Fără buletin

▲ Rîul Muierii

Posted in Chestii, urgenţe umanitare by Marius Delaepicentru on 2011/05/14

…este traducerea toponimului Onagawa din pref. Miyagi. Ideograma pentru femeie este un fonem (ateji). Nu ştim de fapt de unde vine denumirea. Oricum, dacă ideograma ar fi avut funcţie noţională s-ar fi citit Onna(gawa).

Din cauza apropierii de epicentrul major, precum şi a conformaţiei ţărmului, la Onagawa, ţunami a atins puţin peste 14m înălţime. Este o minune că centrala nucleară omonimă nu a fost avariată critic.

Zilele trecute am primit de la Nobu – un tînăr dansator de flamenco şi artist plastic amator – împreună cu dreptul de difuzare, un stick doldora de fotografii trase de el în zona sinistrată. Nobu era uşor dezmăgit de puţinătatea conversaţiilor pe tema cataclismului de pe 11 martie, în rîndul oamenilor din Hiroşima. S-a bucurat cînd eu însumi am deschis discuţia şi mi-am arătat interesul pentru recolta sa vizuală.

Toate cadrele au fost trase între 21 aprilie 17:20 şi 22 aprilie 13:54, în oraşele Onagawa şi Ishinomaki. Circa 400 de imagini.

Conştient de oboseala pe care ar putea-o provoca un exces de imagine, am selectat puţin peste 60 (şi aşa prea multe pentru un privitor mediu) după ce am stat vreo cinci ore să elimin rateurile tehnice şi de compoziţie, redundanţele şi imaginile care ar fi cerut explicaţii prea lungi sau note de subsol prea ample. Intervenţiile asupra imaginilor au fost minore (decupare, clarificare).

Am respectat în linii mari cronologia. Am căutat mai mult să scot la iveală latura lirică şi mai puţin pe cea documentară, deşi mai multe imagini ar fi meritat să fie publicate. O parte din imaginile de mai jos vor fi însoţite totuşi de explicaţii sumare. Pentru nelămuriri vă stă la dispoziţie coloana de comentarii. În măsura posibilului voi căuta să vi le satisfac.

Vă mulţumesc. Nu mă îndoiesc, Nobu îşi va fi simţit preţuit efortul de documentare.

Cine nu s-ar fi simţit în siguranţă la altitudinea asta? Cu toate astea...

Martor de inundaţie

Temelii

40 tone pe metrul pătrat. Martor de impact

Ganbappe, Onagawa! - Rezistă, Onagawa! (pronunţie infantilă în dialect). Tocmai am primit lămuriri de la radio. Ganbappe nu este un gerund, aşa cum am crezut, ci un voliţional verbal regional. Echivalentul lui ganbaroo (rezista-vom!). Dacă gerunziul cu funcţie imperativă exclude emitentul, voliţionalul îl include.

Prăbuşire tixotropă. Graniţa dintre uscat şi ocean a rămas simbolică.

Anpanman

Inamicul este în cetate.

Postbox

Cedează trecerea

Portul de pasageri

Spitalul se află pe o tersasă. Apa a inundat complet parterul pînă la podeaua etajului I

Piaţa de peşte. În prim plan se pot vedea resturile stîlpilor electrici. La 22 aprilie, reţeaua electrică era refăcută.

Shaken uketsukechuu - Recepţia pentru revizia tehnică periodică (a automobilului)

În planul îndepărtat, spitalul. Se pare că şi etajul I a fost avariat.

Trotuar jupuit. Dalele rigolei au fost smulse.

Planeta poate fi prinsă între două degete? Se pare că da.

Ţunami vine însoţit de incendii. Materii combustibile uleioase se aprind instantaneu. Şcoala din imagine a căzut victimă.

Amputaţie

Clădirea şcolii

Manga road


Mai multe despre poetul Matsuo Bashō aici.

Impresia martorului Nobu

Anunțuri

7 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Mélanie said, on 2011/05/14 at 20:37

    Marius, un grand merci à TOI… legendele-explicatii „traduc” perfect magnitudinea tragediei… 😦

    ce dezolare devastatoare(sic!) si ce derizorii par papusile, statuetele, florile, ciresii înfloriti…
    supra-realist de cumplit… impresionant, sfâsietor, sunt „muta”, cum am fost si-acum doua luni…

    P.S. am vazut la news-urile noastre(13h) ca li s-a permis fostilor-locuitori sa revina pentru doua ore si sa-si ia ce (mai) pot regasi din case sau apartamente…

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/05/16 at 14:17

      Da, li s-a permis, însă cu multe precauţii. Fiecare om care pătrundea în zona de protecţie era înzestrat cu emiţător pentru localizarea sa uşoară în cazul în care ar fi păţit ceva. Acţiunea continuă, pentru că nu pot cu toţii să năvălească. Cîte două trei autobuze pe sesiune. Prin rotaţie.

  2. mirela said, on 2011/05/14 at 20:56

    un sentiment identic am trait mariuse la inundatiile cumplite din moldova anilor 2004-2005. acolo nu a fost tsunami, ci viituri inalte de cativa metri. dar cum ele veneau de la inaltime, ravagiile au fost atat de cumplite ca au dus la schimbarea formelor de relief pe zone intinse. dupa sinistru, namolul se ridicase la peste trei metri, iar oamenii isi facusera carari prin produrile caselor. parea de domeniul absurdului sa vezi ici, colo pe intinderi mari de nisip auriu tufisuri verzi de la pomii de alta data din care nu mai ramasesera deasuora milului decat varfurile cele mai inalte ale crengilor incarcate de rod si pe care merele straluceau ireal de rosii. luni in sir oamenii au umblat buimaci printre resturile a ceea ce altadata le fusese camin, sat, comuna si o vale infloritoare. cel mai mult m-au impresionat doua fotografii facute de un amator: pariul molcom care trecea prin satucul ala a devenit in cateva zeci de minute un ditamai fluviul care dupa ce-a ras tot ce putea din vatra satului si-a croit albie noua pe sub casele oamenilor. cineva a fotografiat o situatie de genul asta, in care apele sapasera albia adanc sub casa unui satean si care mai avea cam un sfert sprijin pe pamant sabil, restul era sustinut de barne improvizate ad-hoc. pe sub casa omului treceau vecinii care isi cautau calea spre lume dar si apa pariului care se domolise intre timp. o alta fotografie pe care o tin in suflet imi infatisa o poarta ramasa intacta in picioare. in rest nimic, absolut nimic care sa indice ca acolo fusese o gospodarie infloritoare.

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/05/16 at 14:19

      Disperarea e cu atît mai mare în cazul inundaţiilor din Moldova, cu cît ele se petrec chiar şi la 50mm de ploaie. Îndiguirea şi strămutarea nu par a fi preocupările principale ale responsabililor cu amenajarea teritoriului.

      Nici Hiroşima nu stătea cu mult mai bine acum 60 de ani. Însă, prin anii 60 ai secolului trecut, unul din braţele rîului a fost adîncit şi lărgit (la peste 200m) pentru a prelua excesul de debit. Cu aşa secţiune de curgere, canalul poate prelua şi debite de 100 de ori mai mari decît media. Este braţul de pe latura vestică a conului de dejecţie, sub poala muntelui. Poate fi văzut cu Google Earth. De menţionat că lungimea totală a rîului nu depăşeşte 100Km.

      La compararea cu hărţile vechi am descoperit că săparea canalului de drenaj a permis chiar şi astuparea unui braţ secundar din altă parte, şi contopirea a două grinduri (Kannon şi Fukushima).

  3. […] Marius Mistretu, prietenul de la epicentru a postat un sir de fotografii tulburatoare pe blog. Merit… […]

  4. Theophyle said, on 2011/05/19 at 16:06

    Salut Mariuus 🙂
    Monumental din punct de vedere documentaristic 😦 Am furat cateva poze! Multumesc 🙂

    • Marius Delaepicentru said, on 2011/05/19 at 16:40

      Salut, Theophyle! Cu plăcere. Mulţumesc pentru preluare. 🙂

      Aflu de la radio că Ishinomaki a rămas fără protecţie pe o arie semnificativă. Prăbuşirea este de 78cm. Digurile sunt mai scunde cel puţin în aceeaşi măsură. E sezonul mareelor înalte.

      Au reuşit însă să înalţe pierul (pentru articulat debarcaderul). Pot de acum acosta vasele de circulaţie locală.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: