● Liber la animale domestice în Bucureşti!
Stimaţi cetăţeni ai Bucureştilor
Întrucît primăria nu are de gînd să stîrpească cîinii vagabonzi, dar are grijă să se tupileze după legi şi (ne)hotărîri, vă anunţ că puteţi creşte orice animal ierbivor, orice rozător, ba, chiar şi niscai carnivore mici. Le puteţi plimba pe orice stradă din oraş, le puteţi lăsa libere în orice loc public. Puteţi ucide orice cîine ce s-ar da la ele. La o adică, puteţi scoate la plimbare şi niscai (copro)culturi microbiene, (varză împuţită, carne alterată ş.a.) pentru că, nu-i aşa, şi microbii au dreptul să trăiască. Vă recomand chiar să strănutaţi în nasul oricărui reprezentant al vreunei autorităţi a statului, (locale sau centrale) sau al oricărei organizaţii de protecţie a cîinilor. Aveţi toată legitimitatea să o faceţi, întrucît şi virusurile au drepul la viaţă şi la o reproducere echitabilă.
Dacă-i junglă, apăi să fie totală! Fără discriminări de clasă, gen, specie, rasă/ tulpină/ genotip/ fenotip/ serotip.
Dacă veţi fi sancţionaţi, veţi putea contesta liniştit orice amendă, avertisment, somaţie, confiscare, poprire. Atîta timp cît primăria, practic creşte cîini pentru care NU-şi ia şi răspunderea civilă, sau, după caz, penală, atîta timp cît primăria încalcă TOATE normele de igienă publică, lăsînd excrementele cîinilor comunitari nestrînse, infestînd toate locurile de joacă ale copiilor voştri, aveţi toată legitimitatea să vă etalaţi în public orice animal de companie, din orice gen sau specie, fără să daţi socoteală cuiva. Medicul primar Sorin Oprescu şi-a pierdut orice autoritate şi nu vă mai poate opri în niciun fel.
Veţi înceta protestul deîndată ce primăria va lichida fizic TOŢI cîinii vagabonzi din spaţiul public.
Gaz pe foc:
Curtea Constitutionala: Proprietarii cainilor care ataca alte persoane nu mai sunt pasibili de pedeapsa cu inchisoarea
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7559565-.htm
Am remarcat ca unii dintre cei mai generosi aparatori ai drepturilor cainilor vagabonzi in Bucuresti sunt insi cu ocupatii sau destine private care-i tin departe de orice contact cu cainii vagabonzi; intre comfortul rezidentei de cateva sute de mii de euro si biroul din centru unde invart afaceri de milioane, milostivii aparatori ai destinelor canine se deplaseaza numai in masina de teren climatizata care-i tine la adapost de orice contact cu lumea haitelor care terorizeaza locurile de joaca, parcurile, strada. Adopta, in marinimia lor, cate un caine vagabond, cu care cheltuiesc sute sau mii de euro anual, pe ingrijire personala si calatorii, dar nu cred ca ar fi dispusi sa le stranga rahatii fratilor lor din nisipul din parc, unde se joaca fetita mea. Iar cand scriem despre ce traim noi, inconjurati de cainii carora primaria le-a abandonat spatiul public, ne dojenesc, neintelegand ce avem cu sarmanele vietati.
Nu am nimic cu vietatile, dar spatiul public e al nostru, nu al haitelor. Nu au decat sa le creeze mediul natural unde doresc ei, eu vreau sa ma simt in siguranta, ca nu degeaba platesc taxe, nu sa ma milogesc de niste animale sa ma tolereze pe teritoriul lor de fiecare data cand ies pe strada.
Nu ne rămîne decît să ucidem cu mîinile noastre paraziţii, sau să înmulţim ostentativ, intensiv şi extensiv, animalele din jurul nostru. 🙂
Abandonarea spatiului public haitelor de caini vagabonzi e de fapt, pentru mine, un alt semn al dispretului administratiei locale pentru cei pe care ii reprezinta, pe langa multe altele (functionari insolenti sau plictisiti, proasta administrare, cheltuirea aberanta a banilor pe lucruri perisabile si inutile, ca fantani arteziene de-a lungul liniei de tramvai sau palmieri in ghivece plasate in spatiul verde din intersectii – ca sa nu scriu nimic de ceasuri de sute de mii de euro plasate in statiile de tramvai sordide).