● Persoanele juridice nu au buric
V-ar plăcea să trăiţi alături de o fermecătoare persoană juridică? Să mîncaţi la aceeaşi masă, să vă îmbăiaţi împreună, să mergeţi în concedii împreună, să spălaţi vasele cînd unul cînd celălalt… Ce vîrstă aţi vrea să aibă? Să fie majoră sau minoră? Să fie de sex opus, sau de acelaşi sex? Cîţi copii aţi vrea să aveţi cu ea? Presupunînd că aţi putea avea copii împreună, ei ar fi persoane fizice, sau juridice?
Întrebările sunt legitime. De ce? Pentru că legea de finanţare a partidelor (L334/2006) prevede că persoanele juridice au dreptul de a face donaţii partidelor politice. Cum ar veni, legea admite implicit că persoanele juridice au simpatii politice.
Simpatie? Păi, asta nu presupune conştiinţă, valori morale etc.? Oare SRL-urile îşi ţin conştiinţa politică şi simpatiile politice în sediul central, sau în filiale? Dar dacă o persoană juridică finanţează două sau mai multe partide politice în acelaşi timp (are dreptul legal) se cheamă că are două sau mai multe conştiinţe? Păi, pluralitatea de conştiinţe într-o singură persoană se numeşte schizofrenie. Iar schizofrenia este o boală ce nu-i dă dreptul posesorului să-şi manifeste legal opţiunile politice. O spune clar art. 36 din constituţie:
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Iar unei persoane ce nu are drept de vot, nu i se poate recunoaşte nici dreptul de a dona ceva din avutul propriu întru promovarea unui partid politic. Cu toate astea, „nebunatica” persoană juridică are actualmente dreptul legal de a finanţa partide politice. Şi încă baban, în limita echivalentului a 500 de salarii*.
Cu alte cuvinte, societăţile cu răspundere limitată, (SRL-urile) de plidă, au dreptul să vă influenţeze viaţa. Nu prin ceea ce vă vînd, ci prin ceea ce cumpără. SRL-urile îşi propun scopuri politice, şi le cumpără, cumpărînd partide politice, deşi scopurile politice nu fac parte din statutul SRL-urilor. O SRL este de regulă o entitate ce-şi propune profitul. Nu veţi găsi în niciun statut de organizare şi funcţionare decît referinţe la interese private, la împărţeala profitului, iar nu la morala publică. Persoanele juridice de drept privat sunt, şi trebuie considerate persoane amorale. Ironia face ca tocmai organizaţiilor religioase, persoane juridice ce îşi propun scopuri morale, le este interzis să finanţeze partide politice. De asemeni, sindicatelor le este interzis să finanţeze partide politice. Cu alte cuvinte, despărţirea statului de Biserică e garantată, aşa cum garantată este şi sudarea statului de Şpagă. Pentru că, nicio persoană juridică nu va finanţa un partd politic decît din interese pur comerciale**. Chiar fundaţie de ar fi, dacă urmărim banii în amonte, găsim şi interesele comerciale. Va să zică, conform aceleiaşi legi, pînă şi persoanele juridice sunt discriminate. Dacă aş fi persoană juridică-sindicat sau Biserică, aş fi primul care aş protesta împotriva discriminării. Nu poţi lăsa o persoană juridică de drept public (partidele) să fie finanţată de către persoane juridice de drept privat fără să pui însuşi statul în mîna intereselor private. Cînd cîteva companii influente financiar consideră că interesele lor ar fi mai bine satisfăcute de legalizarea căsătoriei monosexuate, sau de poligamie, vor cumpăra prin „finanţare” suficienţi politicieni pentru a modifica legea în sensul dorit. Ca alegători, asta vă doriţi atunci cînd vă primiţi mita electorală de pe fundul găleţii?
Un stat al persoanelor, sau un stat al cetăţenilor? Sunt persoanele juridice cetăţeni?
Altă serie importantă de întrebări, pentru că de răspunsul la ele depinde felul în care vom pune problema în curăţirea partidelor de interese private. În Constituţie, referinţa la persoane este relativ rară. Cele mai multe referinţe sunt la CETĂŢEAN. Persoanele juridice sunt pomenite numai în art. 35 (3)
Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
Alte locuri în care cuvîntul persoană apare, se referă la drepturi economice (art.45), la ocrotirea persoanelor cu handicap (art.50) şi la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (ar. 52). În linii mari, putem spune că statul este un stat al cetăţenilor. Şi totuşi, persoanele juridice au naţionalitate; vor spune cîrcotaşii. Da, aşa e, dar nu au cetăţenie. Şi nici stare civilă.
Răspundere limitată înseamnă drepturi limitate
În concluzie, persoanele juridice nu sunt cetăţeni, nu au răspundere integrală, nu au vîrstă de majorat, nu pot fi prezumate ca avînd simţ moral. Aşadar, persoanele juridice sunt persoane cu handicap sever. Şi atunci, trebuie să le ajutăm. Iar reforma statului trebuie să înceapă cu interdicţia aplicată persoanelor juridice de a mai finanţa partide politice. Orice subscripţie publică va putea fi făcută numai de către persoane fizice în deplinătatea facultăţilor mintale, şi în nume propriu. Iar dacă este nevoie, subvenţionarea suplimentară a partidelor, o va putea face numai statul, persoană juridică de drept public, deci de aceeaşi natură.
––––––––
* limita a fost revizuită în 2008 de administraţia Tăriceanu-PNL-PSD la echivalentul a 1000 de salarii.
** Pe vremea Marilor Descoperiri Geografice, un gulden investit în expediţii de comerţ/jaf, returna în medie 80. Sunt lucruri cunoscute. Acuma, nu are nicio persoană juridică de media, sau vreun ONG preocupat de igienizarea vieţii politice, vreo statistică a rentabilităţii investiţiilor făcute de persoane juridice de drept privat în partidele politice? Hai, curaj, băieţi! Alistar, Ioniţă, Ilie Şerbănescu, Adrian Vasilescu? Unde sunteţi?… Cel puţin estimativ. Cîţi lei aduce în buzunare private, direct şi prin ricoşeu, un leu investit în PNL? Dar în PSD? Dar în PDL?
Alin Fumurescu
Fără buletin 
In apararea situatiei actuale, replica instinctiva ar fi ca administratorii persoanelor juridice, sunt la randul lor persoane fizice ce au dreptul de a sustine financiar partide politice. Dar o alta problema apare. Administratorii unei persoane fizice romane pot fi cetateni sau companii straine, ceea ce ridica o problema constitutionala serioasa:
2.(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
8.(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.
Ai ridicat o problema constitutionala foarte interesanta. Ce ai sa faci acum cu ea ?
Aşa e. În spatele persoanei juridice stau persoane fizice. Persoanele juridice au voinţă (colectivă), dar nu au conştiinţă. Se poate vorbi la limită de o ipotetică conştiinţă colectivă în cazul lor, numai dacă e unanimitate în rîndul tuturor persoanelor fizice ce constituite SRL-ul. Orice excepţie face dintr-o conştiinţă două conştiinţe. Or, două conştiinţe într-o singură persoană reprezintă deja schizofrenie. Însuşi cuvîntul persoană vine de la persona = mască. Cînd un grup de persoane acţionează financiar sub o mască, se cheamă finanţare mascată. Ceea ce ne propunem este să eradicăm tocmai finanţarea mascată. Însă persoanele fizice nu au decît să finanţeze partidele direct, în nume propriu, transparent şi în limita legală.
Eradicam, dar cum ? Doar scriind, citit fiind, chiar de-ai avea o masa critica de 1mil. de cititori, ce astepti sa faca ea, de la sine? Cine si cum ar trebui sa aprinda scanteia care sa faca ce si cum ?
Voi scrie cît de curînd o sesizare la AvP. Acuma, despre ceea ce poţi face tu:
Ştii să citeşti o lege? Ştii. Ai un set de valori morale? Ai. Eşti cetăţean? Eşti. Ştii să organizezi cîteva idei pe hîrtie? Ştii. Atunci, îi poţi scrie Avocatului Poporului că te simţi discriminat politic de legea ce le dă dreptul persoanelor juridice să întreţină plutocraţia instaurată de persoanele fizice din spatele lor. Curaj!
Ai pus punctul pe Y Marius!
Mulţumesc, TOG. Dacă ai vreun prieten necăsătorit, roagă-l să încerce să depună actele de căsătorie cu o SRL, apoi să dea în judecată primăria şi să ridice excepţia de neconstituţionalitate, pe motiv de discriminare împotriva persoanelor juridice. Motivaţia din decizia CCR va sta la baza demontării sofisticii din legea 334/2006. Îi batem cu armele lor.
Respekt! rareori m-a impresionat vreun cometariu pe net. Exercitiul asta e perfect: glumet si nu prea, profund si linistit deasupra, ditirambic si veridic precum vinul bun, metaforic si alegoric totodata. Dar mai ales si mai ales ataca o problema stringenta a politicii noastre!
Inca o data felicitari!
Mulţumesc, Hantzy.
Draga Marius – Sunt intru totul alaturi de tine, dar am o veste si mai proasta: anul trecut (in 2010) in Citizen United vs. FEC, Curtea Suprema a SUA a decis ca, in virtutea primului amendament, corporatiile si uniunile sunt „persoane” si beneficiaza asadar de libertatea cuvantului (in acest caz, „cuvantul” fiind banii). Prin urmare, de anul trecut, in SUA, corporatiile si uniunile pot dona sume NELIMITATE in campaniile electorale! Ba mai mult, donatiile sunt confidentiale si nici macar IRS-ul nu poate cere identitatea donatorilor – ceea ce, de buna seama, deschide usa inclusiv pentru donatii „din afara” unor entitati politice sau economice cu interese in US (si cine n-are). Ca o prima consecinta, la midterms de anul trecut suma totala cheltuita in campanie s-a … inzecit!!! raportat la media din ultimele patru midterms elections.
Cam asta e starea democratiei la ora actuala. Te-apuca plansul.
PS Discutia cu persoanele juridice dateaza din Evul Medu – universtas – dar atunci aveau sens. Ar fi interesant de discutat cum s-a facut tranzitia – dar nu acum….
Mulţumesc pentru actualizare, Aline. E clar, „fariseii şi cărturarii” trăiesc în plin SF. Dacă ei confundă vorba (exprimarea liberă) cu fapta (finanţarea) nu-i putem forţa decît să se încurce în propriile ficţiuni. Dacă le tragem judecătorilor cîte un glonţ în ceafă putem spune că astfel ne-am exprimat liber?
Foarte interesant subiectul. Problema e, asa cum a zis si Alin, destul de veche, numai ca de-a lungul ultimelor doua veacuri (sa zicem) a fost socotita ca neimportanta si prea abstracta pentru alegatorii de rand. Acuma, cand democratia reprezentativa isi arata limitele, iar alegatorul tembel isi vede diminuata sau retrasa cu totul pomana pe care i-o dadea statul, problema poate capata rezonanta.
Intrebarea e: cum poti face asta, pentru ca nu e de ajuns sa vrem.
Si cum vezi viitorul, presupunand ca s-ar reusi interzicerea finantarii partidelor politice de catre persoane juridice de drept privat?
Sunt mai multe soluţii:
1) Putem contesta legitimitatea finanţării partidelor, pe baze constituţionale. Persoanele juridice nu au aceleaşi obligaţii cetăţeneşti cu cele ale persoanelor fizice. De aceea, nu trebuie să aibă nici acelelaşi drepturi. Şi o putem demonstra prin reducere la absurd, mai ceva ca în articolul de faţă. Voi detalia într-un articol separat.
2) Fără discriminare. Putem cere alinierea cuantumului maxim la cel pentru persoanele fizice, şi permitem şi sindicatelor şi cultelor să finanţeze. Lege egală pentru toate persoanele, fie ele fizice sau juridice. În acelaşi timp, dincolo de o anumită limită, putem aplica taxa pe donaţie/moştenire (parte a dreptului civil – prioritar în astfel de tranzacţii) ce poate ajunge şi la 50%. În condiţiile astea, putem aboli liniştiţi limita maximă legală a cuantumului. Se cheamă că am scumpit şpaga, ceea ce face donatorul ceva mai puţin dornic de a arunca banii în puşculiţe de partid.
3) Putem înfiinţa un mecanism de anonimizare totală a donatorilor printr-o interfaţă bugetară de stat. Un fond de finanţare a partidelor, în care toţi donatorii varsă banii. Nu ar fi o noutate. Cătălin Avramescu descria un astfel de mecanism, dar nu găsesc link-ul… Mă rog… Pentru uşurinţa înţelegerii: de pildă, pensionarii din familia ta nu ştiu de la cine sunt banii pe care îi primesc lunar. Aşa se poate face şi cu finanţarea partidelor. Primesc bani de la fondul de finanţare, dar nu pot afla numele „binefăcătorilor”.
4) Putem pune condiţii de eligibilitate. De pildă, o companie care a avut în ultimii cinci ani un contract cu statul, nu are voie să finanţeze partide politice. Nici direct, nici prin companii din acelaşi grup. Nu încălcăm astfel niciun drept fundamental.
5) Combinaţie de condiţii.
Ok. Super corect ce spui, insa asta ar functiona daca nu ar exista interfata oculta dintre politic si corporate.
Daca politicienii ar fi „obligati” sa facem cum spui tu, s-ar conforma, scapand totusi cateva mici portite prin care marile sume sa poata fi directionate discretionar catre zona politica.
Parerea mea este ca decat sa finantam partide politice (politicieni, parlament, guvern, agentii guvernamentale, prefecturi si prefecti, consilii judetene etc. etc.), mai bine am angaja pe baza de concurs o echipa de management si am avea rezultate imediat. Ideea nu e noua si nu-mi apartine, dar imi suna din ce in ce mai bine.
Punctele 2, 3, 4, 5 nu se pot aplica aici atat timp cat Alba-ca-Zapada nu e printre noi, deoarece necesita legiferare. Doar punctul 1, contestarea pe baze constitutionale, este accesibil cetateanului.
Insa, in opinia mea, o contestare pe baza constitutionala astfel formulata nu va avea sanse sa treaca de AvP. Persoanele juridice nu sunt cetateni si implicit nu au drepturi si nici obligatii cetatenesti. Un cetatean, nu se poate considera discrimant de un articol de lege care nu priveste cetatenii si oricum, nu poate fi discriminat decat in raport de alti cetateni (presupunand ca nu se incalca drepturile omului). Intre cetateni si persoane juridice, notiunea de discriminare in baza drepturilor constitutionale nu se poate aplica atat timp cat legea prevede diferit pentru fiecare (tot asa cum nu poti acuza discriminarea dintre cetateni, pietre si cainii vagabonzi)
Trebuie sa gasesti necorelarea clara dintre textul Contitutiei si paragraful de lege contestat. Daca pentru asta ai nevoie de sofisme, presupun ca AvP o va face pe prostul sau iti va da un raspuns defavorabil la fel de sofisticat.
Cred ca cea mai promitatoare strategie este sa ataci cu Art.8 Alin.2 din Constitutie: “Partidele politice … contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala …” si apoi cu Art.2. Alin.1: “Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere …”, care indica fara dubiu ca doar cetatenii Romaniei pot fi implicati in activitatea politica, restul persoanelor fiind excluse fara exceptie. Ori, finantarea unui partid politic este tot o activitate politica care, conform Constitutiei, nu este permisa decat cetatenilor, adica persoanelor fizice romane si implicit interzise restului de persoane (persoane fizice straine, juridice de orice fel). Este simplu, clar si fara loc de interpretari.
Ca un exemplu doar, se poate arata cum articolul de lege reclamat produce efecte in dezacord cu Constitutia astfel: persoanele juridice romane dispun dupa vointa persoanelor fizice ce le administreaza, dar, potrivit legii, aceste persoane pot fi cetateni straini sau pot reprezenta intr-o maniera incontrolabila interese straine contrare vointei cetatenilor, rezultand o incalcare previzibila a suveranitatii.
Nu cred ca o serie de contestari haotice/necoordonate, incorect justificate sau poate chiar prost redactate (am vazut si din acestea) vor pune o presiune serioasa pe lantul AvP-CC-legislativ. Inclin sa cred ca doar un grup civil, organizat, poate crea si valida juridic o lista de legi care incalca Constitutia (eu am deja cateva de care m-am lovit), iar apoi o singura petitie buna la AvP va face tot ceea ce omeneste, civilizat si nepartinic se poate.
Iată că ai găsit o cale mai solid fundamentată. Felicitări!
Aş întări raţionamentul tău cu preambulul, partea din art.1(3):
cu referinţe strict la om/umanitate (evidenţiate în text) şi nicio ambiguitate. E clar că e un stat al oamenilor, iar nu unul al măştilor.
Acuma, petiţia către AvP poate fi redactată în grup, dar nu poate fi înmînată decît în nume personal. Legal, asociaţiile (formale sau informale) nu pot depune plîngeri/ sesizări la AvP, instituţia fiind destinată expres (art.59) apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, în raporturile, nu cu persoanele fizice, ci cu cele juridice (autorităţi, agenţii, organe, de regulă ale statului) statul însuşi fiind o astfel de persoană.
Totuşi, nu aş renunţa la argumentul discriminării, din moment ce, avocaţii corporaţiilor invocă tocmai legile care discriminează persoanele juridice în raport cu persoanele fizice pentru a-şi construi sofismele cu care, culmea!, mai au şi cîştig de cauză în instanţele supreme.
Cred ca jurisprudenta Curtii Constitutionale trebui putin rasfoita in prealabil, dar n-am gasit pe site-ul lor decat deciziile favorabile contestarii. Chestiunea cu sofismele invocate de avocati cred ca tine doar cand judecatorii sunt facuti atenti de ceva (interesul, sugestia, una, alta), ca sa zic asa, iar cetatenii nu prea atrag atentia, ca sa zic tot asa. Fara atentie acaparata, nu vor intelege nimic daca nu-i foarte simplu si clar. Pornesc de la premisa asta.
Poate reusesti sa publici un „draft” supus dezbaterii de idei pentru corectare si adaugare, precum si validarea formei finale de catre un licentiat in drept dispus sa faca munca patriotica. Cine o inainteaza in nume propriu, este neimportant, oricine poate face copy-paste-print si sa-i de-a drumul, daca-i place. Pentru asta, mai potrivit este insa un cadru de forum online (dotat cu un sistem de organizare in grupuri de discutii si de consultare „populara”), dar imi depaseste competentele, altfel, as fi incercat deja. Dar poate nu sunt singurul revoltat ce-ti citeste blog-ul, sper.
Altfel, cred ca daca o astfel de website si actiune poate fi astfel amorsata, sigur ar gasi permanent de lucru legiuitorului si poate l-ar tine ocupat.
Salut! O demonstraţie excelentă, bine venită, având în vedere opiniile jurnalistice contrare, aproape la unison ( din cât am văzut până acuma)- Chiar mă temeam că poate gândesc eu greşit, am păţit ceva de nu-i mai înţeleg de loc 🙂
Mulţumesc, Nora.
Hei, n-ai mai scris de mult, ce se-ntampla p-aici? 🙂
Uite un link care mi-a amintit de blogul tau.
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/sunteti-niste-infractori-drogati-pana-la-proba-contrarie-240748.html#top_articol
Pe unde pe aici? Prin România? Dacă e întrebarea este despre România, azinoapte am scris un text pe tema judecătorului Corneliu Bîrsan.
Incepand din 2010, in SUA, corporatile au dreptul legal de a sponzoriza partide si canditati in cursele electorale. Fara limita de suma. Fara numar, fara numar… Asadar problema e mult mai adanca… :)%D%A
Mda! Sofismul e atotputernic. Dacă Omul va dispărea i se va trage de la triumful retoric a ceea ce nu există, dar nici Dumnezeu nu e. Vezi caniculismul global, drepturile pozitive ale animalelor, drepturile persoanelor juridice, determinismul istoric, trasformarea omului în obiect de drept etc.
[…] Articolul zilei: Persoanele juridice nu au buric […]
[…] invita la aceasta leapsa pe urmatorii: Ana Ayana, andreanum, hobbitul, ghelme, delaepicentru, nikuelektriku, depresium, Doina Popescu – Cine are urechi…, franckmelen, Florea […]