar tebui transportati bolnavii de radiatii taman in China cind Japonia are spital special pentru asa ceva . Poate unii romanasi nu au aflat ca aceasta e unica tara care a fost lovita cu bombe nucleare . E drept cu mult timp in urma dar si de doua ori . Istoria , aceasta mare necunoscuta . 🙂

  3. Tiberiu said, on 2011/03/31 at 20:31

    Foarte interesant post-ul. Ca sa nu mai vorbesc de informatiile legate de refugiati-Imparat-simbolistica gesturilor. Pentru noi aici, e doar o informatie. Sau si mai rau, nu cred ca e greu de imaginat o interpretare de genul: na, s-a dus si el in vizita la sarmanii aia sa „dea bine” in mass-media! Pe aici lumea uita ca e vorba de Imparat, care nu e ales, n-are nevoie (din motive de publicitate) sa faca anumite gesturi ca sa „dea bine”. El le face pentru ca trebuie, pentru ca asta e rostul unui conducator….
    Iar explicatiile in legatura cu modul in care trebuie interpretata vizita…, superbe…

    Multam, sper sa ne mai delectezi cu astfel de informatii!

  4. mirela said, on 2011/03/31 at 21:29

    da, ai dreptate Tiberiu, explicatiile in legatura cu vizita imperiala au fost grozave. mai stiu si eu unele, altele, putine dar impresionante despre cultura si traditia japoneza, dar nu pana la nuante de genul asta. multumim pentru interpretari marius 🙂

  5. skorpion said, on 2011/04/01 at 02:04

    salve,

    impresionanta vizita Imparatului si simplitatea in gesturi & modestia ce il insotesc.

    legat de ziaristi: numele unora este zero-barat

  6. Yeba said, on 2011/04/01 at 09:48

    Marius, te-am prins!
    Esti plecat de mult, nu ai idee despre cine se aciuiaza prin presa sau despre stiinta fatucelor cu microfon care dau buzna peste Isarescu sa-i ceara socoteala, crezind ca datoria suverana inseamna ca datoriile sunt suverane in tara asta. N-au gresit cind au scris China, fiindca nu deosebesc binele de rau si nimic de nimic, deci nu li se pare suspect sa fie dusi tocmai in China.
    Ni s-a explicat 24 de ore la tv, la toate jurnalele, ca la Baneasa exista un depozit in care se practica tratarea bananelor cu hormonul etilena. Pacat de hainele alea arse, mai bine le spalau si le intindeau pe sfoara in Himalaya, sa le ia gerul, ca mor microbii.

    Multumesc si eu pentru toate mesajele, ma ajuti sa inteleg lumea pe care o vad.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/01 at 12:44

      Yeba, ştirea despre banane nu este o minciună. Redactarea e însă îngrozitoare. Gazetarul nu pare a înţelege conţinutul consemnării. Fraza trebuia spartă în două. Una descriptivă şi alta explicativă. Problema gazetarului este nu numai habarnismul în chestii de fiziologie vegetală (scuzabil parţial) ci faptul că nu ştie să compună.
      Etena este într-adevăr, un hormon vegetal. Este secretat de peţiol pentru a provoca îngălbenirea şi căderea frunzei. Tot etena face ca fructele să se matureze. Fiind un gaz prezent în concentraţii infinitezimale, era util să se precizeze şi că nu e o otravă, şi că poate fi administrat legumelor/ fructelor pe cale artificială. Iar în practică aşa se purcede. Se bagă fructele în camera de gazare (de la Băneasa) şi în două trei zile se scot mature. Tot aşa se procedează la lichidarea culturii de pătlăgele roşii în solar. Gogonelele sunt astfel sincronizate să se coacă, ceea ce uşurează debarasarea.
      Înlocuitorul etenei poate fi acetilena (aia din aparatele de sudură). Acetilena acţionează chiar mai rapid.

      Invers, dacă vrei să opreşti maturarea unei banane, nu ai decît să îi retezi codiţa, (dar fără să atingi miezul) şi să o ţii departe de alte fructe (la rîndul lor secretoare de etenă).

