Fără buletin

★ Roşia Poieni cu bani de la Roşia Montană

Posted in Scatoalce de Stat, Soluţii alternative by Marius Delaepicentru on 2013/09/16

Toată lumea s-a arătat oripilată de imaginea bisericii înecate în mîl, la Valea Şesii. Acolo nu e Roşia Montană. Este exploatarea de cupru (azi, părăsită) de la Roşia Poieni. Un perimetru mult mai larg decît cel alocat RMGC. (Roşia Montană e niţel mai la sud.) Şi zona aceea este poluată cu metale. Mai ales zona aceea. Cu fiecare zi se scug tone de otrăvuri din roca supusă intemperiilor.

Aşadar, în termeni de ecologie, bilanţul zonei are actualmente cifre puternic negative.

Studiind proiectul RMGC, am aflat despre ce riscuri sunt. Majoritatea sunt surmontabile. Mai am doar două nelămuriri, ce sper să se topească curînd.

Mai interesant cred că este să socotim ce bani se vor scoate din exploatarea metalelor nobile, şi mai ales, ce destinaţie ar fi în interesul naţional şi local.

Am aflat că participaţia statului va fi de 25%. Bani intraţi pe de-a moaca, fără ca statul să investească un leu. Mai este o redevenţă de 6%, precum şi 135 megadolari (cifră fluctuantă) reprezentînd garanţia de mediu. RMGC a avansat cifra de 78% (din 10 miliarde) reprezentînd proporţia de bani rămasă, din exploatare, pe teritoriul românesc. Din cele 7,8 miliarde teoretice, 1,6 reprezintă aproximativ salariile personalului direct şi auxiliar, iar alte aproape 3 miliarde, cheltuieli directe plătite furnizorilor români de materiale şi servicii. Rămîn 3,2 miliarde a căror destinaţie e bine să o fixăm încă de pe acum.

Perimetrul alocat RMGC reprezintă aproximativ 45 kilometri pătraţi. Avem promisiunea, garantată pecuniar şi dinamic, că compania va ecologiza terenul concesionat. Restul ariei poluate este de cel puţin patru ori mai mare decît perimetrul aurifer. Cariera de calcopirită de la Roşia Poieni, exploatată pe vremea lui Pelticle este chiar mai mare şi mai poluantă decît cea mai mare din cele aurifere, vizate de RMGC. Şi acolo vor trebui pompaţi bani pentru ecologizare. Nu ne putem lamenta în vîrf de clopotniţă.

De unde bani?

Aţi ghicit. Din cele 3,2 miliarde. Impactul social şi ecologic (în bine) ar fi formidabil. Va dispărea întrebarea: bun, şi după cei 16 ani?
După cei 16 ani în care oamenii ar avea de lucru (cu neplăcerile pe care oricum şi le asumă) ar mai rămîne bani pentru încă de două ori cîte 16 ani. La ecologizare. Ecologia nu este strigăt de luptă, ci muncă fizică şi intelectuală. Sudoare. Ecologia este tot economie.
Ecologia este ramura economiei care redă sau sporeşte valoarea terenurilor. Abia după ce acoperim gaura de bilanţ ecologico-pecuniar făcută deja în sutele de ani de scormonire, putem vorbi de turism la Roşia Montană şi chiar şi la Roşia Poieni.

Aşadar, e mult de muncă, iar banii zac exact acolo de unde vor trebui extraşi.

Sunt convins că vor sări cîrcotaşii de serviciu pe planul meu. Îi previn încă de pe acum, pentru a putea comenta, trebuie să vină ei cu un plan de achitare a datoriei ecologice din zonă.

Pînă atunci, le sugerez doar calea de control al banilor din custodia statului. Repet, din custodia statului. NU bani satului!
Obligaţi statul să publice anual bilanţul contabil al companiei RMGC şi bugetul de cheltuieli pentru ecologizare. 15.000 de ecologişti, cîţi sunt acum în stradă, ar fi tot atîtea perechi de ochi capabili să citească trimestrial rapoartele guvernamentale privind veniturile din aur şi cheltuielile de ecologizare, şi eventual să îi tragă la răspundere pe grangurii care nu sunt în stare să le motiveze.

Succes!

Anunțuri

13 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Catalin said, on 2013/09/16 at 21:20

    Nu înțeleg unde apare filtrul critic aici. RMGC „spune că” (7,8 miliarde, etc). Și noi luăm de bun asta?

    • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/16 at 21:25

      Se pare că nu oricine e obişnuit cu antreprenoriatul. Cred că e bine să se ştie că 90% din proiectele de antreprenoriat operează cu incertitudini.
      Mentalitatea notarială nu mişcă lumea. Dimpotrivă.

      • Catalin said, on 2013/09/16 at 22:30

        Mă refeream la o minimă analiză critică a cifrelor date de RMGC.

        Redevențele și dividendele statului român au fost estimate în alta parte la aproximativ $1.4 miliarde (http://www.contributors.ro/economie/rosia-montana-%E2%80%93-un-indreptar/).

        Nu explicați de unde ar proveni restul pînă la $7.8 miliarde, și nici de unde ar proveni acei $3.2 miliarde beneficiu net pentru statul român.

        Referitor la surse alternative de finanțare pentru ecologizarea de la Roșia Poieni: fonduri europene prin POS Mediu – axa prioritară 2 (http://www.posmediu.ro/axaprioritara2) „reabilitarea siturilor contaminate istoric” – ca idee, pentru 2007-2013 au fost alocați 1,2 miliarde de euro adică 1,6 miliarde de dolari. Cel mai probabil alocarea va fi similară pentru următorul exercițiu financiar, 2014-2020.

      • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/16 at 23:33

        Din accizele pe utilităţile livrate, din impozitele aferente materialelor livrate de către furnizorii români, din participaţie şi din redevenţă. Ca să nu mai zic de dobînzile la sumele vărsate în contul proiectului de ecologizare. Deloc mici, ţinînd seama că vor trece nişte ani pînă va fi avizat primul proiect de anvergură. Ar mai fi fost un potenţial de 1,1 miliarde, dacă utilajul şi cîţiva reactivi nu ar fi fost de import.
        În orice caz, sunt cifre mai palpabile decît ipotetice „fonduri europene”, despre care toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu e în stare să convingă CE,

  2. Catalin said, on 2013/09/17 at 01:37

    Cum adică „ipotetice fonduri europene”? Există proiecte în derulare prin programul sus-numit (dacă aveați răbdare să consultați site-ul indicat) pentru decontaminarea unor situri poluate istoric. Spre exemplu: „Reabilitarea sitului poluat istoric – Iaz Batal 30 ha – Tirgu Mures”, valoare fara TVA, 110 mil lei din care contribuție UE, 65 mil lei; sau „eliberarea amplasamentului de materiale periculoase (HCH) DN1”, în valoare de 125 mil lei din care contribuție UE, 112 mil lei. Aceste fonduri sunt cît se poate de concrete.

    Îmi pare rău că văd o schimbare la dvs., venisem aici pentru analize critice și argumentate și la fiecare nouă postare văd că deveniți din ce în ce mai subiectiv, prezentînd datele preluate de la RMGC pe nemestecate.

    • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/17 at 02:21

      Nu aţi fi primul „decepţionat. 🙂

      Subiectivismul nu mi-l neg. Probabil am mîndria de a nu cere credite pentru pocinoage făcute de mine. Iar asta se vede în felul în care am gîndit finanţarea ecologizării. Din sudoare, nu din mînă întinsă.
      S-ar putea ca fondurile europene să fie soluţia cea mai bună.
      În orice caz, nimic din ceea ce se petrece pe blogul de faţă nu modifică parametrii poluării de la Roşia. Ei se agravează indiferent de ce discutăm noi aici.
      Aşadar, puteţi fi mai puţin inchizitiv.

      • Catalin said, on 2013/09/24 at 04:54

        RMGC estimează la 1,8 miliarde de USD veniturile pentru statul român din:
        1) redevență
        2) dividende (participația statului român)
        3) impozitele şi taxele pe profit, salarii, proprietăţi, accize, taxe de exploatare şi altele
        (sursa: rmgc.ro)

        Alte surse, (Mihnea Vasilache, contributors.ro) estimează la 1,4 miliarde de USD veniturile din 1) și 2) în condițiile unei profitabilități medii de 20%.

        Aș vrea să cred că RMGC e o companie „deșteaptă” și va știi să plătească cît mai puține taxe posibile (e suficient să ne uităm la schema prin care e deținută compania care implică în jur de 10 entități și off-shore-uri) așa că o să fac și eu propria evaluare: 1 miliard de EUR (am trecut de la USD la EUR aici), veniturile statului pe 19 ani.

        Adică aproximativ 0,03% PIB anual (la PIB-ul curent) și 0,02% PIB peste 20 ani, presupunînd o creștere medie anuală a economiei de 2%.

        Spre comparație cum ziceam, fondurile anuale disponibile numai pe axa “reabilitarea siturilor contaminate istoric” sunt de 200 milioane de EUR anual (adică de 4 ori mai mult ca veniturile din proiectul RMGC). Sau alternativ, fondurile pe această axă pe un exercițiu financiar de 6 ani (2007-2013 sau 2014-2020) sunt echivalente cu toate veniturile directe ale României din acest proiect.

        Pare cam puțin pentru riscul de mediu, poluarea generată de proiect (mă refer si la praf și zgomot), strămutarea unor oameni, distrugerea galeriilor romane, mutilarea permanentă a zonei (înapoi cum e, n-o mai face nici ecologizarea ecologizărilor), nu-i așa?

      • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/24 at 12:27

        Vă mulţumesc pentru intervenţie. Am estimat 1,6 gigadolari cheltuielile cu salariile la Roşia Montană. Bani care rămîn în zonă. Asumăm că cele 4500ha din custodia RMGC vor fi fost ecologizate. La ei se adaugă 1,4 pînă la 1,8 gigadolari, reprezentînd cele trei articole de calculaţie pomenite de dv., la care, de asemeni, se adaugă dobînzile la depozit. Deloc neglijabile, ţinînd seama că discutăm de decenii. Aşadar, ne apropiem.

        Dar poate sunt mai credibile cifrele manipulatoare ventilate în altă parte şi demontate aici.

        Altfel, sunt convins că aveţi dumneavoastră o altă idee de finanţare. Nu ezitaţi să o popularizaţi.

      • Catalin said, on 2013/09/24 at 16:53

        1) Am impresia că avem un dialog al surzilor. Tocmai v-am prezentat o „altă idee de finanțare” – POS Mediu – argumentat, concret, palpabil, dar alegeți cu obstinație s-o ignorați sau s-o minimalizați.

        2) Referitor la veniturile statului român vă atrag atenția cu respect și prietenie că sunteți pe teritoriul lui „două la primărie, două la prefectură”. Spuneți că ați estimat la 1,6 gigadolari cheltuielile cu salariile. De unde sunt eu văd o seamă de erori:
        a) salariile nu sunt venituri pentru statul român – dacă ele se cheltuiesc în România prin TVA și alte activități economice generate (impozit pe profit) o PARTE din acești bani se pot transforma în venituri pentru stat (20%?)
        b) deja în cei 1,4-1,8 gigadolari sunt socotite impozitele și taxele pe aceste salarii, deci dvs. susțineți că 800 de oameni vor primi salarii nete (în mînă) de 1,6 gigadolari in 19 ani => asta înseamnă în medie un salariu de aproape 9000 de dolari pe lună (în mînă!!!) – pare că ați greșit mai multe ordine de mărime
        c) o mare parte din aceste salarii nu vor fi cheltuite în zonă și nici chiar în România

        3) Cînd v-am spus în primul mesaj că nu treceți printr-un filtru critic datele de la RMGC, m-ați repezit că nu sunt obișnuit cu antreprenoriatul. Ba tocmai că sunt. Și de unde sunt eu se întrevede foarte clar că o companie formată specială pentru un proiect, o companie care se folosește deja de 15 ani de corupție (sursa: președintele și premierul României) pentru a promova acest proiect, va face tot posibilul să minimeze banii lăsați în România și să-i maximizeze pe cei scoși (adică vor declara un profit mic, vor scoate banii prin scheme financiare, vor plăti directorii si experții cu grosul banilor în alte jurisdicții și în România le vor da un salariu mai mic, etc).

        Pînă la un punct asta face orice companie, dar o companie creată special pentru un proiect de exploatare de acest fel, este cel mai probabil sa dea un tun și să plece. Pe de altă parte, evident are tot interesul să prezinte și să faca lobby proiectul în termeni complet exagerați privind beneficiile României. Aici e nevoie de filtrul nostru critic la care făceam apel.

        Părăsesc un pic registrul tehnic și vă întreb ceva mai de suflet 🙂

        Dacă peste 20 de ani toate cele de mai sus se vor adeveri și vom relua această conversatie (o să încerc să vă caut, îmi fac această promisiune) – dvs. ce veți spune atunci: că lucrurile păreau să arate bine, deci susținerea dvs. era justificată? că de unde era să știm noi că pe lume există corupție și că România are un stat slab? că așa au fost vremurile, pînă la urmă nu e nimeni de vină (ceea ce auzim, dacă întrebăm acum despre lucruri petrecute acum 20 de ani)?

      • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/24 at 17:35

        Vă înţeleg frustrarea. De fapt conflictul este între două viziuni. A mea este localistă, a dumneavoastră, pauşal-pomanagistă. Păstraţi-vă banii din POS, deoarece vor mai fi cîteva cratere în locul actualelor exploatări de sare (Govora, Slănic, Praid etc.) Vor fi cel puţin trei cratere mari. Mai este un crater în Călimani. La fel de poluant ca cel de la Roşia Poieni. În locurile enumerate nu există nici alternativa acoperirii din resurse locare a datoriei de mediu. Aşadar, destinaţii ar fi.

      • Catalin said, on 2013/09/25 at 21:33

        Mi-ați răspuns numai la primul din cele trei puncte din ultimul mesaj.

        Păreți omul argumentelor și cifrelor (în ultimul articol, de exemplu, demontați mitul celorlalte metale mai valoaroase ca aurul și argintul) și totuși cînd v-am demontat mitul celor 3,2 miliarde USD (sau alternativ, cei 1,8 miliarde USD pentru salarii), m-ați ignorat complet.

      • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/25 at 23:01

        Îmi pare rău. Dacă sunteţi economist, ştiţi probabil că incertitudinile se exprimă în cifre optimiste şi cifre pesimiste. Vă sunt recunosctător pentru lectura articolului ce demontează mitul metalelor rare. Acolo găsiţi şi cifra optimistă.
        Aşadar, nu am făcut decît o estimare ce pică la mijlocul cifrelor: pesimiste (10 giga) şi respectiv optimiste (20 giga). 20% din 15 giga se apropie de 3,2 la cît am estimat eu.

  3. […] termen lung, în prelungirea, şi în paralel cu exploatarea aurului. Am intitulat articolul Roşia Poieni cu bani de la Roşia Montană: Viralitatea este doar de 80 de evenimente, cu toatele pe Facebook. Între timp, am scris şi […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: