Din nou despre „principiul simetriei”
Încep cu o negaţie: Principiul simetriei nu poate fi invocat în chestiunile de drept public. A-l invoca este o pistă falsă, iar susţinătorii ei, sofişti.
Am stabilit în alt articol că teoria statului cere ca energia de destrucţie să fie mult mai mare decît cea necesară la construcţie. Altfel vom avea un stat metastabil ca apa gazoasă. Cum se destinde niţel, cum se trezeşte.
Un principiu al simetriei ar putea fi valabil la destrucţie dacă s-ar proba virtutea fundamentală: raţiunea.
Cum detectăm raţiunea? Putem? Putem. Iată cum:
Procesul de suspendare a Preşedintelui, fiind unul politic, mobilul Parlamentului poate fi deopotrivă raţional şi iraţional. Nu ştim. Dar ştim că instanţa constituţională are, prin natura sa, raţiunea, (judecata) ca virtute constitutivă. În această idee, avizul instanţei constituţionale, de fapt, compară rezultanta acţiunii Legislativului, cu textul constituţional. Un proces raţional. Dacă avizul este negativ, înseamnă că Legislativul a luat o decizie iraţională. Sigur, ştiam cu toţii asta dinainte, privindu-le mutrele schimonosite de ură. Dar instanţa constituţională înlătură dubiul.
Aşadar, din start, referendumul a fost iniţiat ca urmare a unui afect colectiv, exprimat cantitativ prin numărul de 256 de descreieraţi. În politică, afectele negative nu construiesc, ci distrug. Şi de aceea trebuie descurajate prin şicane solide. Una dintre şicane este cvorumul de participare la referendum.
Filozofia nu este diferită de cea a dreptului internaţional. Războaiele, fie ele: civile, între state, sau între alianţe de state, sunt prezumate a fi forme de manifestare politică a iraţionalului. Pentru prevenirea lor s-au inventat o serie de organisme de impunere a raţiunii. Toate conferinţele de securitate, toate organismele internaţionale de profil sunt de fapt instanţe de obiectivare a iraţionalului şi de impunere a raţionalului între state. (Eşecul lor este altă poveste.)
Acuma, la limită, statul poate fi format politiceşte chiar şi ca urmare a unei iluzii (naţiunea), a unei credinţe (religia), a unei identităţi (etnia), dar nu poate fi în mod legitim dezintegrat decît ca urmare a unui proces raţional (tratate de pace, despărţiri de catifea, decolonizări etc.).
Revenind, se poate vorbi de un principiu al simetriei la demiterea Preşedintelui, dacă, de pildă, ca în Austria, eşecul demiterii s-ar solda cu dizolvarea Legislativului (partea solubilă*). Aceasta ar fi într-adevăr o raţionalizare, prin pedepsirea entităţii iraţionale.
Aşadar, firească la o confruntare de natură constituţională este numai simetria: ori tu – ori noi. Iată, ne dăm seama de gaura din Constituţia actuală, o gaură formulată prin relaţia: ori tu – tot noi. Din start este ceva asimetric. Cum poate vorbi cineva de simetrie, cînd totul pleacă de la o a-simetrie? Pe slăbiciunea asta s-au bazat şi iniţiatorii loviturii de stat din 3-6 iulie 2012.
––––––––-
*) Nu toate adunările legislative sunt solubile. De pildă, în Japonia, Camera e solubilă, dar Senatul, nu.
Alin Fumurescu
Fără buletin 
un bărbat și o femeie au dreptul de a da o viață.
și aceiași doi nu au dreptul de a lua viața respectivă.
nici ei, nici altcineva.
nici dreptul juridic, nici cel moral, nici vreun altul.
atâta doar, și ar trebui să fie clar că societatea nu este guvernată de principiul criminal al simetriei.
Excelentă paralelă! Felicitări!
Buna seara
Din pacate alesii nostri nu gandesc la fel (dar oare gandesc?). Normal ca nu poti da jos presedintele fara cvorum. Altfel am fi in pericol sa dam jos cate un presedinte la fiecare jumatate de an. Cum reusim sa cumparam suficienti parlamentari si sa prostim suficienti cetateni cu televizorul, dam, jos presedintele. Si iar din pacate concetatenii nostri nu se ridica la nivelul de constiinta cerut de o asemenea alegere. Ei nu inteleg ca nu se da jos un presedinte atunci cand nu mai are popularitate, pentru ca nici un presedinte nu-si va mai asuma masuri dure, dar necesare, atunci cand acestea se impun, stiind ca in mod sigur in urmatoarele cateva luni va zbura din post. Cetatenii nu inteleg, dar cei care au initiat aceasta tampenie stiu in mod sigur ca nu se face asa ceva. Ei ar fi primii care ar striga ca nu se face, daca presedintele ar fi fost – de exemplu – Crin Antonescu (Doamne fereste). Ipocrizia e in floare. Acum se bucura ca au reusit sa dea jos PDL-ul de la conducerea camerelor Parlamentului, dar as vrea sa-i vad atunci cand nu vor mai avea majoritatea in parlament (s-a intampla pana acum de mai multe ori). Au creat un precedent si nu cred ca vor mai putea sa-si apere sefia la camere cand vor pierde majoritatea. Personal cred ca e normal sa fie cum e acum, dar daca CCR hotarase de doua ori la rand ca sefii camerelor nu pot fi dati jos decat de partidul care i-a propus, am inghitit galusca si am tacut. Acum CCR a hotarat altceva si le va fi greu sa justifice o noua intoarcere cand se schimba iar roata in parlament. Ca de obicei USL-ul a pus o bomba in parlament, care ii va exploda in fata tocmai cand ii va fi lumea mai draga. Abia astept.
Simetric, ce-a fătat mama lor poate fi şi „desfătat”. Cu alte cuvinte, ar fi legitim să îi băgăm în pizda mamii lor în numele aceleiaşi simetrii pe care ei o invocă.
mai dureaza lucrarea despre care am vorbit. nu stiu de ce. ca, nepricepandu-ma, mi se spune ceea ce nu inteleg. rabdare si tutun.
Mulţumesc, Sare’n Ochi. Deocamdată am scos cîteva statice. Sper să reuşească băieţii tăi figura. 🙂
au zis ca se da jos ciudat de pe site-ul acela – este singurul lucru coerent pe care l-am inteles.
Cred că e protejat. M-am uitat şi eu în sursa paginii. Clipul e ascuns sub o mască Java. Sugerează-i amicului să scoată doar între orele 20:00 şi 20:12, folosind un program de captare video a ecranului. Cum ar veni, să înregistreze din nou, dar doar segmentul de interes.
se descurca el, sunt convins. doar ca dureaza.