      Că veni vorba de pătlăgele roşii de solar, aflu că în jurul oraşului Fukushima fermierii au dat de un nou mare necaz: supermarketurile nu le mai achiziţionează tomatele, deşi acestea nu sunt pe lista legumelor supuse restricţiilor de comercializare. 3 tone/zi rămîn nevîndute, doar pentru că merceologii lu peşte-obscurantist sunt prea „grijulii” cu clienţii. E cu atît mai păcat, cu cît, din ianuarie şi pînă prin iunie, tomatele au un gust dumnezeiesc. (să mai zică cineva că pătlăgeaua românească nu are egal) Sunt soiuri rezistente la secetă, adesea indusă artificial. Fructele sunt intens colorate, dulci, cu o acreală plăcută, şi cu un pronunţat miros de vrej. Sunt fructe de talie medie şi mică, însă au conţinut mai mare de pigmenţi, de fibre şi de glucide (pînă spre 15%). De aceea se şi numesc fruit-tomato.

      • Yeba said, on 2011/04/01 at 16:56

        Da, nu vreau sa insist, redactarea arata ca ziaristul nu stie nimic, nici despre etilena, nici despre acetilena, nici despre hormoni. Problema mea (de chimist) este ca etilena este un gaz etc (descrierea din Nenitescu, ca sa zic asa) care are multe proprietati si intrebuintari, nu este denumirea unui hormon vegetal. Nu toata etilena din lume e hormon si nu ca hormon actioneaza in organismul uman.

  7. Mihaela said, on 2011/04/01 at 10:20

    Că veni vorba de simboluri, voiam mai de mult să intreb şi un român japonizat ce părere are despre cartea lui Roland Barthes, „Imperiul semnelor” (L’Empire des signes). După mine, care nu am pus piciorul pe pământ japonez, mi se pare că e printre primii europeni care au descoperit Japonia. Îi face cartea cinste autorului?
    Am să reproduc un citat dintr-o ediţie în engleză a cărţii (capitolul „Bowing”):
    „The salutation here can be withdrawn from any humiliation or any vanity, because it literally salutes no one; it is not the sign of a communication – closely watched, condescending and precautionary – between two autarchies, two personal empires (each ruling over its Ego, the little realm of which it holds the „key”); it is only the feature of a network of forms in which nothing is halted, knotted, profound… Our ways of speaking are very vicious, for if I say that in that country politeness is a religion, I let it be understood that there is something sacred in it; the expression should be canted so as to suggest that religion there is merely a politeness, or better still, that religion has been replaced by politeness.”

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/01 at 13:11

      Nu am citit cartea, şi în general stau prost la capitolul lectură. Mi-am făcut un obicei din a evita contactul cu buchia altor observatori. Îmi place să descopăr de unul singur. Însă cele citate de tine sunt adevărate. Ritualul are ceva protocolar de relaţii interstatale. Limba are trepte discursive de tip aristocratic. Raportul sus-jos se reglează încă din primele fraze. Observaţia amicului Barthes îmi explică de ce eu însumi mi-am făcut propria republică. Mulţumesc.

      În primul an de şedere definisem comportamentul social scurt: egoism în colectivism. Între timp nu mi-am revizuit percepţia.
      Egoismul nu este neapărat ceva rău. Cooperăm cu alţii pentru a ne mîntui pre noi. Fac deosebirea între egoism şi egotism. Ultimul, un egoism obtuz, vicios, (auto)distructiv. Însă invidia socială (aia care învîrte economia) nu este cu mult diferită de cea din Europa.

      • Mihaela said, on 2011/04/08 at 00:16

        Şi eu mulţumesc de răspuns. Mi se pare mie că, în Europa, „egoismul în colectivism” a fost brutal falsificat de către bisericile creştine (ce alceva s-ar fi dorit „comuniunea”?), prin generarea unei forme primitive de „dublugândit”: să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa!
        Şi pentru că asta nu era de ajuns, mintea şugubeaţă a guvernului a iscodit un proiect de lege care să dea şi mai mult din banii contribuabililor pe mâna bisericilor, pentru acte „caritabile” sociale. Asta a picat perfect în contextul în care, recent, CEDO a hotărât că expunerea simbolurilor creştine în şcoli nu încalcă libertatea de conştiinţă.

      • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/08 at 00:33

        Aş avea cîteva observaţii, însă sunt niţel pe fugă. Lucrurile sunt niţel mai complicate. În orice caz, nu aş da vina numai pe biserică. Sau, mai bine zis, nu biserica e cea mai rea.

  8. Marius Delaepicentru said, on 2011/04/01 at 18:10

    A început o operaţie fără precedent de căutare aero şi navală. Trei zile, zeci de nave de război şi circa 100 de elicoptere vor scruta quadrat cu quadrat suprafaţa oceanului, plajele şi falezele coastei pentru a recupera trupurile dispăruţilor.

    17:30 Conferinţă de presă premierul Kan

    Bugetul se va mula pe necesităţile momentului, cu prioritate: îndepărtarea molozului, refacerea infrastructurii de transport (actualmente parţial refăcută, dar departe de capacitatea nominală) construcţia de locuinţe temporare, toate întru repornirea activităţii economice. La întrebarea: din ce bani? – prin mărirea datoriei externe sau prin sporirea cotei de impozitare? – răspunsul a fost evaziv. După cum descrie solicitarea de ajutor din partea G20. cu referire explicită la SUA, prin sporirea datoriei externe. (vin vremuri bune pentru americani) Cert este că se vor îngheţa cîteva programe izvorîte din manifestul electoral. În iunie, impozitul regional se va colecta în avans, ceea ce va aduce un spor de cca. 10md.USD la fondul de reconstrucţie.

    Pe termen mediu şi lung, se vor reconsidera toate normele de gestionare a riscului de catastrofe naturale. Centrarea va fi pe om. Se va reduce densitatea populaţiei în ariile joase. În schimb, se vor reteza înălţimile*) din vecinătatea imediată, pentru a se construi cartiere ferite de tsunami.
    –––––-(pînă aici conferinţa de presă)
    Notă: Atenţie, statul nu se bagă decît în aprobări de (macro)proiecte, transferuri de proprietate, aplicarea normelor de siguranţă în construcţii, eventual în politici fiscale şi financiare şi cam atît. Restul îl fac privaţii.

    În adăposturi este penurie de informaţii de interes public. La primării sunt afişate programele de ajutorare, listele de locuinţe disponibile etc., sunt depozitate materialele de strictă necesitate ce aşteaptă distribuirea, însă din cauza efectivului redus de personal, a distanţelor mari între adăpost şi primărie, a lipsei automobilelor/ benzinei, imobilitatăţii locomotorii a unor refugiaţi etc. etc., informaţiile şi materialele ajung cu greu sau prea tîrziu la adăposturi. Voluntari locali preiau munca de curierat.

    ––––––––––-
    *) Politica de extindere a locuirii pe pante terasate şi platouri artificiale are decenii bune. Din acest punct de vedere nu este o noutate. Pămîntul excavat se cară în mare, pentru extinderea corespunzătoare a uscatului. Curînd voi posta şi cîteva fotografii cu astfel de aşezări. Ele se pot vedea şi în una, două fotografii ce ilustrează articolul Tsutsumi-ga-ura.

  9. DanSu said, on 2011/04/01 at 23:47

    Marius,
    Recunosc ca-ti urmaresc de mult blogul, fascinat de prezentarea civilizatiei pe care o intelegi (sau incerci), si de efortul tau de a o prezenta pe intelesul meu.
    Tragedia recenta doar a „potentat” problema. Sunt fascinat mereu de ce vad la tine si la trimiterile pe care le faci. Discursul imparatului (pe care nu l-am inteles ca mesaj, dar l-am „simtit” ca vorbire a fost fascinant. Obscurantismul presei noastre este doar zgomot de fundal pentru tot ce se intampla in orient.
    Uneori prezinti solutii surprinzatoare la problemele birocratiei ocidentale (vezi postarea cu notarii, cu translatorii), care poate nu sunt fezabile in civilizatia noastra (non orientala), dar sunt seducatoare prin argumentele prezentate. Ele merita discutate, macar ca variante, daca nu ca posibilitati de implementare.
    Nu-mi place sa prezint laude (am trait prea mult in tara laudatorilor) dar cred ca tu le meriti.

    • Daijoubu said, on 2011/04/02 at 00:33

      Si eu cred la fel. Si inca de multa vreme!

      • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/02 at 03:46

        Domnilor, vă mulţumesc, dar, vă rog, nu exageraţi că simt deja cum mă ia cu fîstîc. Nu aş vrea să fiu pus în situaţia de a da drumul detractorilor şi gagicilor lor detractoare. 🙂

  10. skorpion said, on 2011/04/02 at 02:11

    din cite stiu eu, Japonia are de incasat cca 800 miliarde de dolari din partea SUA.
    nu are fi cazul ca ACUM acesti bani sa-i fie returnati??
    vise, oare?

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/02 at 03:58

      Nu ştiu dacă americanii mai pot plăti atîţia bani fără să dezechilibreze ceva (nu mă pricep). După cît de implicate sunt SUA, plata e deocamdată mai ales în natură. Ceea ce nu e puţin. La centrala nucleară, alimentarea sistemelor de răcire cu apă dulce se face de la bordul unui vas american de război. Apoi, operaţiunea de căutare a trupurilor victimelor. Sunt doar două din multele forme de plată.

      Iat-o pe a treia: la o şcoală din pref. Miyagi, o trupă de soldaţi americani a curăţit sala de sport de moloz şi de mîl, pentru ca festivitatea de absolvire să poată avea loc în condiţii normale. În Japonia, anul şcolar începe cînd se deschide floarea de cireş.

  11. zalex said, on 2011/04/02 at 03:28

    Marius, multumesc pentru interpretare! Foarte utila, mai ales pentru noi cei din afara Japoniei. Ti-am mai zis, o repet: cand cred ca am vazut tot ce poate arata poporul asta (japonez) apare o ‘chestie’ care-mi ridica parul pe maini si-mi desurubeaza o lacrima in inima. Citind pe blogul tau cat de important este ca Imparatul a vorbit la tv dupa dezastru, am dedus ca vizita lui la adapostul cu pricina n-are cum sa fie decat un act de supusenie maxima (in sens de respect). Sa-ti intre imparatul in casa (te rog remarca, era incaltat in papuci, pe care si-i lasa la intrarea in ‘casa’) mai rar… Am remarcat ca ‘cei vizitati’ au stat de vorba cu Imparatul ca de la egal la egal; nu s-au jelit, nu si-au plecat fruntile slugarnic, nu au plans, nu au cersit mila… Si totusi, ce intalnire! 🙂

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/02 at 04:04

      Pentru nimic, Zalex. Intră în fişa postului (Paştelui) să împărtăşesc ce pot.
      Dar să ştii că descălţatul la intrare nu e chiar aşa de rar. În unele spitale (mai mici), hanuri, restaurante, cinematografe, în toate şcolile, cabanele şi refugiile alpine (!), precum şi în TOATE casele, lumea se descalţă la intrare.

      Sfaturi pentru exportatorii de încălţăminte: Presupunînd că îi bateţi pe chinezi la dumping, dacă vreţi să exportaţi în Japonia, pregătiţi în cataloage modele oligo- şi a-şiretate. Sunt mai uşor de încălţat-descălţat. Şi nu în ultimul rînd, puneţi-l pe Crin să-şi retragă porumbelul anticăpşunar, că a umplut diaspora de găinaţi.

  12. __Vali said, on 2011/04/02 at 05:36

    din evz: „spital din estul China” – wtf?!
    O rugaminte: postati, va rog, intreg continutul pe RSS feeder!

    • __Vali said, on 2011/04/02 at 05:40

      am uitat sa mentionez si mesajul publicitar de pe aceiasi pagina:
      „(P) Invata sa vorbesti, sa scrii si sa citesti in limba franceza in doar 20 de zile, 50 de minute pe zi. Garantat 100%.”

      • Marius Delaepicentruy said, on 2011/04/02 at 14:00

        A, păi, de reclame de felul: hai, să mestecăm fără să dăm din fălci sunt sătul. Nici nu le bag în seamă. Ai văzut performanţele cognitive ale gazetarilor în vigoare. Cu, sau fără, cursuri de franceză.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/02 at 13:57

      Aş posta RSS feed, dar nu mă pricep la alimentaţia raţională a reţelelor.

  13. Marius Delaepicentru said, on 2011/04/02 at 16:30

    Centrala electrică Fukushima:
    La R2, într-o conductă electrică subterană, (o construcţie de beton numită pit; nu mă întrebaţi cum arată că nu ştiu) la circa 2m adîncime, pe lîngă o acumulare de apă puternic radioactivă (1000mSv), s-a descoperit în peretele de beton o fisură largă de circa 20cm. Pe acolo se bănuieşte că, cel puţin o parte din radioactivitate s-a scurs subteran în apa oceanului. La această oră se încearcă înfundarea fisurii cu beton proaspăt.

    La suprafaţă continuă operaţia de fixare/ încleiere a pulberilor radioactive sedimentate pe clădirile şi în curtea centralei. Concret, se împrăştie pe suprafeţele prăfuite o răşină sintetică ce aglutinează particulele de praf. Cu cît agregatele formate sunt mai mari, cu atît riscul de împrăştiere ulterioară a materialului radioactiv este mai mic. Să nu credeţi că răşina sintetică e ceva super-special. Poate fi chiar şi o emulsie de aracet în apă, sau vreun component al fixativului de păr. Ambele se pretează la apretare.

  14. Marius Delaepicentru said, on 2011/04/02 at 18:23

    Uitai să actualizez nomenclatura.

    Începînd de ieri, numele oficial al cutremurului din 11 martie a fost schimbat din Tohoku-Kanto-[Taiheiyo]-Daishinsai, în Higashi-Hihon-Daishinsai. Schimbarea denumirii oficiale s-a făcut prin oficializarea ultimului compus, pînă ieri folosit doar de mass-media private. S-a făcut într-un fel dreptate. Hokkaido, şi ea măturată de 4m de tsunami, ar fi fost nedreptăţită. Avînd în vedere amploarea catastrofei, denumirea a devenit supraregională. Pentru a atenua sensibilităţi locale.

    Pentru lingvişti: De regulă, denumirile catastrofelor seismice se compun din cîte o ideogramă ce reprezintă denumirea prefecturii(lor) sau regiunii(lor) afectate, la care se adaugă, dacă e cazul, oki (largul mării) iar la coadă, daishinsai (catastrofă seismică).

    De pildă, cutremurul din 1 eptembrie 1923 s-a numit simplu Kanto-Daishinsai, întrucît distrugerile, deşi enorme, s-au limitat preponderent la regiunea Kanto.
    Cutremurul din 17 ianuarie 1995 a luat numele Han-Shin-Awaji-Daishinsai, în care han e saka din Osaka, shin e prima ideogramă din Kobe (citire atipică), awaji reprezintă insula Awaji(shima).
    Seria de cutremure din prefectura Niigata şi împrejurimile, din vara toamna lui 2004 se numeşte simplu, Chuetsu-Jishin. Deşi au fost sute de replici, alunecări de teren agravate, dacă nu provocate de multele taifunuri din acel an, şi vreo 63 de morţi nemijlocit, sinistrul nu s-a ridicat la rangul de catastrofă.
    De unde vine chuetsu? Etsu e citirea on a ideogramei ko(su) ko(eru) a trece peste (de pildă, o trecătoare montană). De partea dinspre est a lanţului muntos al regiunii Hokuriku, în era Edo, spaţiul se numea Echizen (încoace de trecere) iar partea vestică, pînă la Marea Japoniei, Echigo (dincolo de -) Va să zică Niigata este segmentul central al fostei regiuni Echigo. Dacă seria de cutremure ar fi fost botezată după numele actual al prefecturii, ar fi însemnat: un-nou-cutremur. Banal şi echivoc.

    Ca un fapt divers, în secolul al XVIII, prăvălia de kimonouri manufacturate aproape industrial, originată în Niigata, se numea Echigoya. Ulterior, firma a fost botezată Mitsukoshi, actualmente, proprietara unei reţele mondiale de magazine departamentale. A trece-trecere s-a păstrat însă în grafie. Doar citirea este diferită.

    O observaţie asupra simbolurilor:

    Am identificat următoarele simboluri:

    1995- shin (de la Kobe) – (Dumne)zeu
    2004- chuetsu – în plină tecere (dincolo)
    1923- kanto (seki kara higashi e) – la răsărit de vamă
    2011- higashi nihon – înseamnă estul Japoniei, dar poate fi interpretat şi ca originea Soarelui la răsărit.
    Simbolurile sugerează: trecere [cumpănă], divinitate [o relatie dincolo de lume], vamă [a destinului?]. Global ar fi: punct critic.

    Denumirea cea mai optimistă, deşi semnifică tot un punct critic, este cea oficializată ieri. Cred că cineva (vreun poet) stă şi gîndeşte adînc înainte de a boteza o catastrofă. Sau o fi doar in mintea mea.

  15. mirela said, on 2011/04/02 at 19:00

    of, marius e atat de logic, simplu si facil cum explici tu. si cu toate astea cat timp ti-a trebuit sa le inveti?

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/04/03 at 03:11

      Mai dau şi rateuri. Acuma, despre cît mi-a luat, nu-ţi pot spune, pentru că nu ştiu. O viaţă, na! 🙂

  16. Ovidiu said, on 2011/04/02 at 23:28

    Siati ca? Devine Partidul Românilor din Diaspora o realitate?
    http://www.alfanews.ro/2011/devine-partidul-romanilor-din-diaspora-o-realitate.html

    Salutari Marius, te urmarim in fiecare zi.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: