Fără buletin

▲ Magnitudine Richter 10,0

Posted in Chestii by Marius Delaepicentru on 2012/11/24

Pentru că tot e la modă Apocalipsa, vă dau o veste bună. Se poate imagina cu oarece realism, chiar şi un cutremur de M10. Nu neapărat cu o punctualitate aşa de mare cum o preziseră tele-profeţii, dar posibil mai puternic decît cel mai tare cutremur înregistrat, vreodată de om (Chile 1960 – M9,5).

Cum s-a ajuns la cifra acesta?
Legenda *) spune că tăria prezumată a unui cutremur este dată de lungimea faliei de-a lungul căreia a avut sau va avea loc. O falie de peste 18Km lungime este proba cel puţin a unui cutremur de M7,0. De pildă zona de subducţie din largul Sumatrei are vreo 800Km lungime. Vă daţi seama că acolo cutremurele de M9,0 nu ar fi o surpriză. Chiar anul acesta, în aprilie, fu unul de clasa M8, ce dură aproape cinci minute. Şi doar compunerea în contratimp a oscilaţiilor a salvat coastele învecinate de un ţunami dezastruos. Seismul catastrofal din estul Japoniei (11 martie 2011) însă, a născut un ţunami-călare-pe-ţunami ce a măturat totul în cale.

Aşa cum explicam cu altă ocazie, tensiunile punctuale nu pot elibera energii oricît de mari, deoarece asperităţile ce duc la acumularea lor au şi duritate şi rugozitate limitate. Problema apare la conjugarea tensiunilor din mai multe asperităţi, eliberate deodată, sau în cascadă, la interval de secunde. Nu e greu de intuit că un front lung al discontinuităţii telurice va găzdui mai multe asperităţi decît unul scurt. Asta se traduce printr-o rezultantă a magnitudinilor punctuale mult mai mare la falii lungi de sute de kilometri. Ca fenomen secundar, la intensificarea activităţii seismice pe termen mediu**)

Şi acum, noutatea: în nordul Pacificului, a fost inventariată o falie lungă de 8.800Km, cu decalaj mediu relativ de 20m. Ceea ce reprezintă un izvor imens de tensiuni. Cutremurele din Kamciatka, I-le.Aleutine şi Alaska sunt cunoscute ca fiind puternice. Acum se cunoaşte şi linia de fractură ce le uneşte. La simulare, un cutremur de M10,0 a reieşit că va avea o durată de între 20′ şi 1h. La durate atît de mari, structurile metalice cedează de oboseală. Iar Pacificul va arăta ca un iaz în care 10 basculante descarcă simultan bolovani.

–––––––-
*) e vorba de legenda hărţilor tectonice.
**) În Japonia, anul 2011 a fost dpdv seismic de aproape patru ori mai activ decît media multianuală.

Anunțuri

2 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Bucur said, on 2012/11/30 at 03:39

    Poate ca am eu o imaginatie prea bogata, dar vazand ca epicentrul cutremurului din 11 Martie a fost localizat in largul coastei, care ar fi posibilitatea ca niste „prieteni” sa detoneze o bomba de mare putere tocmai intr-un loc sensibil al faliei in cauza?

    • Marius Delaepicentru said, on 2012/11/30 at 04:23

      Imposibil. Epicentrul iniţial nu a depăşit 100 Km distanţă de ţărm. S-ar fi ştiut, cu atît mai probabil cu cît, în zonă sunt sute de senzori de deplasare a fundului oceanic ce mai trebuie din cînd în cînd inspectaţi
      Mai sunt şi obiecţii tehnice. În zonele de subducţie, hipocentrele sunt adînci (50-200Km) Nimeni nu poate săpa pînă acolo. Chiar de ar fi posibil, numai explozia nu poate produce un cutremur atît de puternic, dacă nu există deja tensiuni acumulate în zeci (uneori sute) de ani. O explozie subterană ar putea cel mult să detensioneze o mică asperitate deja tensionată. Şi nimeni nu poate garanta că toate asperităţile vecine sunt gata să scrîşnească simultan, chiar de ar fi cu toatele tensionate la limită. Dacă tot e zonă cu seismicitate mare, e mai comod să aştepţi. 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: