● Agresiunea asupra identităţii administrative
Deşi pare un lucru de la sine înţeles, starea noastră civilă nu este atît de simplu de întreţinut în scripte. Ne putem trezi oricînd: fie necăsătoriţi – cînd de fapt suntem, fie morţi – cît suntem vii, fie fără copii – cînd îi avem, fie pe lista de electori – după ce murim, fie cu alt nume, fie cu altă dată de naştere, fie văduvi – fără explicaţii.
În România, cel puţin, rectificarea erorilor materiale din înscrisurile de identitate este o treabă atît de punitivă, încît, de cele mai multe ori, titularul se lasă păgubaş. Aşa se explică varietatea mare de derivate ale aceluiaşi nume. Frecvenţa mare a Mareanilor, Adrieanilor, a numelor de familie Guşe/ Guşă, Cosma/Cozma, Mihai/Mihaiu. Toate se datorează atît analfabetismului general, cît şi al surzeniei şi analfabetismului funcţionarilor de la primării. Nu în ultimul rînd, al absurdităţii legilor. Dezastrul durează încă de la Regulamentele Organice încoace, de cînd modelul francez de evidenţă a populaţiei ne forjează identitatea administrativă.
Sensibil la toate aspectele administrative, urmăresc felul în care reconstituirea stării civile se face după ce ţunami a măturat 4 sedii de primării din două prefecturi: Miyagi şi Iwate. Adică, după o agresiune naturală asupra identităţii administrative.
O ştire NHK (26 aprilie ora 10:41):
Pe 25 aprilie (la 47 de zile după dezastru n.MM) s-a încheiat procesul de reconstituire a registrului de stare civilă în oraşele: Minami-sanriku, Onagawa, Rikuzen-takata şi Oozuchi, ale căror documente au fost luate de ţunami. Pentru acest lucru, au fost colectate datele de la toate birourile teritoriale ale Ministerului Justiţiei. (circa 1 locuitor la 106 secunde n.MM) De azi înainte, cei circa 38.000 de locuitori din localităţile citate pot obţine documentele ce reflectă starea lor civilă. Primăriile sunt de acum capabile să primească şi declaraţii de naştere, moarte, căsătorie.
Atenţie, este vorba despre re-certificare în backoffice, iar nu de re-constituire a unei baze de date. Diferenţa este ca cea dintre substanţă şi energie. Baza de date (duplicatul ei) poate servi drept cap de scul doar.
În ştirea scrisă nu apare ceea ce am ascultat la radio, anume, că în cele 47 de zile, oricare din cei 24.000 de posesori de paşport din zonă, a putut să şi-l reconstituie gratuit, fără prezentarea actelor doveditoare a cetăţeniei. E drept, paşaportul a fost condiţionat de depunerea (ulterioară eliberării lui, a) actelor doveditoare lipsă la momentul depunerii cererii. (De regulă, documentele lipsă la data depunerii cererii se trimit prin poştă.) De asemeni, ca măsură de siguranţă, valabilitatea paşaportului provizoriu a fost limitată la 5 ani.
Ca o primă observaţie, din tablou lipseşte Ministerul de Interne. E şi firesc. Statul este unul de drept, iar nu unul poliţienesc.
Vreţi o comparaţie? Am găsit ceva similar, dar nu despre starea civilă, ci despre buletinul de identitate (document derivat din cele de stare civilă).
Iat-o comentată sumar:
Localitate: saros pe tarnave jud.sibiu
Data: 12-03-2009
Titlu/Subiect: fara buletin,fara carte de identitate
M-am mutat de la MEDIAS la SAROS PE TARNAVE care apartine d.p.d.v. administrativ de DUMBRAVENI.Am solicitat cartea de identitate la DUMBRAVENI si am fost trimis la MEDIAS iar de la MEDIAS la DUMBRAVENI si invers.Am ajuns la concluzia ca potrivt O.G. 97/2005 pot face dovada adresei de domiciliu cu adeverinta eliberata de primarie din care sa rezulte ca sunt inscris in registrul agricol.Intrebarea mea cum as putea sa conving autoritatile sa inteleaga ca legea trebuie respectata asa cum este data de legiuitor respectiv dovada adresei de domiciliu sa se poata face asa cum scrie in O.G.97/2005 ART.27 lit.d .Mentionez faptul am adeverinta eliberata de primaria DUMBRAVENI din care rezulta ca sunt inscris in registrul agricol.
…şi halucinantul răspuns:
carpatina [12-03-2009]
Daca va loviti de un astfel de impediment, si nu gasiti cale de iesire, nu va ramane decat calea justitiei. Chemati in judecata la Tribunalul din Targu MUres sectia contencios administrativ Biroul de evidenta populatiei care refuza sa va elibereze cartea de identitate si cereti instantei sa o oblige sa va elibereze cartea de identitate.
(sublinierea îmi aparţine)
Cu aşa stat, nici nu mai e nevoie de dezastre naturale. Dezastrul uman e suficient. Ne întrebăm pe bună dreptate dacă evidenţa informatizată sau CNP mai au vreun rost, sau sunt bani futuţi prăduiţi cu acte în regulă. Sunt curios, cu ce act de identitate se legitimează reclamantul la registratura tribunalului. 🙂
Iată deci, efectele unei norme întocmite în paradigma poliţienească, de către legiuitori umani, procesomani dovediţi. Iar asta, pe timp de pace.
Se poate obiecta că buletinul nu e certificat de naştere. Aşa e. Vă pot spune însă că în 1993 şedeam ilegal în Tokio. Cînd am fost la primărie cu contractul de închiriere a garsonierei, nimeni nu m-a trimis la Bucureşti după alte acte doveditoare. Şi nici nu am fost sfătuit să dau în judecată primăria Adachi. Am primit buletin de Tokio pentru străini. (Japonezii nu au buletin. Foarte rar, cînd e nevoie, japonezii folosesc în loc de buletin adeverinţa de domiciliu. Document de unică folosinţă.)
Încercaţi acum, pe fondul balamucului arbitrariului administrativ de pace, să vă închipuiţi un dezastru natural, cînd art.53 din Constituţie se va fi activat. MAI va fi cu ochii pe voi. Tot la MAI se vor afla şi datele voastre de stare civilă. Nu e loc de scăpare. Aşadar, în condiţii de dezastru, nicio putere de sens contrar nu va putea cenzura acţiunea unui poliţai căruia veţi avea ghinionul să nu-i placă de ochii voştri. Din moment ce el deţine dreptul de viaţă şi de moarte asupra existenţei voastre administrative şi fizice în acelaşi timp, nu ar fi nicio surpriză să vă treziţi morţi sau robi.
￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣￣Breaking news!＿＿＿＿＿＿＿＿＿
Victor Ponta şi-a văzut visul de refinanţare a PSD cu ochii (gurile rele spun că şi cu urechile). Ascensiunea genialissimei idei de evaziune fiscală sindicalist-haiducească a spart şi piaţa japoneză de profil. Iată dovada.↓
Alin Fumurescu
Fără buletin 
Salut Marius!
Harisutosu fukkatsu! ハリストス復活！
実に復活。
Dacă nu ar fi adevărat la noi e ca în bancurile cu proşti, statul sau funcţionari lui în loc să te ajute mai mult te ÎNCURCĂ. 😦 Da apropo la falsificări de acte se pricep bine.
Falsificarea actelor administrative de către funcţionari în funcţie ar trebui încadrată la sperjur şi subminarea statului. Este o încălcare gravă a art. 2(2) din Constituţie. Justiţia noastră nu ştie să citească decît romane erotice.
