Fără buletin

★ Peisaj cu chimicale la Roşia Montană (II)

Posted in Soluţii alternative, Teste by Marius Delaepicentru on 2013/09/11

(continuare din numărul trecut)

În articolul trecut am descoperit că aria de interes pentru exploatatorul minereurilor aurifere este deja poluată de multele mine istorice. Sute de ani s-a folosit mercurul pentru extracţie. El se mai foloseşte şi azi, deşi la scară mult mai mică. Sigur, nu cianurile sunt poluantul, ci metalele grele aflate încă în soluţie.

Aflarăm că exploatatorul, prin constrîngerile la utiliăţi, rezultate din negociere*), va fi nevoit să valorifice apa din iazuri (-le, actualmente toxice), ceea ce înseamnă că va fi nevoit ca, înainte de orice, să le amendeze pentru purificarea in situ. Din lista de chimicale am văzut că o bună parte vor fi folosite la neutralizarea şi inocuizarea deşeurilor, în toate cele trei stări de agregare.

În continuare vom vedea cu ochii minţii felul în care va decurge exploatarea, precum şi care sunt activităţile conexe.

Conform proiectului, vor fi, nu un crater de 8Km aşa cum acreditează ecologiştii, ci patru cratere de cîte… Dar mai bine să privim tabloul:

Rosia_spatiu
L-am pus aici doar pentru pedanţi. Voi face în continuare socotelile în hectare, simplificat, deoarece mi-am propus să determin producţia de locuri de muncă la hectar.

Lista mea, derivată din datele de mai sus, arată aşa:
Spaţiul

Cariere de minereu şi materiale de construcţii 214,1722ha
Halde şi depozite 177,9602ha
Uzina 51,3777ha
Spaţii de gestionare a apei (inclusiv canale de drenaj) 402,2276ha
Depozit minereu sărac 26,9743ha
Depozit pămînt excavat pentru amplasarea uzinei 4,1080ha
Depozit sol vegetal 39,7445ha
Alte destinaţii (drumuri, depozite, clădiri etc.) 511,1535ha
Total 1.061,6100ha
Arii neafectate 195,7064ha
Total 1,259,3164ha

Acum să comentăm fiecare poziţie din tabel.

Cele 214,1722ha alocate carierelor, cuprind cele patru cratere, plus o carieră de piatră de construcţii (pentru anrocament şi drumuri) şi una de gresie, al cărei rol nu îl văd, dar îl pot presupune: material de construcţie pentru pavaj şi eventual ca material de ranforsare a haldelor de steril şi ca material de umplutură pentru cratere, cînd va fi să se închidă afacerea.

În halde şi depozite (177,9602ha) am inclus atît halda principală de steril, ce va astupa o vale întreagă, cît şi depozitul de minereu sărac, scos şi pus deoprate. El ar urma a fi procesat în ultimii trei ani de exploatare.
Observaţii
Tehnologic, sterilul se va trimite sub formă de nămol subţire, printr-un sistem de conducte. Sa ales depozitarea sterilului fără aditivi de îngroşare, deoarece apa scursă din el se va colecta, pritr-un sistem de canale deschise, tot în iazul de decantare, de unde va fi refolosită. Ar mai fi fost soluţia deshidratării sterilului şi trimiterea lui pe cale pneumatică, însă ar halda ar deveni mare producător de pulberi.
Faţă de amînarea procesării minereului sărac am oarece obiecţii, deşi înţeleg că strategic este o alegere bună. Întîi faci ceva cheag şi abia apoi îţi permiţi să pierzi. Riscul este însă ca minereul sărac să nu mai fie procesat niciodată, ţinînd seama că rentabilitatea va fi prea mică, în ipoteza în care preţul aurului se va prăbuşi. Pentru gestionarea minereului sărac, contractorul trebuie să se angajeze, inclusiv pecuniar, că va face cumva să repare eventualul deranj.
Uzina va ocupa 51,3777ha şi un supliment de 4,1080ha reprezentînd depozitul de material rezultat din orizontalizarea terenului. E puţin probabil ca pămîntul acela să se întoarcă de unde a fost scos, deoarece contractul prevede ca uzina să rămînă aşa cum a lăsat-o exploatatorul. Pesemne, vreun grangur din guvern visează să vîndă fierul vechi, situaţie în care, nimeni nu se va mai preocupa să elibereze şi cele 4ha de depozit.
Un aspect interesant este că vor fi alocate pentru depozitul de sol vegetal, 39,7445ha. Solul va fi păstrat pentru refacerea peisajului. În prima fază, nu mai devreme de anul 9, cînd una din cariere îşi va fi încheiat rostul. Aşadar, „terraformarea” poate începe încă din anul 9. Craterele vor fi umplute cu rocă inertă, amestecată cu steril şi cu mult var. Prin carbonatarea naturală a varului-liant, terenul îşi va recăpăta fermitatea în mai puţin de un deceniu. Acelaşi fenomen va sta şi la baza secării iazului de decantare, ceea ce explică necesarul anual de 54.000t de var.
Cum era de aşteptat, o arie aproape dublă decît cea a carierelor, va fi ocupată de instalaţiile de gospodărire a apei: 402,2276ha (inclusiv canale de drenaj).
Studiind materialul, am descoperit că temerile mele iniţiale şi-au găsit liniştea relativă, de cînd am înţeles că tratarea apelor reziduale va fi făcută cu var (54.000t) şi cu floculanţi (510t/an). Aşadar, nu ape acide, ci ape alcaline. Ceea ce duce la un fenomen de autosigilare a fundului iazului. Agregatele rezultate din reacţiile de precipitare vor colmata porii rocii. Se adaugă caolinitul prezent în mod natural în minereu, pentru ca impermeabilizarea să se facă natural. Ca şi în cazul astupării craterelor de excavaţie, rolul varului (carbonatat în timp) este cel de consolidare a terenului. Fermitatea sedimentelor prin carbonatarea varului, va permite inclusiv deschiderea artificială a unei breşe în baraj, pentru a se relua circulaţia naturală a apei pe vale. În urmă va rămîne un teren mai mult sau mai puţin orizontal, unde se va putea amenaja chiar şi o bază de agrement, după numai patru decenii. Nu degeaba negociatorul a cerut ca iazul de decantare să fie eliberat de conducte şi de alte instalaţii. Apa va prelua niţel şi din sedimente, ce vor fi captate în aval, în lagune de epurare pasivă.

Proiectul cuprinde şi 511,1535ha, reprezentînd drumuri, spaţii de depozitare şi alte acareturi. Proiectul prevede ca drumurile rămase fără utilitate, să se revegeteze, ca de altfel fundul şi versanţii iazului de decantare.

Deşi tehnologia satisface pretenţiile de inocuitate**) cheltuielile de „terraformare” vor fi însemnate, dar lucrările de renaturalizare a ariei nu sunt imposibile. Cu atît mai uşor cu cît, solul vegetal va fi conservat aparte. Atît că totul va costa de zeci de ori mai mult decît amărîta de garanţie depusă de exploatator.

Într-un articol viitor voi reface socotelile despre rentabilitatea socială a terenului, după ce mi se mai sedimentează şi mie datele în cap.

–––––
*) I s-a interzis inclusiv accesul la conducta de 400mm de aducţiune pentru localităţile din zonă.
**) mai puţin norma de praf şi cea de zgomot, ultima, prevăzută a fi de 87dB, ce sigur nu va fi respectată, ţinînd seama de utilajele mari de concasare şi transport pe ţeavă, la care se adaugă zgomotul camioanelor de 150t şi cele 4 puşcări săptămînale.

Anunțuri

10 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] (partea a II-a, aici) […]

  2. Catalin said, on 2013/09/11 at 21:20

    Perimetrul de exploatare-dezvoltare pare mult mai mare (4282ha) în anexele la licența de exploatare: http://s3.documentcloud.org/documents/782216/anexe-perimetru-rosia.pdf

    • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/11 at 21:27

      Aşa este. Spuneam şi ieri că datele s-ar putea să fie caduce, iar dacă nu voi găsi o documentaţie nouă şi satisfăcătoare, voi fi nevoit să înmulţesc totul cu 2. Deocamdată, din PDF-ul indicat nu pot vedea decît prima pagină, care nu cuprinde terenurile inventariate după folosinţă. În orice caz, calitativ nu se va schima nimic. Noul perimetru va altera doar datele cantitative.

    • Marius Delaepicentru said, on 2013/09/11 at 21:36

      Din puţinele date oferite de PDF-ul tău, rezultă tot 1200ha de suprafaţă aprobată pentru utilizare. S-ar putea ca extinderea perimetrului să fie doar un schimb de servicii: tăuri vechi pentru alimentare, contra ecologizarea lor.

  3. Catalin said, on 2013/09/12 at 20:35

    Marius, văd că afirmațiile lui Ponta nu sunt verificate de nimeni.

    Aruncă tot felul de cifre aiuritoare, referitor la investițiile făcute de RMGC și la costurile de ecologizare ale zonei dacă proiectul nu se face (există o poluare istorică acolo, dar nu așa mare cum o prezintă el).

    Conform raportului de mediu făcut chiar de RMGC, în cazul „alternativei zero” (i.e. proiectul nu se face): „estimarea costurilor pentru activitatile de inchidere a minei existente si pentru remedierea poluarii istorice se estimeaza a fi 23,2 mil Euro” (sursa: http://mmediu.ro/protectia_mediului/rosia_montana/dvd-rosia-montana_ro_eng/Proiectul%20Rosia%20Montana/1%20-%20Raport%20EIM/01%20Informatii%20generale%20%96%20Capitolul1/RMP_EIAcap1_InfoGen_mai06.pdf)

    Poate faci un bine și treci și toate cifrele astea umflate de ele printr-un filtru (știu că nu e chiar inginerie, mai degrabă inginerie economică).

  4. Stelian said, on 2013/09/19 at 03:45

    Marius, cu respect te rog, daca stii si poti, scrie un articol (de popularizare oarecum sau din familia PENTRU TO(n)TI) sau da-ne o trimitere, despre procedeul de extragere a aurului cu ajutorul cianurilor. Si cit de periculoase sunt.
    In opinia mea, multi cind aud cianura, se gindesc la Rodica Ojog Brasoveanu sau Agatha Christie si cianura de potasiu.
    La cita chimie mai mi-amintesc (aia organica a fost o limba straina pentru mine, spre deosebire de anorganica), cianurile sunt o „familie” de substante ca si „alcoolii”, alcanii. Si ca sunt folosite intr-o serie de alte procedee industriale.
    Asa cred ca multi dintre noi ne-am deschide mai mult mintile si ne-am situa pe o pozitie sau alta in cit de cit cunostinta de cauza.
    Iarta-ma ca-ti dau „sarcini” de genul asta, dar am citit pe aici lucruri extrem de interesante si ai un talent real in a face lucrurile sa fie intelese mai usor. Si mai stiu ca esti chimist la baza. Si ca ti-a placut.

  5. […] de iraţional: Viralitatea este de numai 89 de evenimente, toate pe Facebook. Am repetat cu un al doilea articol cu următoarea popularitate: Viralitatea este lamentabilă: 33 de evenimente pe Facebook. Şi […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: