Fără buletin

Blenoragie sau sculament?

Posted in Scatoalce de Stat by Marius Delaepicentru on 2014/07/27

Odată cu fuziunea ce tocmai s-a consumat cu un căluş în gura Monicăi Macovei, la alegerile prezidenţiale din toamnă, poporul va avea de optat între candidatul puciştilor A şi cel al puciştilor B.
(PMP oricum a fost nuţificat şi destructurat de desantul Udrea.)
Cu atîţia gonococi de doi poli, poporul va avea de ales între blenoragie şi sculament.

Este momentul potrivit ca un candidat independent, fără vreo boală ruşinoasă, să răsară şi să ia potul cel mare.

Tagged with: , , , , , , ,

★ Diaspora nu are nevoie de parlamentari speciali, ci de procedura de vot prin corespondenţă

Posted in Drepturi individuale, Soluţii alternative, votul prin corespondenţă by Marius Delaepicentru on 2013/07/24

Acum trei ani, într-o vizită în România, am experimentat circulaţia incognito. Am descoperit cu acea ocazie că, deşi între timp devenisem cetăţean român cu domiciliul în străinătate, figuram în hîrţoagele de evidenţă a populaţiei, cu ultimul domiciliu din ţară. Intenţionez să valorific remanenţa datelor, în folosul lărgirii participării cetăţenilor la scrutin.

Trăiesc în diaspora de mai bine de două decenii. Am fost împiedicat sistematic să votez. Nici măcar după adoptarea legii 35/2008 şi înfiinţarea cîtorva fotolii de reprezentanţi ai diasporei, lucrurile nu s-au ameliorat. Legea electorală nu a făcut decît să mărească proporţia de demagogie, de ipocrizie, de inechitate, de amatorism, de mînie, de lehamite.

Pentru a căuta o soluţie de mărire a participării cetăţenilor la vot, vă propun să analizăm întîi bazele morale ale organizării alegerilor.

1) Natura alegerilor

Alegerile uninominale sunt profund teritorializate. Principiul este: votezi pentru locul în care ai domiciliul permanent. În condiţiile actuale, ţinînd seama de marea mobilitate a populaţiei, participarea la scrutin va fi mult redusă, atît la alegerile generale, cît şi la cele locale (prin definiţie teritorializate) deoarece este practic imposibil să ţii oamenii acasă. Şi este chiar abuziv să îi ţii acasă, deoarece astfel se acreditează ideea că cetăţenii atîrnă de stat, iar nu viceversa. Ceea ce este inechitabil. Nu poţi pedepsi cetăţeanul doar pentru că este mobil.

2) Demografia

Datele ce stau la baza întocmirii colegiilor electorale, fie că e vorba despre alegerile generale sau locale, sunt cele de la serviciul de evidenţă a populaţiei. Registrul de evidenţă a populaţiei nu minte. În orice caz, nu minte ireversibil. Aşa cum am arătat în preambul, datele rămîn acolo chiar şi după schimbarea statutului de şedere al cetăţeanului român în altă ţară.
Cînd legiuitorul a introdus colegii pentru diaspora, nu s-a bazat pe datele de evidenţă a populaţiei, ci pe estimări. Dacă paşapoartele CRDS dau certitudinea rezidenţei cuiva în altă ţară. paşapoartele simple nu. Titularul se poate repatria a doua zi, sau după 15 ani. Nimeni nu poate estima cu oarecare precizie mişcarea.
Bazele diferite de constituire a colegiilor dau inevitabil iechitate în reprezentare. Nu poţi fixa colegiile electorale după ureche, ci numai după date certe.

3) Conflictele de legi

Multe state înţeleg să îşi exercite suveranitatea şi prin interzicerea activităţilor politice străine. Din start, vor fi state în care partidele româneşti vor fi împiedicate să îşi formeze organizaţii extrateritoriale. Asta înseamnă că nu pot fi înfiinţate nici secţii de votare în locuri dinafara jurisdicţiei româneşti. Ceea ce este în esenţă tot o inechitate, deoarece nu toţi electorii locuiesc vizavi de ambasadă sau de consulat.

Aşadar, observăm că din toate punctele de vedere, atît teritorialitatea, cît şi extrateritorialitatea, produc nedreptăţi.
Nedreptăţile se pot topi prin opunerea soluţiilor ateritoriale, fie în spaţiu, fie în timp.

Sună pretenţios? În fapt este simplu. Pentru electorii mobili pe termen scurt, am descris deja procedura de vot în avans.
Pentru electorii mobili sau lipsă pe termen lung, votul prin corespondenţă. Inclusiv la alegerile locale. Un exemplu recent este cel din 2011, de la alegerile locale din localităţile spulberate de ţunami, localităţi ai căror locuitori stau cu anii în refugii, uneori la distanţe de sute de kilometri.

Propunerea mea de raţionalizare a organizării alegerilor generale şi locale se bazează pe faptul că majoritatea covîrşitoare a celor care nu se află în localitate au încă legături solide, inclusiv patrimoniale, cu locul din care au plecat (temporar sau permanent).

Optica cea mai sănătoasă de tratare a persoanei politice, din partea statului, este: permanent este temporar.
Cu alte cuvinte, chiar şi cei cu domiciliul în străinătate au dreptul şi sunt datori să voteze pentru circumscripţia care arondează ultimul lor domiciliu din ţară. Aceasta este în fapt esenţa naţiunii. Votezi pentru locul în care te-ai născut. Naţiune vine de la natal. Principiul permanent este temporar face ca şi conflictele de legi să dispară. Distanţa dintre cetăţean şi stat se acoperă cu ateritorialul serviciu poştal.

Consecinţa imediată a votului prin corespondenţă – inclusiv la alegerile locale – este că devine inutilă existenţa parlamentarilor de diaspora. Criteriul de apartenenţă la naţiune se unfică astfel, prin ataşarea fiecărui cetăţean, oriunde ar fi el, a unui domiciliu, fie şi fictiv*), în ţară. O situaţie mult mai naturală, în care statul se abţine să diversifice categoriile de cetăţeni. În locul excluziunii, al dezbinării, al invidiei, se instalează incluziunea socială, fie şi de la distanţă.

––––––-
*) Rezidenţii străini din Japonia pot solicita de la primărie adeverinţe de domiciliu, pentru domiciliul din ţara de origine, dacă doresc. Pot de asemeni solicita şi adeverinţă pentru domiciliul din Japonia. Prima, pentru proceduri în baza cetăţeniei. Cea de-a doua, pentru proceduri în baza rezidenţei.

%d blogeri au apreciat asta: