Fără buletin

★ Taifun

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2011/05/29

An cu La Niña. Pacificul, colea. Arhipelagul Okinawa e deja sub cotropirea taifună. Viteza vîntului 45m/s (cca 160Km/h). Valuri de 12m. 250.000 locuinţe rămase fără alimentare electrică.
EDIT: Actualmente, pref. Kagoshima este sub vîrtej. Viteza de translaţie a crescut la 60Km/oră. Viteza vîntului a scăzut la 35m/s, cu intensificări pînă la 55m/s.

Taifunul la 29 mai 2011, ora 03:50

(Sursa: Yahoo! Tenki)
Harta precipitaţiilor

Debit pluvial (mm/oră)

Un an taifunos a fost 2004. Taifunul #18/16, care a trecut şi peste Hiroşima la 7 septembrie, a avut următorii parametri:

Presiunea: 945hPa, viteza vîntului 40m/s, viteza de translaţie (la 34 grade lat.N): 55Km/h

(Sursa NHK 2004)
Parametrii sunt comparabili cu cei ai #2/23. Discul galben indică vîntul puternic. Cel roşu, vîntul violent (peste 25m/s).

Taifunul #18/16 a venit pe ruta aceasta:
Ruta actualizată şi cea prevăzută

Taifunul #18/16. În Hiroşima, (Naka ku) intensificare locală pînă la 60,2m/s (cca 216Km/h la ora 14:20)


Numărul de locuinţe rămase fără alimentare electrică după taifunul #18/16(2004):

În Kumamoto şi Fukuoka (Kyushu) 1.250.000 locuinţe fără energie electrică

Cu numai 8 zile înainte, pe 30 august, taifunul #16/16 a trecut pe seară, cu buricul chiar prin Hiroşima.

Presiunea 970hPa

De ieri, de cînd a început tsuyu, în toată ţara plouă viguros. Tsuyu (bai’u* în limbaj scorţos) este cam al 5-lea anotimp al anului. Plouă aproape zilnic, şi, virtualmente, la orice oră. Umiditatea se menţine la valori de peste 80%. Nu ai unde usca rufe. Trebuie să supraveghezi şi bulendrele din dulap. Te poţi trezi cu ele mucegăite. Anul acesta, an cu La Nina, nu este un an tipic. Tsuyu a venit cu 12 zile mai devreme şi este al treilea ca „trufandalitate” absolută, de cînd se fac măsurători climatice.

Ei, şi?, poate veţi zice.

Păi, una din anomalii este că, în cinci luni, de cînd a început anul, deasupra Filipinelor nu s-au format decît două vîrtejuri. An sărac în taifunuri, ca de altfel şi precedentul.
A doua anomalie este că vîrtejul #2** avansează spre sectorul nordic. De regulă, pînă prin august, taifunurile evoluează şi se destramă în zona subecuatorială. Abia spre toamnă, cînd Asia se mai răceşte, iar regimul climatic virează spre anticiclonic, taifunurile migrează accelerat spre arhipelagul Japoniei. De obicei, deasupra Okinawei, formaţiunea taifunoasă trece cam cu 20-30Km/h, iar cînd atinge latura sudică a insulelor Shikoku şi Honshu, viteza de avans trece de 40Km/h). La peste 40 grade lat.N, forma spirală se destramă, însă, îşi menţine potenţialul pluvial. T#2/23, avansează spre NE cu 40Km/h deasupra Okinawei, urcă în prezent pe insula Kyushu iar luni se prevede că va atinge insula Honshu. Cel mai probabil, în zona Kanto-Chubu-Kinki.

Traiectoria taifunurilor are în linii mari sensul SSV→NNE, însă nu sunt excluse abateri, cum ar fi coturi bruşte, sau chiar revenirea în locuri deja măturate. Prin poziţie, vestul insulei Honshu este mai ferit de taifunuri. Asta nu înseamnă că pericolul nu există. Nu e numai pericolul contactului frontal. În permanenţă, de pe flancul vestic al vîrtejului, o aripă noroasă pleacă mult mai repede spre nord. Ceea ce face ca, chiar dacă vîntul nu bate, cîteva zile bune, ploaia să cadă abundent, în reprize lungi. De altfel, din cîte am observat, fenomenul tsuyu este dat de bîntuirea aproape constantă a unei aripi de taifun sau a alteia. Frontul atmosferic rezultă din condensarea aerului cald şi umed venit din sud, cu aerul rece dintr-un maxim barometric nord-asiatic.

Premize locale de dezastru

Insula Kyushu este principalul receptor de ploaie venită din bazinul sudic. În sudul insulei, destul de frecvent se înregistrează precipitaţii de peste 300mm la o trecere. Uneori se ajunge local şi la 800-1000mm. Teritoriul este în general bine amenajat. Însă are şi limite, geometrice ca-să-zic-aşa. Cînd debitul pluvial trece de 50mm/h, nu e nimic extraordinar ca viitura rezultată să deverseze.

Anul acesta, prefecturile Miyazaki şi Kagoshima păstrează încă, într-un echilibru metastabil, acumulările de cenuşi vulcanice de la recenta erupţie din iarnă. S-au inventariat 35 de locuri periculoase.
În ce constă pericolul? Cenuşile vulcanice se îmbibă cu apă, lucru ce duce la schimbarea bruscă a unghiului de taluz natural. Cu alte cuvinte, odată îngreunată, masa de cenuşă o ia brusc la vale. Un fel de megabetonieră din care pleacă brusc betonul. Şi rade totul în cale. Amenajarea în astfel de cazuri constă în lărgirea cursurilor de apă, de la 20 la 100m şi simultan, îndiguirea. Nu e sigur că pe la coturi digurile vor fi şi rezistînd.

Un alt loc sensibil este aria răsăriteană a insulei Honshu, regiune afectată de recentul val de cutremure catastrofale din martie-aprilie. Pantele şubrezite de seisme, odată încărcate cu apa de ploaie o pot lua la vale cu mult mai uşor. În zonă, previziunea de ploaie depăşeşte 100mm/zi. Cu atît mai probabilă alunecarea, cu cît, relieful însuşi s-a mai modificat şi este încă instabil gravitaţional. O fisură ici, o forfecare de strate colo, o înălţare ici, o deviere naturală de curs colo.

La pericolul hidrostatic (alunecări de teren) şi cel hidrodinamic (deversări de rîuri, erodări de maluri), se adaugă mareea înaltă. Ceva mai înaltă pe vreme de taifun. Nu numai din cauza înălţimii valurilor. Depresiunea atmosferică face ca, sub formaţiunea spirală de nori, nivelul mării să crească pascalian. Se formează un mic „cucui” marin, care, cînd ajunge în contact cu ţărmul, îl inundă mai adînc decît o face mareea de clar de Lună. Şi dacă mai punem şi prăbuşirile seismice de teren litoral, în Tohoku, inundaţiile vor fi mai grave doi trei ani de acum încolo.

O mică previziune personală. Ţinînd seama de viteza mare cu care trece peste Okinawa, presimt că taifunul se va destrăma înainte de a atinge coastele insulei Honshu. Teoria mea zice că tocmai viteza mare de translaţie este cea care grăbeşte destrămarea. Îi taie „suflul”. Sunt bucuros că am prilejul să-mi verific ipoteza.

––––-
* De fapt, tsuyu şi bai’u se scriu la fel, (梅雨 ploaia prumilor. Pe semne, ploaia din preajma recoltei de prume.) dar se citesc diferit, în funcţie de context.. Nu rîdeţi! Este denumirea pe care am dat-o unui rozaceu cu drupă asemănătoare caisei nealtoite, dar cu sîmburele ca de piersică, fruct acru precum corcoduşa (altoită cu mărul pădureţ), rozaceu numit ume pe japoneză şi japanese plum pe engleză. Aşadar, prune, ume – mai pe româneşte – prume.
** Taifunurile din Extremul Orient nu au nume, ci numere de ordine. Ca la butelii. Deşi suntem în luna mai, dinspre Filipine vine încoace un taifun destul de puternic (940 hPa în buric). Taifunul #2/23. În care #2 reprezintă numărul de ordine, iar 23, anul erei Heisei.

Anunțuri
Tagged with: , ,

8 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Stiri said, on 2011/05/29 at 01:23

    Articolul este destul de interesant.

  2. Mélanie said, on 2011/05/29 at 03:56

    Bon courage!

    Okinawa e un paradis tropical, sper sa nu fie spulberat(a)… câti militari USA-ni mai sunt pe-acolo?

    ===

    O sa-i sun pe prietenii din Fukuoka…

    ===

    de la rude si prieteni din Taiwan:

    http://taiwaninfo.nat.gov.tw/ct.asp?xItem=165692&ctNode=467&mp=4

    ===

    gasim umeshu aici made in Japan, evident la un pret ce „sfideaza” orice concurentza… Si-n Taiwan era popular, normal cum insula a apartinut japonezilor pâna-n ’45, cheers! 🙂

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/05/29 at 23:17

      Nu ştiu cîţi soldaţi americani sunt în Okinawa, însă nu vor pleca de acolo prea curînd. E cu atît mai necesară prezenţa lor acolo, cu cît, atitudinea provocativă a Chinei este departe de a fi strunită prin autocenzură.

      Aşa cum am intuit, taifunul #2 nu a avut viaţă lungă. Nu am avut timp să iau probe, dar pe la ora 15, deja diametrul discului de vînt violent ajunsese la jumătate (sub 150Km) iar viteza de translaţie crescuse la 65Km/oră. Acum cîteva minute aflai de la NHK că s-a transformat totul într-o depresiune tropicală.

      În concluzie, taifunul a ajuns în Kanto mai devreme şi mai obosit decît s-a prevăzut oficial. Asta dpdv eolian. Pluvial, totul merge după ceas.

      Desigur, vîntul bate în continuare, (în Honshu, cel mai tare a bătut la Okayama: cca. 35m/s)) însă nu chiar violent. În Kyushu deja s-a înseninat niţel. Se aşteaptă în continuare ploi de 130mm din Chugoku pînă în Kanto, şi de circa 180mm în Tohoku. Densitatea norilor rămîne mare. Ceva mai abundente vor fi ploile în Tottori şi Shimane (pe coasta Mării Japoniei) unde se aşteaptă debite de 40mm/oră).

      • sakura said, on 2011/05/30 at 09:55

        Si…? Ce facem cu trilaterala:China,Japonia,Coreea de sud ?

      • Marius Delaepicentru said, on 2011/05/30 at 11:28

        Nu sunt Mafalda.

      • Mélanie said, on 2011/05/30 at 23:06

        Merci Marius, se pare ca-s între 15-20 000 soldati-US în Okinawa… au fost si sunt probleme între ei si populatie, mi-amintesc de violuri de minore okinaweze… 😦 Prietenii nostri ne-au sugerat sa ne „declinam” nationalitatea(franceza) peste tot, altfel riscam condescendentza niponeza fatza de USA&americani…

        Exista un dispret profund pentru americani din ’45 încoace, o reticentza quasi-înnascuta ce mi-a amintit-o pe cea a românilor fatza de rusi… NU i-au iertat pentru Hiroshima si Nagasaki, asteptau scuze si regrete eterne… ceea ce nu-i împiedica sa admire, sa copieze the American way of life… 😀 De fapt, am remarcat ca-i reciproc dupa ce-am vizitat Pearl Harbor(Hawaii), unde erau grupuri de americani si de japonezi care se priveau ca si cum un elefant ar fi intrat într-un magazin de portelan(uri)… 😀
        ===
        Mâine-seara va avea loc un mare spectacol caritativ pentru Nihon, caritative le 31 mai la „théâtre du Châtelet”, Paris, beneficiile vor fi donate „Crucii rosii japoneze”; initiativa apartine lu’ Jane Birkin, care a zburat spre Japonia la câteva zile dupa tragedie, de unde a revenit bulversata, impresionata de solidaritatea si demnitatea acestui popor… când a fost în reg Sendai, a sustinut un mini-concert pentru pescari si batrânii care pierdusera tot-tot…

        pentru mâine-seara, a reusit sa reuneasca o gramada de artisti francezi arhi-cunoscuti: Charles Aznavour, Catherine Deneuve, Charlotte Rampling, Alain Souchon, Alain Chamfort, Kazumi Watanabe, Bernard Lavilliers, Lambert Wilson, etc…

      • Marius Delaepicentru said, on 2011/05/31 at 03:02

        Bună seara, Mélanie!

        Poţi găsi şi antiamericani şi proamericani. Acuma, depinde de cercul prin care te învîrţi. Nu aş generaliza. Întotdeauna partida anti~ e mai vocală şi mai mediatizată. De unde şi impresia „generală” de anti~. Atît extrema dreaptă (slujba de zi a yakuzei) cît şi cea stîngă, au tot interesul să dea ochii peste cap. Prima, pentru a se băga în seamă corneliu-vadim-tudoreşte, cealaltă, pentru a-şi justifica subvenţia din exterior.

        Cît despre violuri, tîlhării şi altele, e tot o chestie de probabilitate amestecată cu preconcepţie. În 65 de ani s-au perindat prin Okinawa sute de mii (poate milioane) de militari americani. În orice populaţie de ordinul sutelor de mii, s-or găsi cîţiva mutanţi să încalce vreo lege sau vreo cutumă locală.
        Un lucru e cert. China este în curs de obrăznicire accelerată. Închipuie-ţi ce apetit sexual ar avea pescarii chinezi din clipul de mai jos, dacă ar avea kalaşnicoave pe tărîm japonez. Nu le-ar fi greu, în cazul în care Arh. Okinawa ar fi „eliberat de ocupaţia violatorilor yankei”.

        Clipul a fost filmat în apele teritoriale japoneze şi postat de un tînăr militar din Paza de Coastă. Regimul Kan (uşor căcăcios în chestii internaţionale) l-ar fi dorit dosit, de teamă să nu-i supere pe chinezii ce veniră cu versiunea oficială opusă, verboasă, dar neilustrată. La vremea lui, clipul a stîrnit un mic scandal.
        ––––––-
        Este lăudabilă iniţiativa artiştilor enumeraţi de tine. (Pe cei pe care îi ştiu îi şi stimez.) Cu atît mai meritorie, cu cît, şi-au găsit un receptor neutru dpdv ideologic: Curcea Roşie.
        Cam toţi artiştii şi sportivii vestiţi în Japonia fac cîte o incursiune de alinare pe acolo. Este de notat modestia cu care o fac. Nu l-am văzut pe niciunul să se înfoaie becal sau să se bată puriceşte cu cărămida în piept.

  3. Mélanie said, on 2011/05/31 at 03:41

    Bonsoir Marius!

    total de-acord cu tine: detest, ignor si evit orice generalizare, caci exista „oi negre” la toate popoarele si natiile… Cunosc incidentul din video-clip, a facut turu’ lumii!Nimeni nu îndrazneste sa-i „supere” sau sa-i agaseze pe chinezi, nici Japonia, nici USA(cel mai mare debitor!), nici UE, China continua sa cumpere planeta de vreo 15 ani…

    Cât despre modestia si rezerva artistilor si/sau sportivilor care s-au implicat, se implica în cauze umanitare, sa comparam ce-i comparabil… 🙂 Am omis sa-ti precizez ca sunt departe de politica-ro, la propriu si la figurat, nu ma intereseaza, n-am canale-ro si rareori-mi-arunc privirea pe ziare-ro… Viata mea e aici în Franta, patria mea adoptiva, unde voi fi trait mai multi ani decât în tara-mi natala, unde merg cam 2 ori/an si nu voi face parada de fals patriotism, sunt destui „patriotarzi” peste tot… Am fost sceptica despre situatia generala dupa ’90, iar în ultimii ani pesimista despre viitorul României… as fi preferat sa ma-nsel pe toata linia, dar realitatea reala(sic!), la fatza locului te trage de mâneci… 😦 Aceleasi mentalitati, conceptii vor fi dainuit de pe vremea „iepocii de aur”… it’s a long way to Tipperary…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: