● Art.385(1) din Codul Penal este arma noastră
Iată că unul din visele mele de instalare a justeţii organizării alegerilor este aproape de împlinire. Odată cu intrarea noului Cod Penal în vigoare, alegătorul este protejat explicit de abuzurile duşmanilor democraţiei (citeşte USL). Să luăm aminte. Pace tuturor!
Titlul IX – INFRACTIUNI ELECTORALE
Art. 385 Impiedicarea exercitarii drepturilor electorale
(1) Impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Sublinierile îmi aparţin. Vă rog, reţineţi natura puternic inclusivă, şi fără excepţii, a articolului din Codul Penal, ce reflectă de fapt tăria articolului 36 din Constituţie:
ARTICOLUL 36
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Ce observăm? Natura exhaustivă a listei excepţiilor de la art.36: minori, debili mintal, alienaţi mintal, puşi sub interdicţie, condamnaţi prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă. Atît, şi nimic mai mult. E drept, se adaugă cîteva excepţii la art. 387-CP, dar excepţii raţionale, şi care constituie fapte penale. Ce lipseşte din tablou? Buletinul de identitate. Să îl căutăm:
Art. 387 Frauda la vot
(1) Fapta persoanei care voteaza:
a) fara a avea acest drept (cf.art36-CR n.MM);
(…)
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza utilizarea unei carti de alegator sau a unui act de identitate nul ori fals, sau a unui buletin de vot fals.
Ce consecinţe au toate acestea coroborate?
1) Că legea votului prin corespondenţă poate fi adoptată prin asumarea răspunderii*, fără ca Parlamentul sau altă entitate abilitată, să o poată contesta la CCR în esenţa sa. De ce? Pentru că, orice contestaţie va putea fi interpretată de către orice alegător drept tentativă de împiedicare a exercitării dreptului său de vot. Iată:
Art. 393 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in art. 385 si art. 387 – 391 se pedepseste.
Aşadar, articolele din CP (385 şi 393) nu prevăd coordonate şi limite temporale. Cu alte cuvinte, cele două articole se pot activa şi înafara procesului de votare propriu-zis.
2) Nici măcar nu este nevoie de o lege specială pentru votul la distanţă. E suficientă o ordonanţă guvernamentală. Nici aceea nu va putea fi contestată în fondul ei la CCR. Orice contestaţie va putea fi interpretată de către orice alegător drept violare a dreptului său de vot. (v. mai sus)
3) Se va putea vota cu buletinul/paşaportul expirat. Codul Penal este clar şi cît se poate de exclusiv: nul ori fals. NU expirat. 😀 Oricine poate depune o plîngere penală împotriva comisiei de votare, dacă va fi împiedicat să voteze doar pentru că buletinul e expirat. Are de partea sa art.385(1) şi 393-CP şi art.36 din Constituţie în întregul său.
Va putea argumenta că la vot merg cetăţenii, iar nu buletinele. Cetăţenii nu pot fi expiraţi decît în condiţiile legii. Cetăţeanul îi poate cere (şi are tot dreptul) jandarmului de la intrarea în secţia de votare, să confirme identitatea sa prin staţie. Dacă jandarmul refuză, jandarmul devine complice şi intră sub incidenţa art.385-CP.
4) O singură piedică văd. O eventuală ordonanţă care să prevadă, ca şi cu alte ocazii, condiţia de valabilitate a buletinului de identitate. Însă şi emitentul acelei ordonanţe poate fi reclamat la Procuratură, pe acelaşi temei. CP nu prevede condiţia cu pricina, ci numai actul nul sau fals. Orice altă limitare a dreptului de vot nu poate fi decît un abuz grosolan, întrucît pune o pedeapsă disproporţionat de mare. Mai mult, pentru orice act în prag de expirare, emitentul are OBLIGAŢIA de a anunţa titularul cu 21 de zile înainte. O întrebare scurtă de felul: aş vrea să ştiu cînd am fost prevenit oficial** că îmi expiră buletinu? le taie avîntul punitiv.
Actul expirat nu este nul, şi nici fals. Este doar expirat. A prezenta un act expirat nu este faptă penală. Nici măcar prezentarea unei copii a actului expirat. Actul nul are un succesor. Actul expirat, nu. Atîta timp cît un act nu are un succesor, rămîne valid în esenţa sa, şi nu poate fi ignorat fără ca statul, în întregul său, să se delegitimeze.
Avem legea de partea noastră. Şo, pe ei!
––––––-
* bineînţeles, dacă nu cade Executivul.
** de fiecare dată cînd îmi expiră buletinul de Hiroşima, primesc invitaţia la primărie cu 21 de zile înainte. Este raţional să nu pedepseşti înainte de a avertiza. Lipsa unei proceduri similare la serviciul de evidenţă a populaţiei din MAI invalidează orice tentativă de puniţie a titularului. Aşa cum nu poţi fi citat la tribunal fără o citaţie, tot aşa, nici buletinul nu eşti obligat să îl schimbi fără înştiinţare prealabilă. Cetăţeanul are de citit şi altele. Nu-i poţi cere să stea cu ochii numai pe buletin.
Ok, doua obiectii / intrebari:
1) In ce lege scrie ca emitentul buletinului are obligatia sa te anunte cu 21 de zile inainte de experarea actului (cum trebuie sa te anunte altfel decat scriind pe buletin data la care expira actul respectiv)
2) Un buletin expirat nu este un act nul? Daca nu, explica-mi te rog diferenta (Dexonline: (Despre acte juridice) Fără valoare legală, considerat ca inexistent)
Multumesc!
1) Te previn că pici în aceeaşi eroare a birocratului român, de a crede că tot ceea ce e legal e şi drept. Aia e!, că nu scrie. Nu scrie, deşi ar trebui să scrie. Nu scrie pentru că statul român slobozeşte glonţul întotdeauna fără somaţie. Statul român este în război cu propriii cetăţeni.
2) Un buletin poate fi expirat, dar el continuă să reflecte o stare actuală, din moment ce nu are un succesor. Dacă, de pildă (prin absurd) CNP s-ar schimba o dată la 10 ani, atunci, buletinul expirat devine unul nul. Dacă buletinul este înoit, atunci, cel vechi devine nul. Dacă titularul moare, atunci, buletinul este anulat. Dacă titularul îşi schimbă numele, buletinul se anulează. Dacă titularul capătă altă cetăţenie, buletinul se anulează. Dacă titularul capătă un paşaport CRDS, atunci, buletinul se anulează.
Aşadar, condiţiile de anulare sunt precizate. Nu poate fi nul un act expirat care nu are un alt act care să îl anuleze. Valabilitatea actului expirat poate fi prelunigită. A celui anulat, nu. E simplu de deosebit. Prezentarea unui act anulat este faptă penală. Prezentarea unuia expirat, nu.
Anularea actelor poate fi făcută direct (prin denaturare/ distrugere conform procedurii legale, returnare la emitent etc.) sau indirect, prin publicitate. Atîta timp cît o autoritate a statului ignoră un buletin expirat, fără să verifice în listele pe care tot statul le întocmeşte (lista morţilor, lista descetăţeniţilor, lista buletinelor anulate etc.) dacă e sau nu nul, este un stat nemernic. Şi o pot dovedi. Am exemplul contrar:
În 2003, am fost la biroul de imigraţie din Hiroşima, pentru prelungirea şederii cu încă 3 ani. Paşaportul îmi era expirat de doi ani. Am primit viza fără vreo şicană. Atîta doar că, paşaportul fiindu-mi expirat, viza mi-a fost aplicată pe o hîrtie de formatul paşaportului.
Exemplul este mai mult decît grăitor, deoarece era vorba despre un privilegiu (categorie mai slabă decît dreptul fundamental) acordat de către un stat neromân. Compară cu nemernicia de a mi se refuza dreptul (politic) de vot, de către „patria mamă”, doar pentru că paşaportul eliberat de aceeaşi „patrie mamă” era expirat. Cu alte cuvinte, „patria mamă”, căzută în afazie, nu şi-a recunoscut propriul fiu. Spune şi tu: să nu dai cu ea de toţi pereţii?
Aşadar, DEx nu acoperă toate situaţiile. Şi în general, DEx este un instrument lingvistic, iar nu administrativ. Actul este nul (sau fals) numai dacă reflectă altceva decît o stare actuală în exercitarea (atenţie!) a drepturilor fundamentale negative. Adică, a drepturilor pe care nu eu trebuie să le dovedesc (sunt prezente în mine), ci statul trebuie să mă contrazică. Dacă are cu ce. Dacă nu, atunci statul e OBLIGAT să îmi permită exercitarea dreptului fundamental. Ce-ar fi să ţi se nege dreptul la viaţă, doar pentru că ţi-a expirat buletinul? Dreptul de vot este de aceeaşi tărie. Atît că se referă la dreptul la viaţă politică. Că de-aia-i zice zoon politikon.
Nu aceeaşi este situaţia în care îţi expiră permisul de conducere. Dreptul de a conduce o maşină nu este unul fundamental. Doar în acest caz, expirarea permisului echivalează cu încetarea dreptului. Însă nici măcar permisul expirat nu este un permis nul. El trebuie anulat conform procedurii legale. Nu altfel. Chiar şi în cazul permisului expirat, titularul poate contesta o eventuală pedeapsă, în cazul în care statul „trage în el fără somaţie”. Soţia mea, o dată la nu ştiu cîţi ani, cu 21 de zile înainte de ziua ei de naştere, primeşte înştiinţarea că trebuie să îşi schimbe permisul de conducere, că se apropie termenul. Numai dacă ignoră îndemnul poate fi amendată. Dacă (prin absurd) autoritatea emitentă nu păstrează dovada că a înştiinţat-o, atunci, titularul nu e punibil.
Iti foarte multumesc pentru raspunsul asta „larg”. S-au clarificat niste lucruri in capul meu (deh, eu am terminat filosofia; am citat dex-ul legat de termenul „nul” pentru ca nu detin cunostinte de drept).
Acum… Legat de povestea ta cu buletinul / dreptul de a vota / birocratie / ce e legal si ce e drept – just.
1). Pai daca nu apare nicaieri o obligatie LEGALA ca organismul statului care a emis actul sa te instiinteze cu X zile inainte sa-ti expire actul de acest fapt, n-avem cum „sa le taiem avantul punitiv” pentru ca, desi ar fi o masura DREAPTA (atentie, dupa standardele TALE, eu, Gheorghe, care n-am iesit din satul meu niciodata, nu simt aceasta nevoie pentru ca nu am un precedent), ea nu e reglementata prin lege. Ce reclami tu este adoptarea unei legi care sa OBLIGE pe cel care ti-a eliberat buletinul sa te anunte cu 21 de zile inainte ca urmeaza sa-ti expire documentul. Dar sunt doua planuri diferite – daca nu apare in lege, cum poti sa-i fluturi pe la nas statului roman ca nu te-a avertizat? Nu poti! Mutatis mutandis, cam asa stau lucrurile si cu buletinul expirat cand vrei sa votezi… Schimbi legea si-apoi le dai cu ea in cap! Tu ar trebui sa te lupti cu legiuitorul roman si nu cu birocratul / consulul roman (daca nu dupa legi, cum sa functioneze? dupa intuitie? dupa precedente? dupa constiinta? dupa ce?)
2) La ce se refera „valabilitatea” buletinului (10 ani, in cazul meu)? Adica, dupa 10 ani ce se intampla cu el? Ce se schimba in raportul meu cu statul? Apoi, ca tot zici de CNP -ul care nu se schimba niciodata – just! – cred ca cel mai „tare” act de identitate ramane… certificatul de nastere (care NU are un termen de valabilitate, deci, nu expira si nu stiu daca poate fi nul in vreo situatie). Daca nu ai pasaport sau buletin VALABIL (repet, ce inseamna asta in cazul acestor acte?), oare nu poti vota cu certificatul de nastere?
Cat priveste statul politienesc roman ai mare dreptate – se pleaca de la premiza de vinovatie si, de cele mai multe ori, esti nevoit sa le demonstrezi ca nu esti vinovat, nu viceversa. Statul roman are mari lacune in ceea ce priveste comunicare cu „supusii” contributori la bugetul de stat. Sunt multe lucruri reglementate la modul „se stie ca, e de notorietate ca, s-a tot vorbit de…” si e foarte putin aplecat spre rigurozitate – statul nu e in stare sa-mi trimita in posta o hartie prin care sa ma anunte ca nu mi-am platit impozitul pe anul asta (poti afla dupa 5-6 ani ca esti dator la stat). Nu are exercitiul asta al comunicarii clare cu platitorul de impozite. Toti pleca de premise „cunoscute” („pai ce, nu stiai ca trebuie sa-ti platesti impozitele, trebuia sa te anunte statul?” sau „ce, nu stiai ca-ti expira buletinul, trebuie sa-ti trimita politia hartie?”). Daca ma intrebi pe mine, nu exista exces de informare cand vine vorba de salvgardarea respectarii unor legi / reguli. As scrie din 2 in 2 metri pe strada GUNOIUL SE ARUNCA LA COS chiar daca… „se stie…”.
1) Aşa este. Dacă ar fi totul clar, nu ar mai fi nevoie să ne stoarcem noi mintea cum să îndreptăm lucrurile. Cel mai eficient e să îi facem de rîs, făcîndu-i să se contrazică. Băgîndu-i în aporii*. Legea nu se schimbă decît atunci cînd arăţi practic, pe teren, că e tîmpită. Dar pentru asta trebuie nu numai să suporţi o nedreptate, ci să o provoci premeditat. Aşadar, supralicitarea este calea. Cîţi dintre românii din ţară sunt atît de tenace? Cîţi sunt în stare să judece şi cu capul lor? Cîţi avocaţi gîndesc în termeni de similitudine?
2) Valabilitatea limitată şi atît de brutal exploatată de birocrăcime este dovada că cetăţenia nu este un drept continuu. Pe ideea asta am contestat, şi tot pe ea se poate merge şi la CEDO. Mai mult, încetarea drepturilor mediate de buletinul expirat încalcă pînă şi principiile de drept civil, care spun că un contract expirat se prelungeşte automat**. De aceea mi-am şi făcut republică separată. 😀
Cînd am fost la votare, am avut asupra mea şi certificatul de naştere pe care l-am arătat în original. Nu a fost considerat. Ceea ce mie îmi întăreşte baza de contestare.
––––––
* Am făcut proba prin care am arătat că amenda pentru umblatul fără buletin e abuzivă, pentru că pedepseşte dreptul la liberă circulaţie, şi face din buletin permis de pieton. Rezultatele experimentului pot fi găsite în articolul: Unde este cetăţenia? precum şi în cele trei articole despre fizica poliţienească. (v. acolo)
** Ce de exemplu, contractul de închiriere a unei locuinţe. De regulă se încheie pe 2 ani. Dar el poate continua şi 50 de ani, prin prelungire tacită. De ce cetăţenia nu urmează acelaşi parcurs? Pentru că legiuitorul e nemernic. Dacă e nemernic, apăi, să arătăm nemernicia!
Referitor la arestat deputaţi pentru că propun o lege de restrângere a dreptului la vot. Nu se poate din două motive:
1 Opiniile politice, inlcusiv legile sunt sub protecţia imunităţii.
2 Legiile neconstituţionale se atacă la CC.
Din păcate în cazul nostru CC o să spună că regula cu buletinul expirat nu este o restrângere a dreptului la vot ci „dimpotrivă, un cadrul legal normal de exercitare a acestui drept”, ceea ce este un fel mai tâmpit de a interpreta constituţia întotdeauna în defavoarea cetăţenilor. Practic legiuitorul are o libertate uriaşă să creeze un „cadru legal” în care să fim „liberi”.
Referitor la legea care îi spune statului să mă avertizeze… constituţia, aşa proastă cum este ar trebui să fie un punct de plecare suficient ca să nu se dea legi care să te şicaneze. De asemenea, nu ar trebui să existe tot felul de reglementări mai puţin puternice decât legea care înfrâng scopul legii.
Acum 3 săpt mi-a expirat buletinul. Mai am de aşteptat 2 zile să îl iau pe cel nou. Taxa se plăteşte la poştă: chitanţă şi timbru fiscal. Eu văd reacredinţă aici. Nu înţeleg de ce statul are dreptul să mă calce pe cap şi eu trebuie să plătesc taxe şi să îl apăr. Contractul social este anulat de mult… Statul şi profitorii trebuie să se teamă.
1. Este corect. Însă închipuie-ţi ce vîlvă ar face un denunţ penal, (anunţat şi pe agenţiile de ştiri) ca replică la tentativa de contestare (desigur sofistă) a vreunei constituţionalităţi venită din partea unui politician. Cred că prejudiciul de imagine va face găuri mai mari în soclul politicianului. Nu vă sfiiţi să încercaţi marea cu degetul. Degetul e uneori mai bun decît… termometrul. 😀 Drepturile fundamentale nu se cerşesc ci se smulg. Cum? Aveţi exemplul mai sus. Citiţi articolul 385 aşa cum trebuie şi reclamaţi.
2. Nu ar trebui să fie reguli de rang inferior care să înfrîngă prevederile de rang superior, dar sunt. Ele trebuie arătate. Cînd cadrul e mai strîmt decît tabloul, avem toată legitimitatea să somăm responsabilii să ajusteze cadrul.
Cînd buletinul expiră, regula de bun simţ este, nu numai să fii anunţat în prealabil, dar să ţi se elibereze şi un document de tranziţie între vechiul şi noul buletin. Datoria funcţionarului este să nu întrerupă continuitatea actului de identiate nici măcar 10 minute. De pildă, cînd vine sorocul să schimb buletinul de Hiroşima, merg la primărie (nu la poliţie) unde mi se reţine buletinul vechi şi mi se eliberează o hîrtie în formatul A4 (fără poză), care atestă că eu sunt eu. Hîrtia e valabilă pînă la eliberarea noului buletin (10-14 zile). Dacă stau o lună cu hîria în buzunar, fără buletinul nou, nu e nicio problemă. Rămîne valabilă pînă cînd buletinul nou mi se înmînează. Măsura e raţională, întrucît, într-o ţară în care catastrofele sunt frecvente, înoirea unui act poate întîrzia (fie şi numai din cauza frecventelor pene de curent). Iar România este din aceeaşi clasă de risc geografic.
23:58 Cutremur puternic în largul pref. Shizuoka, insula Izu. (zona tectonică Tokai) M6,1. Adîncimea 20 Km.
Intensitate 5-salb (pe scara efectelor la suprafaţă) în centrul pref. Shizuoka. Tokio – intensitate 3. Nu e pericol de ţunami. Nu se prevăd pagube.
02:00 EDIT: specialiştii zic că seismul nu are legătură cu mişcările din zona de subducţie Tokai.
imi place cum scuturi legislatia romana!
daca s-ar produce si un tzunami!
am preluat si am dat mai departe (pe canalele tainice si subterane ale persuadarii :))
o zi buna va doresc! tie si cititorilor tai.
@marius – îmi expiră buletinul în 2017… mai am de așteptat până să forțez ceva
@zalex
– bine punctat la 2, numai că eu am primit într-un an înștiințare că am 0 RON de plată și anul următor că am restanță 150 RON pe anul trecut 🙂 (Mă întreb ce ar zice Marius de asta !)
– nu te mai duci la poliție să îți schimbi buletinul ci la S.P.C.E.P. sau mai pe lung „Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor” că sediile au rămas în secțiile de poliție este altceva, serviciul este al primăriei, poliția NU !
Păi, eu nu m-aş baza pe asta. La cît de instabil emoţional e MAI, s-ar putea ca pînă în 2017 să se mai schimbe de vreo două ori modificarea. Nu că ţi-aş dori (nu-ţi doresc) dar documentele de identiate se mai şi rătăcesc.
Chiar şi pînă în 2017 poţi provoca cîte evenimente vrei, arătînd doar o copie după buletin, sprijinită eventual de certificatul de naştere în original. Pentru retorica de ameţire logică a autorităţilor poţi extrage ideile principale din cele patru articole indicate mai sus.
A arăta o copie după buletin nu reprezintă refuzul de a te legitima (copia conţine datele necesare identificării), nu reprezintă nici legitimarea cu un document nul (copia e nulă, dar nu e document.) 😀 Îi întrebi dacă dreptul de vot este un drept discontinuu sau continuu etc. Le ceri să îţi dea la mînă o motivaţie pentru refuzul de a te lăsa să votezi. Îi întrebi dacă prostul ăla de jandarm care stă cu aparatul de transmisiuni în mînă e în stare să confirme că tu eşti tu. Te descurci tu, că eşti băiat deştept. Ţine mine: „aşa scrie la lege” nu e un argument, ci o dare după cireş. Semn de incompetenţă.
Dacă nemernicii ăştia de la USL reuşesc să oprească intrarea în vigoare a legii votului prin corespondenţă, sau dacă o fac inutilizabilă (pretenţii de chestii autentificate la notariat şi traduse în română etc.) io mă duc la votare cu copia după paşaport (valid). Să auziţi după aia distracţie!… că mă duc din nou cu reportofonul. 🙂
––––––-
Dacă ai păstrat înştiinţarea veche, cauţi datele de contact ale funcţionarului semnatar şi îi trimiţi copia după înştiinţarea nouă cu confirmare de primire, şi cu rugămintea să achite el cei 150 lei. Ştie dumnealui.
Mai ai şi alte căi. De regulă, eroarea se îndreaptă făcînd explicită referinţa la documentul eronat, plus scuzele de rigoare. A face pe niznaiu nu îi dă credit înştiinţării noi. Poate fi falsă. Dacă referinţa lipseşte, îi pui să declare înştiinţarea veche nulă. În Monitorul Oficial. Altfel nu discuţi cu ei. Nu ei sunt superiorii tăi, ci tu eşti. Numai la armată se execută ultimul ordin. În viaţa civilă, ordinul contrar cere anularea explicită a ordinului precedent. Altfel, cetăţeanul intră în insecuritate juridică. Ceri întîi eradicarea insecurităţii juridice. Faci totul public, ca să nu poată comenta prea mult. Victimizează-te în gura mare. Abia la 30 de zile de la apariţia anunţului în MO ai obligaţia să achiţi cei 150 de lei. Ardeţi-i cu armele lor!
Se pot imagina şi proceduri mai umilitoare, însă e bine să vă păstraţi în zona logicului şi a rezonabilului, făcînd similitudini cu codul de procedură penală/ civilă. De pildă, cînd ai două înştiinţări ce vorbesc diferit despre acelaşi lucru, poţi aplica similarul clauzei celei mai favorabile inculpatului/datornicului. Iei de bun documentul care îţi convine (nu contează data lui). Acum înţelegi şi de ce trebuie anulat documentul vechi. Pentru că e în interesul lor. Dacă te dau în judecată, în instanţă ei pierd. Pentru că sunt şi proşti şi aroganţi, şi prost-crescuţi.
Dacă ţineţi minte că voi plătiţi şi voi aveţi dreptul de a comanda muzica, iar nu ei, veţi găsi şi calea. Succes!