Articolul puncteaza f. bine diferentza dintre un stat de drept si unul politzienesc. Beneficiind de aceleasi conditzii umane, logice, decente cu care Canada isi trateaza cetatzenii si comparindu-le cu cele stiute din RO am ajuns la ideea ca diferentza este intre filosofiile de baza folosite. Pina ce conceptul de „nimeni nu este vinovat pina la proba contrarie” nu intra in fibra administratziei romanesti, a romanului de rind, lucrurile vor fi greu de schimbat. In sistemul adus o data cu libertatea si cu poporul rus de catre Stalin, orice cetatzean este un potentzial criminal si este de datoria lui sa isi demonstreze nevinovatia. Da, acest concept – „pagubos” ar spune functionarii romani – poate fi si va fi abuzat de cei rau-intentionatzi… dar pina la urma este mai ieftin si mai uman sa lasi 1/1000 sa scape cu o inselatorie decit sa treci 999 de nevinovatzi prin furcile caudine.
Mulţumesc pentru intervenţie, Andi V.
Aş mai adăuga că, în statele de drept, erorile materiale sunt prezumate ca avînd izvorul în imperfecţiunea omului, şi tolerate. Nimeni nu zice: „ce să-ţi fac dacă eşti căscat?”, bombănind că era formular înseriat. Se aşterne cuminte şi corectează eroarea deîndată ce i se semnalează. Documentele permit modificări. Eroarea de îscriere se taie simplu cu o linie şi se aplică alături sigiliul personal. Deasupra se scrie forma corectă. Alte documente nu permit tăierea, dar au pe spate rubrica destinată corectării şi actualizării.
Chiar şi sigiliul personal, aplicat într-un loc greşit, se anulează aplicîndu-l a doua oară peste, şi puţin decalat.*)
În statele poliţieneşti, eroarea e prezumată a fi fost făcută cu rea intenţie. De unde şi tremurul de picioare atunci cînd trebuie să mergem la vreun ghişeu de-al patriei. Niciodată nu ştim cîte extemporale trebuie să dăm.
––––––––
*) Dacă greşitul îşi dă seama că sigiliul anulat era totuşi pus în locul corect, nu are decît să îl mai aplice o dată, alături de cel anulat. Aşadar, ca regulă generală, sigiliul aplicat o dată, sau în număr impar în acelaşi loc, este valabil. Cel în număr par, nu.
Salut tuturor si sărbători fericite,
Când învăţam pentru licenţă mi-am pus şi eu problema felului în care este văzut cetăţeanul în relaţia cu statul. Mă uitam la ce se predă la administrativ şi mă îngrozea ideea că organele administrative au „o marjă de apreciere” în atribuţiile lor. Aste este un eufemism pentru a spune: organele administrative nu sunt egale cu cetăţeanul în faţa legii.
Ca să vedeţi până unde merg cu nesimţirea, citiţi un articol în care un om încearcă să dovedească că este viu mai întâi administrativ şi apoi în justiţie:
http://banateanul.gandul.info/saptamanal/certificat-de-inviere-pentru-un-timisorean-decedat-in-acte-3614961
Justiţia a decis în 6 luni că el este viu dar nu i-a acordat despăgubiri pentru că nu există nici o eroare din partea primăriei deşi înregistrarea este greşită (wtf?)
Articolul l-am găsit mai demult; s-ar putea să fie citat chiar pe acest blog; nu ştiu sigur.
Salut, Victor D!
Mulţumesc pentru semnalare. Este într-adevăr revoltător. Dacă aş fi fost în locul persoanei nedreptăţite aş fi ales calea cea mai simplă de dovedire a propriei mele existenţe: aş fi spart toate geamurile prefecturii/ primăriei/ secţiei de poliţie. Aş fi retrims pe adresa MAI toate citaţiile, notele de plată şi înştiinţările de amendă. Le-aş fi băgat pe gît nemernicia de a mă fi ţinut mort în scripte. Acuma, na!, dovediţi VOI că eu nu sunt mort. 🙂
[…] Sensibil la toate aspectele administrative, urmăresc felul în care reconstituirea stării civile se face după ce ţunami a măturat 4 sedii de primării din două prefecturi: Miyagi şi Iwate. Adică, după o agresiune naturală asupra identităţii administrative. Citeste mai departe! […]