Fără buletin

▲ 6757 replici seismice

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2012/01/06

De la cutremurul de magnitudinea M9,0 din 11 martie 2011 din jumătatea estică a Japoniei, şi pînă la sfîrşitul anului, s-au înregistrat 6757 de seisme sesizabile organoleptic. Aproape unul pe oră.

Distribuţia după tăria efectelor la suprafaţă în zonele epicentrale sau proxim-epicentrale (pentru seismele submarine) pe scara japoneză a efectelor la suprafaţă, a fost următoarea:
gradul 1 – 3928 evenimente
gradul 2 – 1904 evenimente
gradul 3 – 707 evenimente
gradul 4 – 174 evenimente (comparabil cu cutremurul din iunie 1990 în Bucureşti)
gradul 5(-) – 30 evenimente (comparabil cu cutremurul din 31 august 1986 în Bucureşti)
gradul 5(+) (şi peste) – 14 evenimente (5(+) este comparabil cu cutremurul din 4 martie 1977 în Bucureşti)
Total – 6757 evenimente

În întregul an 2011, s-au înregistrat în întreaga Japonie 9723 de cutremure cu intensitate la suprafaţă de peste gradul 1 pe scara japoneză. Comparativ cu anul precedent (1313 evenimente) frecvenţa cutremurelor, a fost de peste 7 ori mai mare.

(sursa)

▲ Statistică provizorie

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2011/04/19

În trei prefecturi (Miyagi, Iwate, Fukushima) dintre cele mai puternic lovite de cutremur şi de ţunami, situaţia victimelor după cauza morţii şi vîrstă arată după cum urmează:

Din cele puţin peste 13.000 de persoane, peste 92% au murit de ţunami. Aproape 2/3 din victime au fost persoane în vîrstă de 60 de ani şi peste.
Situaţia din rapoartele poliţiei, la o lună după cataclism, indică un total de 13.135 morţi din care ▽92,4% (12.143) înecaţi. ▽4,4% – 578 victime au fost scoase strivite de sub moloz. iar ▽1,1% – 148 morţi în flăcări.

Spre comparaţie, la cutremurul din Kobe-Osaka-Awajishima (1995) cauzele morţii directe au fost în majoritatea covîrşitoare (72,6%) strivirea şi sufocarea.

După grupa de vîrstă, [n prefecturile citate, situaţia la zi arată după cum urmează:
▽sub 10 ani – 3,5%- 391persoane
▽10-19ani – 3% – 336persoane
▽20-29ani – 3,6% – 399persoane
▽30-39ani – 5,7% – 634persoane
▽40-49ani – 7,1% – 787persoane
▽50-59ani – 11,9% – 1320persoane
▽60-69ani – 19,1% – 2124persoane
▽70-79ani – 24% – 2663persoane
▽80ani şi peste – 22,1% – 2454persoane

Seismul s-a petrecut în zi de muncă, iar bătrînii se aflau în mare parte singuri acasă. Nu au apucat să se refugieze, ceea ce explică proporţia dublă de morţi în grupele de vîrstă avansată. Nici persoanele slăbite sau ţintuite la pat nu au putut fi transportate în timp util în locurile ferite de ţunami.

Pentru pedanţi, sursa.

O particularitate a cutremurului din 11 martie din Estul Japoniei este numărul relativ mic de morţi prin strivire în ariile intens populate.

Dacă socotim comparativ cu cutremurul din 4 martie 1977 (Vrancea – 1033 victime) populaţia afectată direct a fost comparabilă cu cea din prefectura Tokio (cca 11milioane loc.) Numărul victimelor în Tokio a fost de 7 (şapte) din care una (un tînăr de 17 ani) prin cădere de pe o antenă de telecomunicaţii. Dacă adunăm populaţia din conurbaţia înconjurătoare glofului Tokio, cu un total aproximativ egal cu cel al populaţiei României, numărul total de victime s-ar ridica la: Tokio (7) Kanagawa (4) Chiba (19) = 30 victime, în condiţiile unui cutremur de aproape 100 de ori mai puternic decît cel din 1977.

%d blogeri au apreciat asta: