Fără buletin

Ascult la B1TV că nici nu se descoperi bine zăcămîntul de apă termală din apropierea Bucureştilor că se şi găsiră candidaţi la primărie, care să proclame că acolo se află gigacaloria pe de-a moaca.

Încerc să temperez entuziasmul, pînă nu prind de ştire ecologarii. Ăştia ar fi în stare să pună în mişcare un întreg arsenal pentru a prosti lumea cu viziunea lor idilică, deloc inginerească, despre resursele planetei.

Apa termală nu este o resursă inepuizabilă. Întocmai ca alte zăcăminte, are limite de volum. Din zăcămintele de apă termală nu se poate extrage oricît fără ca însăşi rezistenţa substratului să sufere, sau fără ca zăcămîntul să se epuizeze. De aceea, de pildă, în Japonia, unde, dacă te străduieşti, poţi da de apă termală şi în propria curte, extracţia este reglementată drastic. Autorizaţia de extracţie prevede şi diametrul maxim admisibil pentru conducta de extracţie, şi numărul maxim de întreprinzători pe kilometrul pătrat. În unele zone, zăcămintele de apă termală fac parte din rezervaţii geologice. De acolo nu se extrage.

Mineralizaţia apei termale poate fi mai mare decît a apei de puţ. Ceea ce pune probleme mai mari de coroziune şi scumpeşte distribuţia. Ele pot fi mai mici dacă se interpun schimbătoare de căldură, însă asta limitează în jos condiţiile de temperatură ale agentului primar. E iutil să foloseşti apă termală de 35-40 de grade pentru încălzirea la distanţă. Pînă la consumator, ajunge apă călîie spre rece chiar şi fără schimbător. Şi dacă îi mai pui şi un schimbător de căldură (pentru a iftini reţeaua de distribuţie), vei avea nevoie de apă de cel puţin 80 de grade la sursă.Ceea ce oricum cere debite mari, mult mai mari ca cele actuale, din reţelele RADET (105 grade la sursă).

În concluzie, dacă îl auziţi pe vreun Virinel că vă promite gigacalorie la preţ de milicalorie, să ştiţi că mănîncă borş.