◎ Goana după aur
Vreţi o arie auriferă plină de turişti, mai multe luni pe an?
Iată o cale simplă, chiar mai productivă decît exploatarea zăcămîntului sărăcit de la cele două Roşii:
comunele din zonă să facă din prezenţa aurului o atracţie turistică palpabilă: să le închirieze turiştilor ciururi şi dîrmoane şi să îi lase să caute aur aluvionar. De plăcere. Aurul scos să rămînă al lor. Eventual să organizeze chiar concursuri intitulate Goana după aur.
Sezonul poate fi prelungit mai multe luni pe an, dacă li se dă turiştilor şi echipament termoizolant, odată cu locul de cort şi cu grătarul de mititei.
Să vezi atunci campinguri şi pensiuni!
Imaginea lui Charlie Chaplin poate fi exploatată de asemeni. Localnicii pot confecţiona prăjituri de forma bocancilor, de pildă. Mă rog, nu trebuie să vă spun îndeamărunt ce ar putea face localnicii.
Cît despre nadă, ea poate fi uşor întreţinută cu cîte un pumn de pulbere de aur zvîrlită o dată pe săptămînă în rîu. Atît cît să rezulte de 5 ori mai multe încasări.
Se pune totuşi o problemă legală: actualmente, statul este stăpînul absolut al bogăţiilor minerale. Va trebui modificată legea cu excepţia turistică.
Ce ziceţi?
EDIT
Ca să vă conving, dar în acelaşi timp să admit că nu am fost genial (au avut ideea alţii, înaintea mea), iată un şir de linkuri către foste exploatări aurifere, actualmente muzee:
http://homepage2.nifty.com/momo3/taikenjo.htm
http://www.toikinzan.com/sakin/
http://yamanashinow.blog137.fc2.com/blog-entry-396.html
http://qmura.jp/program/plan_detail/295
Alin Fumurescu
Fără buletin 
sau, in loc de pulbere de aur aruncata in rauri, sa arunce pulbere de cianura si sa dea numele „Goana dupa moarte” . Pe principiul „daca tot e sa murim de la lacul vostru de cianuri, macar sa murim repede”.
Nu e lacul meu. Pînă una alta, există doar unul, la Roşia Poieni. Dacă ai vrut să fii sarcastic, te anunţ că mai ai de exersat.
Spun doar ca deocamdata mi se pare aproape sigur ca vor merge inainte cu exploatarea. „Goana dupa moarte” – mi se pare de preferat sa fie totul rapid in locul unei boli lungi, ras 4 munti, facut un lac gigantic de cianuri, etc… Nu am zis ca e lacul tau, am zis lacul vostru , respectiv al lui RMGC. Nu am intentionat sa fiu sarcastic, scuze daca asta se deduce din ce-am scris..
Scuze.
Jocurile nu sunt făcute. Se poate opri proiectul. De altfel, condiţiile enumerate de mine în altă postare conduc cel mai probabil către descalificarea proiectului.
Asta-i din seria de emisiuni „Românii au imaginație” 🙂
salut, marius,
probabil ca esti prea tinar ca sa’tzi reamintesti ca a existat si pe vremea lu’ ceashka o perioada scurta de timp in care era incurajata o astfel de goana dupa aur, inclusiv prin publicarea insistenta prin presa a procedeelor si sculelor necesare pentru o initziativa individuala in acest sens.
ce’i drept, nu pot specifica exact o localizare in timp a respectivei perioade, nici cum s’a materializat ea in exemple concrete de indivizi la fel de concretzi care s’o fi apucat pe calea asta de propasire materiala, mai ales ca detzinerea de metale pretzioase, dincolo de verigheta personala, devenise infractziune.
chiar nu glumesc!
Salut, Niku!
Şit! Nu fusei original. 🙂
Da, a fost o vreme cînd regimul Pelticle viza colonizarea totală a teritoriului. Atunci primiră şi părinţii mei o parcelă mică deasupra apeductului ce vine de la Roşu (pură coincidenţă). Nu pentru aur, ci pentru grădinărit de subzistenţă.
Numai că goana mea după aur am închipuit-o ca pe un număr de divertisment în programe turistice.
mdea, marius,
dupa cum probabil observi si singur, ne’am pierdut oricare dexteritate de a mai vinde castravetzi la gradinar, drept consecintza, initziativa ta glumeatza nu va fi apreciata ca atare, bravul popul romun gasind oricind variante de fuga de concret, mintzeste’te pe tine insutzi adica, prin iutzeala de mina a conducaretzilor, pina n’o mai raminea chiatra pe chiatra dizolvata in lacurile alea cianuroase, asa ca turismu’ aurifer ramine cum l’am stabilit, daca nu este preluat, din zbor, de printzu’ sharl, eventual dupa proclamarea ‘ndependentzii principatului transilvan al urmasului lui dracula.
(ceashka ala a avut, intr’adevar, citeva initziative, abandonate brusc, inexplicabile si ne explicate, pe linga aia cu cautatorii de aur, imi mai amintesc doar de meditatzia transcedentala si de mandatarii precursori ai capitalismului pe piine de azi 🙂
[…] https://delaepicentru.com/2013/09/04/goana-dupa-aur/ […]
Mi se pare simpatica propunerea ta – dar cred ca trebuie sa pornim de mai jos – sa invete cei de acolo sa vinda o apa rece sau o placinta la cohoarda de oameni care asteapta ca prostii intrarea la Mina romana (principalul punct de atractie din zona). Pentru asta nu ai nevoie nici de strategie si nici de aprobari.
Pe larg despre excursia mea de acu 2 ani acolo – http://legi-internet.ro/blogs/index.php/rosia-montana-turismul-si-ardelenii?blog=10
Interesantă experienţă. Observ că şi localnicii de acolo au căpătat obiceiul moldovenesc de a se plînge de toate cele.
La urma urmei, hoteluri se pot construi acolo. Fără probleme. Pot fi înregistrate ca hoteluri de business. Chipurile, pentru mulţii delegaţi ce vor lua drumul Roşiei.
[…] noapte popular, o idee realistă de diversificare a serviciilor turistice, articolul intitulat Goana după aur. Rezultate modeste. Două ventre, din care unul datorat următorului val de vizite. Viralitate şi […]